VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g95 8/8 api 29-31
  • Ua riro te aˈoraa ei faaora no ˈu

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ua riro te aˈoraa ei faaora no ˈu
  • A ara mai na! 1995
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te faarururaa i te mau fifi
  • Te oraraa i roto i te mau vahi taa ê
  • Te faaipoiporaa e te oraraa utuafare
  • Te mau uiraa tei ore i pahonohia
  • I te pae hopea ua roaa ta ˈu mau pahonoraa
  • Tahoêhia i roto i te haamoriraa mau
  • ‘A titau maite i te maitai eiaha e faaea’
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 2002
  • Ua taui te Bibilia i to ˈu oraraa
    Te Pare Tiairaa: Ua taui te Bibilia i to ˈu oraraa
  • Te faufaa o te hoê aˈo here mau
    Nafea ia faatupu i te hoê oraraa utuafare oaoa
  • Te mau haamaitairaa o te faarueraa ia ˈna iho
    A ara mai na! 1987
Ite hau atu â
A ara mai na! 1995
g95 8/8 api 29-31

Ua riro te aˈoraa ei faaora no ˈu

I TE maharaa o to ˈu matahiti, ua faaô to ˈu mau metua ia ˈu i roto i te hoê piha no te haapiiraa i te ori ma te ore e faaohipa i te upaupa. E titau te reira i te ohipa, e ua tia ia ˈu ia rave rahi i te ohipa e te tahi atu mau tamahine. Tau taime noa i muri aˈe, ua tamata vau i te faaineine ia ˈu no te riro ei vahine ori. Ua riro atura te aˈoraa ei tuhaa o to ˈu nei oraraa.

E mau taata aˈo mau â to ˈu mau metua e te tiai nei raua e ia faatupu ta raua mau tamarii i te peu maitai, te haerea maitai, e te faatura. Ua manaˈo vau i te tahi taime aita o raua i tano, i teie nei râ ia hoˈi au i muri—e toru ta ˈu iho tamarii—te taa ra ia ˈu te faufaa o te aˈoraa. Oia mau, te haamauruuru nei au i to ˈu mau metua no te haapao-maitai-raa ia ˈu.

Ua tauturu mai ta ˈu faaineineraa matamua i te aˈoraa ia ˈu iho, i roto i te ohipa e te hoê pǔpǔ, ia ˈu i muri iho i roto i to ˈu nei oraraa.

Te faarururaa i te mau fifi

I te vauraa o to ˈu matahiti, ua naeahia vau i te fiva rumati, te hoê maˈi o tei tapea ia ˈu i nia i te roˈi. Ua mauiui to ˈu na turi e piti, e aita vau i faatiahia ia hahaere e 12 avaˈe. Ua afai to ˈu utuafare ia ˈu i te mau vahi atoa. E aita hoê aˈe taata i nehenehe e parau e e ori faahou anei au ia tae i te hoê mahana. Na roto iho â râ i te haapao-maite-raa a to ˈu mau metua, amuihia mai e te aravihi e te faaoromai o to matou taote o te utuafare, ua oioi noa vau i te ora mai e ua hoˈi faahou e ori ma te puai atu â ia riro ei vahine ori maitai aˈe ia faaauhia i to mutaa ihora.

Ua faatia to ˈu mau metua ia ˈu ia faarue i te haapiiraa matauhia i te 16raa o to ˈu matahiti a nehenehe atu ai vau e tamau noa i ta ˈu ohipa ori. Ua rave au i te reira ma te itoito e te oaoa. I te taime tano, ua haamata vau i te faaineine i te ori parauhia classique. E titau te reira hau atu â i te aˈoraa ia ˈna iho. I te roaraa e toru matahiti e te afa, ua haapii au e ua faaineine e ono mahana i roto i te hebedoma.

I te 19raa o to ˈu matahiti, ua faaineinehia te tahi hiˈopoaraa e te Piha haapiiraa no te ori i Auteralia. E mau faaineineraa rahi te titauhia ia fariihia oe i roto i te tataˈuraa. Aita i rahi tei maitihia i roto i te fenua Auteralia atoa. I to ˈu oaoa rahi tei rotopu vau i tei maitihia. I reira, ua haamata vau i te faaineineraa uˈana e 18 avaˈe. Te vai ra i roto i te haapiiraa te mau piha oriraa, te hautiraa, te darama, e te mau peu rima î. Te pǔpǔ oriraa classique, o te hoê ïa huru ori nehenehe o te ani i te mau huru aparaa rima haviti mau, te titau nei râ i te puai e au ra e aita oe e ohipa rahi ra no te ori. No reira no te haapaari i to matou mau avae, e tia ia faaineine i te hoê porotarama i roto i te hoê fare faaetaetaraa tino.

I te pae hopea, i te avaˈe tiunu no te matahiti 1970, ua faatupuhia te hoê hiˈopoaraa na te taiete o te oriraa no Auteralia. Ua maiti-faahou-hia vau, aita i hope i te hebedoma ua ô vau i roto i te taiete.

Te oraraa i roto i te mau vahi taa ê

Aita i maoro roa, a tahi râ vau e faarue ai i te fare i roto i to ˈu oraraa e paari ai i roto i te hoê huru oraraa taa ê. Ua tere faaohu noa ta matou taiete ia Auteralia, e i muri aˈe ua haere matou i Asia. Mai te huru ra e te ora ra vau i roto i te hoê ao taa ê roa e ta ˈna iho mau ture e mau faaueraa tumu. E mau mahana e mau rui roa mau i roto i te ohipa uˈana, amuihia mai e te mauiui, te taheraa toto, e te mau opupu i nia i te avae. Na te mau faahopearaa maitai râ i faaite mai e ua tano iho â te ohipa-uˈana-raa. E mea faahiahia mau ia haere anaˈe matou i nia i te tahua hautiraa.

I muri aˈe i to matou hoˈiraa i Auteralia, ua roohia matou i te maˈi pee o te hota aita ˈtura te rahiraa o matou i nehenehe e ori. Aita vau i nehenehe e ori e toru avaˈe. Hou a hoˈi ai au i te taiete ori ra, ua haamata vau i te faaruru i te mau fifi e te oraraa o te hoê taata ori—ma te imi tamau i te huru tia roa e te oreraa e faatupu i te tahi noa ˈˈe ohipa totiale atoa i rapae au mai i te ohipa ori, mai te huru ra e e tapea te taime e te rohirohi i te oraraa totiale. I muri aˈe i ta ˈu mau matahiti faaineineraa atoa, o te reira anei te tuhaa hopea o ta ˈu ohipa?

Ua haamata vau i te faahotu i te mau manaˈo maamaa e te arepurepu. Ua faahapa rahi vau ia ˈu iho, e ua faaea vau o vau anaˈe iho. I te pae hopea e hoê matahiti i muri aˈe, ua roohia vau i te maˈi o te hoê tatiraa e piihia te iri afafa. Ei faahopearaa, ua afa roa to ˈu tino taatoa ma te oruoru, te maeroraa, te mau iri uteute o te tuati te tahi e te tahi no te riro ei iri rahi mau, ei tafetafeta uteute. Te reira te tuhaa hopea—ua faarue au i te taiete oriraa no Auteralia. E rave rahi matahiti tei mahemo na mua ˈˈe au i maitai ai. Ua rapaau faahou to ˈu mau metua ia ˈu e ua ora faahou mai au.

Te faaipoiporaa e te oraraa utuafare

I te matahiti 1974, ua farerei au i te hoê taata apî maitai roa. E taata hauti teata oia e te vai ra ta ˈna iho ohipa tapihooraa. Ua faaipoipo atura mâua e ua ratere na Europa atoa. I muri aˈe ua hoˈi aˈera mâua i Auteralia, ua fanau vau i ta mâua tamarii matamua o Justin te iˈoa i te matahiti 1976. Ua taui atura mâua i muri aˈe i to mâua vahi nohoraa i Perth, te oire pu no te pae tooa o te râ no Auteralia, e ua hoo mai mâua i te hoê hotela. Ua riro hoi ei tauiraa rahi i roto i te huru oraraa!

Ua rahi roa mai te ohipa te tia ia ravehia, na mua ˈˈe e nehenehe ai mâua e faatere i te hotela mâua iho. E tia vau i te hora maha i te poipoi e i te tahi taime eita e oti te ohipa tae roa i te poipoi i muri iho. No te amui faahou mai i te faateimaharaa, te vai ra te mana rahi o te mau demoni i roto i te hotela. Ua hauti mǎrû noa te reira i nia i to mâua oraraa, i nia iho â râ i te oraraa o ta ˈu tane here e. I muri aˈe e toru matahiti, no te mau fifi o te faaipoiporaa e i te pae moni, ua opua aˈera mâua e hoo i te hotela e e faaora i to mâua faaipoiporaa i te ino-roa-raa.

E pae atura matou i roto i to matou utuafare na roto i te fanauraahia ta mâua e piti tamahine o Bianca e o Victoria. Aita te hotela i hoo-oioi-hia, e i te roaraa o taua tau ra ua haamata vau i te anaanatae i te Atua no te imi i te tauturu. Ua haamanaˈo vau i te pure a te Fatu o ta ˈu i tamau aau i to ˈu vai tamariiriiraa ra. Ua vai tamau noa te reira i roto i to ˈu feruriraa, e e faahiti tamau atu vau i taua pure ra.

I te pae hopea, ua hoohia te hotela. Teie nei râ, ua pohe atura ta ˈu tane i te hoê maˈi o te mafatu e toru noa hebedoma na mua ˈˈe matou e faarue ai ia Perth no te haere atu i Melbourne. E 32 noa to ˈna matahiti. Ua uˈana roa to ˈu mauiui, e aita i iti mai i to te hoê peresibutero i Melbourne parauraa mai ia ˈu e te tumu o te fifi no te mea e ua faatupu ta ˈu tane i te taairaa e te mau demoni, e papu maitai e te vai ra to ratou mana ino i nia ia ˈu atoa. Ua haamata atura oia i te pîpî i te pape “moˈa” i nia ia ˈu e te mau tamarii e i te mau vahi atoa o te fare o to ˈu metua vahine, i reira matou e faaea ˈi.

Te mau uiraa tei ore i pahonohia

E rave rahi matahiti tei mahemo, e ua tamau noa vau i te aniani i te tahi mau uiraa no nia i te Atua, e aita i roaa ia ˈu te hoê noa ˈˈe pahonoraa maramarama mai roto atu i ta ˈu haapaoraa Katolika. Ua rave aˈera vau i te faaotiraa e afai i to ˈu utuafare mai Melbourne atu i te vahi veavea i Queensland. I reira, i Brisbane, ua haamata matou i te ô i roto i te ohipa a te ekalesia. Ua putuputu te mau tamarii i te haapiiraa Katolika, e e haere tamau matou i te fare pure, i te tahi mau oroa i te pae faaroo, e faahiti i te rosario, e e rave i te mau mea atoa ta ˈu i manaˈo e o ta te Atua ïa e titau ra e ia rave matou.

I te mea e aita i pahonohia i ta ˈu mau uiraa, ua faaoti aˈera vau e taio i te hoê tuhaa o te Bibilia o vau anaˈe i te mau mahana atoa no te ite i te pahonoraa na roto i ta ˈu iho mau tutavaraa. Ua taio iho â vau i te Mataio 7:7, o tei haamaere ia ˈu. Ua parau-noa-hia e ia tamau i te ani e ia tamau i te imi. ‘Mea ohie roa,’ ta ˈu i manaˈo. O te reira mau o ta ˈu i rave. Ua tamau vau i te ani i te Atua i te tauturu no te pahono i ta ˈu mau uiraa.

I te pae hopea ua roaa ta ˈu mau pahonoraa

Ia hoˈi anaˈe i muri, e nehenehe vau e parau e e ere i te hoê ohipa manaˈo-ore-hia to te Ite no Iehova piiraa i to ˈu nei uputa i muri noa ˈˈe i te reira. E taˈiraa faahiahia roa ta raua mau parau. Noa ˈtu râ e ua faaroo vau ma te anaanatae, ua tae roa vau i te farii e o te reira o ta ˈu i imi noa na. I muri aˈe tau farereiraa, ua parau vau i te vahine o te haere mai e eiaha e hoˈi faahou mai.

Mea rahi roa ta ˈu ohipa i te omuaraa o taua tau ra i te matahiti 1987. Tei te taime hopea o te tataˈiraa o to ˈu fare, e ua titau vau i te hoê taata peni aravihi no te faaoti i te mau tuhaa atoa i opuahia e tataˈi. Ua parau mai te taata patu fare i te iˈoa o te hoê taata peni apî auhoa, faatura, e o te tauturu mau o Peter. Ua paraparau mai o Peter ma te here no nia i ta ˈna vahine e ta ˈna mau tamarii, e mea mâ oia e to ˈna ahu atoa. Ua hinaaro atoa vau e riro mai ia ˈna ra te huru, ua ui atura vau ia ˈna i te hoê poipoi noa ˈtu e te tarere noa ra oia i nia i te hoê iri: “E haere oe i teihea fare pure?”

I to ˈu iteraa e hoê o te mau Ite no Iehova oia, ua haapeapea au ia ˈna i te mau uiraa i te taime oia e tae mai ai i te ohipa i te poipoi e tae roa i te taime oia e taahoa roa i te avatea. E ua nehenehe oia e pahono i ta ˈu mau uiraa atoa. Ua haamata aˈera vau i te haapii i te ao e te rui, e ua haamata atura te Bibilia i te riro ei buka ora. Ma te î i te oaoa, ua farii au i te hoê haapiiraa bibilia no te utuafare taatoa. Ua riro ei mau taime hau atu i te faahiahia o to matou oraraa no te mea ua oaoa matou e ua itehia ia matou te parau mau.

Ua faarue matou i te mau pehu atoa—te mau mea i roto i to matou feruriraa e te mau taoˈa e faaitoito ra i te haamoriraa idolo. Ua tatara matou i te mau pute tei î i te mau taoˈa haamori idolo mai roto atu i to matou fare e ua afai matou i te vahi faarueraa pehu. Aita i maoro i muri aˈe, ua anihia aˈera i ta ˈu mau tamarii ma te peu maitai e faarue i te haapiiraa Katolika. Aita ta ratou mau faaiteraa no nia ia Iehova e auhia ra.

Tahoêhia i roto i te haamoriraa mau

E maha i rotopu ia matou tei bapetizohia ei mau Ite. Ua oti te tau haapiiraa a Justin e a Bianca e te tavini nei raua i roto i te taviniraa pionie ma te taime taatoa. E 16 matahiti to Victoria e te haere noa ra oia i te haapiiraa. E tei roto vau i te taviniraa pionie a ono matahiti i teie nei.

Ua haere matou e ono matahiti i roto i te amuiraa no Brisbane, i reira vau i te haapaoraa e piti vahine ruhiruhia, o tei pûpû i to raua ora i muri iho no te Atua ra o Iehova. I te matahiti 1994, ua ratere matou i te tuhaa oire e titau-rahi-hia te feia poro i te Basileia. I teie nei te tavini nei matou i roto i te hoê oire nainai o Charleville te iˈoa i te pae apatoa no Queensland. Tei roto ta matou tuhaa fenua no te poro i te hoê vahi rahi, fatata i te hoê â aanoraa e te oire mataeinaa no Auteralia i Tasmanie!

Ma te feruri noa i nia i to ˈu vai tamariiriiraa e ta ˈu faaineineraa, ua haamata vau i te taa e nafea vau i te fanaˈoraa i te aˈoraa. Ua tauturuhia vau ia faaohipa i te mau faaueraa tumu a te Bibilia e ia rave i te mau tauiraa e au i roto i to ˈu oraraa. Oia mau, te hopoi mai ra te aˈoraa i teie nei no ǒ mai ia Iehova ra i te oaoaraa rahi mau e te tiaturiraa o te mau haamaitairaa e aita e hopea no ˈu iho e no to ˈu utuafare here mau.—Maseli 6:23; 15:33.—Faatiahia e Sue Burke.

[Hohoˈa i te api 31]

E ta ˈu e toru tamarii

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono