Haapiiraa i te Bibilia—I te aua animala!
TAU taime aˈenei, ua maiti matou i te hoê vahi matau-ore-hia no ta matou haapiiraa bibilia utuafare fetii hebedoma—te aua animala no Emmen, i pihai noa i to matou fare i te fenua Holane. E te reira no te hoê tumu maitai roa, o ta outou e ite i muri nei.
Mai e rave rahi mau utuafare kerisetiano na te ao atoa nei, e haapiiraa bibilia ta matou i te mau hebedoma atoa. I roto i teie haapiiraa, e taio pinepine matou no nia i te mau animala e faaohipahia ra i roto i te Bibilia ei mau taipe no te mau huru maitatai e te ino. Ua aniani matou e nehenehe anei matou e ite hau atu â i te mau animala e ua faaoti matou e rave i te hoê tutavaraa utuafare. Ua horoahia i te mau melo tataitahi o te utuafare te hoê animala taa ê maitai e ua anihia ratou ia maimi i te mau haamaramaramaraa no nia i taua animala ra i roto i te mau papai mai te Insight on the Scriptures e te mau buka tahoêhia o Te Pare Tiairaa e te A ara mai na!
A piri noa ˈtu ai matou i te uputa o te aua animala no Emmen, ua araara aˈena te mata o ta mâua mau tamarii, o Mari-Claire, Charissa, e Pepijn. E haere matou e hiˈo i te mau moo pape, te mau daba, te mau asini oviri, te mau ro, e peneiaˈe te tahi atu â mau animala o ta matou i taio i roto i te Bibilia. Na mua roa râ, e faatia ˈtu matou ia outou i teie aua animala otahi mau.
Aita e aua tapearaa, aita e auri varavara
E vahi vairaa animala taa ê mau te Noorder Dierenpark, te aua animala no Emmen na roto i te reo holane, haamauhia ia au i te mau ravea o teie tau. I ǒ nei, eita outou e ite i te mau animala i roto i te mau aua tapearaa aore ra i muri mai i te mau auri varavara. Aita roa ˈtu, i Emmen ua ravehia te mau mea atoa ia ora te mau animala i roto i te hoê vahi nohoraa mai to ratou iho nohoraa natura. “O te taata mataitai, eiaha râ te animala, to muri mai i te hoê aua,” o ta Wijbren Landman ïa e parau ra, hoê o te feia tuatapapa ihiora o taua aua ra.
“Aita te mau animala i faanahohia ia au i to ratou mau huru, ia au râ i to ratou fenua tumu. No reira i roto i te savane rahi no Afirika o ta outou e ite ra i ǒ nei, te tuuhia ra e rave rahi mau animala ia ora amui ratou ma te oviri.” Oia mau iho â, te ite ra matou ia ratou i reira—te mau animala teitei roa ˈˈe i te ao nei, te mau girafes arapoa roa, e nehenehe hoi e naea e 6 metera te teitei. Te ora amui ra ratou e te mau springboks, te mau impalas, te mau asini oviri, te mau gnous, te mau cobes, e te tahi atoa mau rhinocéros.
E rave rahi atu â râ mau mea ta Wijbren e faatia ia tatou no nia i te savane no Emmen: “Mea ateatea roa te vahi no te mau animala i ǒ nei e aita roa ˈtu ratou e poihuihu ra. Tera râ, ua hamani atoa matou i te tahi mau eˈa hororaa. Te ite ra anei outou i te mau ofai rarahi i ǒ roa mai? I ropu i te reira e nehenehe te mau springbok e pupuni i reira e eita ïa te rhinocéros e nehenehe e haapeapea ia ratou. E i te aivi i ǒ roa mai, e nehenehe te mau animala e horo atu i reira e eita ratou e itehia e te tahi atu mau animala. I te rahiraa râ o te taime, eita te mau animala e ite e te vai ra te tahi atu mau animala. E ere i te mea maere, i te mea e ua ora amui noa na ratou i Afirika tau tausani matahiti te maororaa.”
Te mau asini oviri e poihâ ra
“A hiˈo na! Te mau asini oviri!” Ua oaoa roa o Charissa. Ua rave oia i te tahi mau maimiraa anaanatae no nia i te mau asini oviri. “No te mea hoi e faahuru ê te mau toretore i te huru e te auhoê o te mau asini oviri, pinepine te feia tumu eita e ite maitai ia ratou i roto e 40 e 50 metera te atea. No te maitai o te mata e te ihu o te asini oviri e tae noa ˈtu i ta ˈna horo vitiviti—e ua hau atu i te 60 kilometera i te hora—e paruru ïa te reira ia ratou i te mau animala amu iˈo. Mai ta te Salamo 104:11 e parau ra, ‘te haamâha tamau nei te mau asini oviri i to ratou poihâ.’ No reira mea varavara ratou i te haere hau atu i te 8 kilometera i te atearaa i te pape.” Te na ô ra o ˈna i muri iho e: “E tia atoa ia tatou ia haamâha tamau i to tatou poihâ i te pae varua na roto i te taai-piri-noa-raa e te amuiraa, te haapiiraa i te Bibilia, e te apitiraa i te mau putuputuraa.”
Te faarue ra matou i te savane no Afirika e te haere ra matou e hiˈo i te hoê o te mau animala taehae roa ˈˈe i nia i te fenua nei, te daba kodiak. E nehenehe teie daba rahi roa ˈˈe e naea e 3 metera te roa e e 780 kilo. Ia riro to ratou aua ei vahi piri roa ˈˈe i te natura, ua hamanihia oia ma te haviti e te mau anavai iti e te mau ofai rarahi. E mea rarahi aˈe te daba kodiak i te daba ravarava no Suria, i ora na i Iseraela i te mau tau bibilia. Mai ta Mari-Claire i faaite na, ua rau te maa a te mau daba. E amu ratou i te rauere e te aa o te mau raau tupu e tae noa ˈtu te maa hotu, te maa oviri, te tiairi, te huero manu, te manumanu, te iˈa, te iore, e te vai atu â, e mea au aˈe râ na ratou te meli. I Iseraela i tahito ra ia pau anaˈe te mau maa tupu a te daba, e tia na i te mau tiai mamoe ia ara i te vavahiraa a te mau daba. I to ˈna apîraa ua tia ia Davida ia aro ma te taiâ ore i te daba no te paruru i te nǎnǎ a to ˈna metua tane.—Samuela 1, 17:34-37.
“E au auahi tei pǔpû mai no roto i to ˈna apoo ihu”
E rave rahi atu â râ mau animala o ta matou e hinaaro e ite. I te tahi atu mahana i roto i ta matou haapiiraa bibilia, ua tuatapapa matou no nia i te “Leviatana,” te moo pape. I te omuaraa, ua faataa o Pepijn i te reira mai ‘te iˈa te huru, ei iˈa rahi mau râ!’ No te mea râ e mea tamata ohie te mau moo pape i te mau tauiraa anuvera, ua tuuhia ratou i roto i te Fare Afirika, e ahuaraˈi no te pae rua ma to reira. I to matou tomoraa i roto, ua tairihia matou e te veavea e te haumi, ua mau te hupe i nia i ta matou hiˈo fenua. Hau atu, to roto matou i te pouri. A haere ai na nia i te hoê eˈaturu raau, ua ite tauê aˈera matou e piti moo pape tiapai e au ra e te tiai nei raua i te mau vahi vari paruparu i na pae e piti o te eˈaturu. Te tarava noa ra raua i reira ma te hautiuti ore e ua tae roa o Pepijn i te parau e: “E ere raua i te mea mau.”
To rotopu te mau moo pape i te mau animala nee haere rahi roa ˈˈe e vai nei. E naea vetahi e 6 metera te roa e e 900 kilo atoa. Mea maere mau te puai o to ratou vaha—e nehenehe atoa te hoê moo pape nainai e 50 kilo e faatupu i te hoê puai e hau atu i te 700 kilo. Ia puha te hoê moo pape i muri aˈe i te faaearaa maa taime i roto i te pape, e nehenehe to ˈna faarue-oioi-raa i te aho na roto i te apoo ihu e faatupu i te hoê mǎhu e e riro hoi i te maramarama o te mahana i te poipoi ei “pura auahi” e ei ‘auahi no roto i to ˈna apoo ihu’ o ta te buka a Ioba ïa e faataa ra.—Ioba 41:1, 18-21.
‘Paari mai te ophi’
Ua vaiiho matou i te mau moo pape i muri mai ia matou a ite ai matou i roto i te pouri—ma te oaoa, i muri mai i te mau hiˈo—e rave rahi mau huru mea ora o tei faaohipahia i roto i te Bibilia ei taipe no te mau huru maitatai e te ino. Te faahiti ra matou i te ophi, te animala matamua i faahitihia te iˈoa i roto i te Bibilia. (Genese 3:1) Ua faaohipa Iesu i to ˈna paari ei hiˈoraa i to ˈna aˈoraa i ta ˈna mau pǐpǐ no nia i to ratou haerea i rotopu i te feia patoi e au i te mau luko. (Mataio 10:16) Papu maitai râ, te faahohoˈa-pinepine-hia ra te ophi e te “ophi tahito,” te Diabolo ra o Satani, o tei faaitehia i roto i te Korinetia 2, 11:3 ei faahema e te maramarama mai te hoê ophi ra te huru.—Apokalupo 12:9.
“A haere na a hiˈo i te ro . . . ia paari oe”
Te hoê mataitairaa tiai-ore-hia i roto i te hoê aua animala, o te ofaaraa rahi ïa o ta matou e ite ra, e toru pǔpǔ ro paoti rauere i roto. O ratou te feia faaapu i rotopu i te mau ro. E nehenehe matou e ite i te pǔpǔ i muri mai i te hoê hiˈo; e nehenehe hoi matou e tuatapapa i te oraraa matauhia o teie mau mea ora haihai. Te anaanatae nei matou i te mau ro no te mea ua faaohipahia ratou i roto i te Bibilia ei hiˈoraa no te itoito ia rave i te ohipa e te paari feruri-ore-hia.—Maseli 6:6.
E taata aravihi i te pae no te manumanu o Wijbren Landman. Te faataa ra oia e: “Hoê mirioni faarahiraa i te hoê miria ro e manaˈohia ra e haa nei i nia i te repo fenua, te auraa ra e no te taata tataitahi e 200 000 ïa ro! I roto i na 15 000 huru ro o ta matou i ite tei parare na te mau fenua atoa, eiaha râ na te mau poro, e ere hoê â hohoˈa to ratou. Te hamani nei ratou paatoa e rave rau mau huru fare, e te amu nei ratou e rave rau mau huru maa, hoê â huru râ ratou i te faanahoraahia.
Te tanu nei teie mau ro paoti rauere i te tariˈa iore e nehenehe e amuhia, mai ta te mau taata e tanu ra i te mau tariˈa iore. Ia ite mai outou, e tupu teie tanuraa i raro aˈe i te repo, to nia râ te maa o te tariˈa iore i te repo. I te mau mahana atoa, e tie te mau ro rave ohipa i te mau rauere i nia i to ratou ofaaraa. E tauma ratou i nia i te hoê tumu raau aore ra te hoê tumu iti e e maiti ratou i te hoê rauere. I muri iho, ma te faaohipa i to ratou vaha ei paoti, e tâpû oioi ratou i te rauere ei mau vaehaa afa menemene e te tahi i muri mai i te tahi, e amo ratou i te reira i nia i to ratou ofaaraa, ma te faauta i te reira mai te hoê fare amarara i nia i to ratou upoo. Te tumu ïa o te piti o to ratou iˈoa, te mau ro fare amarara. No te vitiviti o te tâpûraa, i Marite Apatoa e no Ropu, aita e rauere faahou i nia i te mau tumu iti aore ra te mau tumu raau i roto i te tahi tau hora noa. Eita e maerehia e aita to ratou e roo maitai i reira! I roto i te ofaaraa e tamâ maitai te tahi atu mau rave ohipa i te mau vaehaa rauere hou a honihoni ai i te reira. I muri iho, e anoihia te maa e noaa mai e te mau enzymes e te mau acides aminés ta te mau ro e tutuha. I muri iho noa te maa e ineine ai ei maa na te tariˈa iore, ei ravea faahaere atoa i te maa na te pǔpǔ ro taatoa.”
Ma te putapû rahi e te paari e te aravihi e itehia ra i roto i te poieteraa huru rau eita e pau ia taio, ua faarue matou i te oire o te mau ro. Ua ahiahi roa i teie nei, e tia ia matou ia hoˈi i te fare. E rave rahi râ mau mea te tia ia matou ia mataitai. Aita matou i ite i te mau okima [hiboux] (Isaia 13:21), te mau tekesa [humi] (Exodo 35:23), te mau puaa pape (“Behemota,” Ioba 40:15), te mau ione [autruches] (Ieremia 50:39), aore ra e rave rahi atu â mau animala e ora ra i ǒ nei i faahitihia i roto i te Bibilia. Mea hoona ia haapii no nia ia ratou tataitahi. Papu maitai e hoˈi faahou mai matou i te aua animala no Emmen!—Na te hoê taata taio.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 28]
Autruche: Yotvatah Nature Reserve