Te uiui nei te mau taurearea . . .
E nehenehe mau anei au e riro ei hoa no te Atua?
EI HOA no te Atua? Eita roa ˈtu, o ta Doris ïa e 20 matahiti e tiaturi nei. “E mea haihai roa vau e te faufaa ore mai te mau taata atoa,” o ta teie vahine apî ïa e autâ nei. “Te ape atoa nei au i te pure i te Atua ra o Iehova no te mea aita vau e manaˈo ra e e nehenehe iho â vau e na reira i mua i to ˈna aro.” I roto i te hohonuraa o to ratou mafatu, te manaˈo nei te tahi mau taurearea e eita roa ˈtu e tia ia ratou ia faahoa ˈtu i te Atua. Noa ˈtu e te atuatu nei ratou i te hinaaro e riro ei hoa no te Atua, te manaˈo nei ratou e eita e naeahia e ratou. Aita anei oe i manaˈo aˈenei mai teie te huru?
I te tahi mau taime, e nehenehe te hoê taurearea e manaˈo e eita e tia ia ˈna ia haafatata i te Atua no to ˈna iho mau paruparu. A hiˈo na i te hiˈoraa o te taurearea ra o Michael. Te parau nei o ˈna e hou oia e haafaufaa ˈi i te mau faanahoraa paieti, ua “î roa [o ˈna] fatata i te mau huru manaˈo e te mau ohipa hape e te mauiui atoa.” Tera râ, na roto i te mau mea ta ˈna i haapii i roto i ta ˈna haapiiraa i te Bibilia i taa ˈi ia ˈna i te oto e te peapea ta ˈna i faatupu i nia i te Atua. Teie ta ˈna i faataa: “Na te mau putuputuraa tataitahi i faaite mai hoê aˈe o to ˈu mau paruparu. . . . Eita vau e nehenehe e ani ia Iehova ia faaore mai i ta ˈu hapa hopea ore mai te peu e eita atoa vau iho e tatarahapa.”
I roto i te tahi mau tupuraa, e nehenehe te huru raveraa a vetahi ê i nia i te hoê taurearea e turai ia ˈna ia manaˈo e eita e tia ia ˈna ia riro mai ei hoa no Iehova. Ei hiˈoraa, e tamariirii noâ o Doris, tei faahitihia i te omuaraa, i to ˈna faarueraahia e to ˈna metua vahine. Teie ta ˈna i faaite e: “Aita vau e manaˈo ra e te here nei te taata ia ˈu. Mai te peu e ua faarue mai to ˈu iho metua vahine e to ˈu utuafare ia ˈu, eaha te mau haapapuraa e na te tahi taata ê e haapao ia ˈu?” Ia rave-ino-anaˈe-hia te hoê taurearea ma te faahaehaa e te haavî i to ˈna tamariiriiraa ra, e nehenehe o ˈna e tiaturi ma te aau rotahi e eita roa ˈtu te Atua e hinaaro ia ˈna ei hoa.
I te tahi aˈe pae, ua riro na paha te hoê taurearea ei hoa no te Atua tera noa râ, no to ˈna paruparu, ua rave oia i te hoê hara rahi mau. O te ohipa ïa i tupu i nia ia Tracy. “Ua haama roa vau,” o ta teie tamahine e 21 matahiti ïa e autâ nei, “ua rahi roa to ˈu mauiui e te manaˈo faahapa. Ua haamauiui rahi au i to ˈu Metua ra o Iehova.”
Peneiaˈe tei roto atoa oe i te hoê â o te mau huru tupuraa i nia nei. Te vai nei râ te tiaturiraa: E nehenehe oe e faariro i te Atua ei hoa no oe!
No te aha oe e nehenehe ai e riro ei hoa no te Atua
E parau mau, e nehenehe te mau hapa e haafifi i te hoê taata ia riro ei hoa no te Atua. Auaa râ, ua rave to tatou Metua here i te faanahoraa no te tauturu ia tatou. Teie ta te aposetolo Paulo e papai nei: “Ua faarahi râ te Atua i to ˈna aroha ia tatou nei, i te mea te vai taata hara noa nei â tatou, i pohe ai te Mesia no tatou nei.” (Roma 5:8) Na roto i to ˈna pohe, ua aufau o Iesu i te hoê hoo no te faatiamâ mai i te feia faufaa i te mana taatoa o te hara. (Mataio 20:28) Te na ô faahou ra te aposetolo e: “I faafaitehia hoi tatou i te Atua i to tatou vai-enemi-raa ra i te pohe o ta ˈna Tamaiti.”—Roma 5:10.
Hou e haafaufaa ˈi i te mau faaueraa a Iehova, ua rave na te tahi mau taurearea, mai ia Michael tei faahitihia i te omuaraa, i te mau hara rahi. Na roto râ i te tusia hoo o Iesu, e nehenehe te mau hara tahito a te hoê taata e faaorehia, noa ˈtu eaha te rahiraa o te reira. Teie te haapapuraa tamahanahana ta te Bibilia e horoa ra: “Ia faˈi râ tatou i ta tatou hara, e parau mau ta te Atua e te tia i te faaoreraa mai i ta tatou hara, e te tamâraa ia tatou i te mau parau-tia ore atoa.” (Ioane 1, 1:9) Teie râ, e tia i te hoê taata ia rave i te mau taahiraa no te faaite i te Atua e te haafaufaa nei oia i teie huru tamâraa. Te faahiti nei te aposetolo Paulo i te hoê faaueraa tumu o te nehenehe e faaohipahia: “Eiaha e rave noa ˈtu i te mea viivii ra,” o ta Iehova ïa e parau ra, “e na ˈu e farii atu ia outou, e ei metua vau no outou.” (Korinetia 2, 6:17, 18) Auê ïa manaˈo putapû ia ite e mai te peu e e haapae atu te hoê taata i ta ˈna mau hara e e tatarahapa mau oia, ua ineine te Atua i te farii ia ˈna i roto i To ˈna farii maitai ei hoa.
Eaha ïa no nia i te mau taurearea tei ora na i roto i te hoê utuafare haavî? Ia ite oe e aita te Atua e faahapa ra i te feia tei rave-ino-hia ma te faahepo. Ua riro ratou ei feia hapa ore maoti râ i te feia tei apiti atu i roto i te hara. A haamanaˈo atoa, aita to oe faufaaraa mai te hoê taata i niuhia i nia i te manaˈo o te tahi atu taata. E nehenehe iho â o Iehova e riro ei Hoa no oe noa ˈtu eaha te huru o to oe oraraa. Ua faaamuhia o Maureen e te hoê metua vahine kerisetiano i roto i te hoê utuafare haavî roa no te mea e taata inu ava to ˈna metua tane. Teie râ ta ˈna i parau: “I roto i teie huru oraraa fifi, ua nehenehe au e faatupu i te taairaa e o Iehova na roto i te mau huru ravea atoa. Ua haamata vau i te faariro ia ˈna mai Tei e ore roa ˈtu e faarue ia ˈu.”
Nafea ïa ia rave oe i te hoê hara rahi?
Ua rave o Doug, tei faaamuhia e te mau metua paieti i te peu tia ore i te pae taatiraa i te 18raa o to ˈna matahiti. O ta ˈna mau amuimuiraa iino hoi te tumu. “Ua ite au e e mea ino, ua tamau noa râ vau no te mea ua hinaaro vau e faaanaanatae ia ˈu,” o ta Doug ïa i faˈi. Tau taime i muri iho, ua ite o Doug i te faufaa-ore-raa o to ˈna haerea. Teie ta ˈna i faˈi e: “Haamata ˈtura vau i te ite e ua faaohipa noa to ˈu mau hoa haavarevare atoa ia ˈu no ta ˈu moni aore ra no te faaanaanatae ia ratou.” Ua rave ihora oia i te mau taahiraa no te titau faahou i te auhoaraa o Iehova. Te vai nei râ te hoê fifi rahi o te faataupupu ia ˈna ia haere i mua.
“Te ohipa matamua fifi roa no te hoˈi mai oia hoi te manaˈo e mea faufaa ore au,” o ta Doug ïa i parau. “Ua manaˈo vau e mea ino te mau mea atoa ta ˈu i rave i mua i te aro o Iehova. Te iteraa i to ˈna maitai rahi e to ˈna faaoromai, e au ra e aita e tumu e hinaaro ai o ˈna e faaore i ta ˈu hapa no te mea mea ino roa vau.” Tera râ, ua nehenehe o Doug e tatara i teie fifi na roto i te tauturu a te hoê matahiapo o te amuiraa e te hiˈopoa-maitai-raa i te aamu o Manase i roto i te Bibilia.
O vai o Manase? Te hoê arii tahito no Iuda. Te faaite ra te Bibilia e ua haapiihia o ˈna e to ˈna metua tane paieti ra o Hezekia, ia here ia Iehova. Tera râ, i muri aˈe i te poheraa o to ˈna metua tane e to ˈna riroraa mai ei arii i te 12raa o to ˈna matahiti, ua manaˈo oia e e nehenehe o ˈna e rave i teie nei mai ta ˈna i hinaaro. Ua faarue o ˈna ia Iehova no te haamori ia Baala. Ua ravehia i roto i teie huru haamoriraa te mau peu tia ore e te mâha ore i te pae taatiraa o te tino. E “rave rahi ta ˈna [Manase] parau ino i rave i te aro o Iehova, i riri ai oia.” Na roto i te arai o te mau auvaha parau haapao maitai, “ua parau mai hoi Iehova ia Manase, e te mau taata atoa no ˈna ra, e aita aˈera ratou i faaroo mai.” I muri iho, ei faaiteraa i te haavaraa a Iehova, ua afaihia o Manase i Babulonia ei taata mau auri taamuamuhia.—Paraleipomeno 2, 31:20, 21; 33:1-6, 10, 11.
I to Manase feruriraa i nia i ta ˈna mau ohipa tahito e to ˈna faaauraa i te mea ta ˈna i haamanaˈo no nia i te mau ture a Iehova, ua teimaha oia i te manaˈo faahapa e ua ani e ia faaorehia mai ta ˈna hapa. Ua faahaehaa o ˈna ia ˈna iho i mua i te aro o te Atua e ua “pure hoi oia ia ˈna.” E “ua faatia mai [te Atua] i to ˈna hinaaro; ua faaroo maira oia, e ua faahoˈi mai oia ia ˈna i Ierusalema, i to ˈna ihora basileia.” E, ua ineine “te tumu o te aroha” i te faatia i teie taata hara tei tatarahapa ia haafatata faahou mai ia ˈna. I muri aˈe i to ˈna fanaˈoraa i taua aroha ra, i teie nei na roto i ta ˈna iho i farerei, ua “faˈi hua maira Manase i reira, e o Iehova anaˈe ra te Atua.”—Paraleipomeno 2, 33:12, 13; Korinetia 2, 1:3.
Ahiri e ua faahoˈi mai Iehova ia Manase, e mea papu e faatia atoa o ˈna i te hoê taurearea feaa noa i teie mahana ia fanaˈo faahou i te hoê taairaa e O ˈna mai te peu e e faaite te taurearea i te hoê huru tatarahapa. Ua farii o Doug i te tauturu a te mau tiai mamoe i te pae varua i roto i ta ˈna amuiraa. Ua tauturuhia o ˈna ia ite maitai e “e ore oia [te Atua] e tamau i te aˈo mai ia tatou, e ore hoi e vaiiho mârô i to ˈna riri e a muri noa ˈtu.”—Salamo 103:9.
Ia riro noa ei hoa no te Atua
I te taime matamua e riro ai te Atua ei Hoa no oe, e tia ia oe ia poihere i teie taairaa no te atuatu i te reira. Ua riro te hoê tamahine e 18 matahiti tei bapetizohia, ei metua vahine faaipoipo-ore-hia. Noa ˈtu râ, ua tauturuhia o ˈna ia faaafaro i te mau mea e o Iehova. (Hiˈo i te Isaia 1:18.) Te tauiraa rahi i to ˈna maitairaa mai? “Ua haapii au e e Metua here mau o Iehova e e ere mai te hoê e tari i te taata,” o ta ˈna ïa i faataa. “Ua taa ia ˈu e ua mauiui o ˈna no ta ˈu ohipa i rave. E mea faufaa roa ia faariro i te Atua mai te hoê Hoa, e manaˈo horuhoru to ˈna, e ere noa râ i te hoê Varua papu ore o te faaturahia ma te here ore mau.” Mai ia Manase, ua faaitoitohia oia ia faaô taatoa mai i roto i te haamoriraa a Iehova. (Paraleipomeno 2, 33:14-16) Ua riro mau te reira ei paruru no ˈna. Teie te aˈoraa ta ˈna e horoa ra na te tahi atu mau taurearea: “A tamau noa i te tutava i te arue ia Iehova noa ˈtu e te fifi noa ˈtura te huru oraraa. Na Iehova iho â e faaafaro faahou ma te here i to oe eˈa.”
E mea faufaa atoa ia faahoa ˈtu i te feia e hoa atoa ratou no te Atua. Tera râ, a ape roa i te feia aita roa ˈtu ratou e auraro ra i te mau faaueraa tumu paieti. (Maseli 13:20) Ua rave te potii ra o Linda i te peu tia ore i te pae taatiraa o te tino e te hoê taurearea e ua riro to ˈna auhoaraa “ei mea faufaa aˈe i te tahi atu mau mea.” I muri aˈe i to ˈna oraraa mai i te pae varua, ua faˈi o Linda e: “E nehenehe oe e faaino roa i to oe oraraa taatoa mai te peu e aita taua auhoaraa ra piri i rotopu ia Iehova e oe.”
Te vai ra anei ia oe ra teie huru auhoaraa? Mai te peu e aita, a rohi ia roaa mai te reira. Te faahiti poto nei o Linda i te faufaaraa o te auhoaraa o te Atua i to ˈna parauraa e: “Te ohipa faufaa roa ˈˈe i te ao nei, o te hoê ïa taairaa maitai e te piri e o Iehova. E ere te tamaroa aore ra te tamahine aore ra te tahi atu ohipa i te mea faufaa roa ˈˈe i te ao nei i te reira. Mai te peu e aita e auhoaraa e o Iehova, aita ïa e ohipa faufaa.”
[Hohoˈa i te api 16]
Te manaˈo nei paha te tahi mau taurearea e mea faufaa ore ratou no te riro ei hoa no te Atua