Te vai ra anei te hoê ravea ohie no te faaore i te haumani?
UA RIRO te hooraa i te mau taoˈa e rave rahi roa ia arearea te mau mirioni feia hoo o te haumani ra ei imiraa moni rahi. Te mau tere na te mau fenua ěê, te mau hauti uira apî, te mau faaarearearaa ua rau te huru, te taatoaraa o te reira ua faanahohia ïa ia tere oioi noa te taime o te feia hoo. Tera râ, ua riro te haumani ei fifi rahi. E tae noa ˈtu i te taime faafaaearaa, e hinaaro te feia e faafaaea ra e o te haumani ra hoi i te mau taata faaarearea no te faaoaoa ia ratou. E te manaˈo ra te rahiraa o te taata horohoro na te pae purumu e te erehia ra o ˈna i te tahi mea ahiri e aita ta ˈna e afata radio afaifai no te apee ia ˈna.
Ma te feaa ore e faatupu te faaanaanataeraa manaˈo, mai te afata teata te huru, i te anaanatae rahi ma te haamoe i te haumani, ehia râ maororaa? No te tahi pae e riro mai ïa ei peu tamau mai te raau taero te huru. I muri iho râ, e hinaarohia te tahi mea puai aˈe e te faaanaanataeraa rahi atu â—ahiri e aita e fiu faahou â te taata i te hoê mea tei ite-taatoa-aˈena-hia. Maoti i te riroraa mai ei ravea, e nehenehe teie huru faaanaanataeraa manaˈo e riro mai i te pae hopea ei hoê o te mau tumu o te faatupu mai i te haumani.
E ere o te afata teata anaˈe iho te faatupu mai i te haumani, eita atoa râ hoi te mataitai-hua-raa i te afata teata e faaore i te haumani. Hau atu â i te ino, ia mataitai rahi anaˈe oe i te afata teata, e hau atu â oe i te atea ê i te oraraa mau. E pinepine te reira i te itehia i nia iho â râ i te mau tamarii. I roto i te hoê maimiraa, i reira te aniraahia i te mau tamarii e maha e e pae matahiti, e e hinaaro anei ratou e haapae i te afata teata aore ra i to ratou iho metua tane, ua faaoti 1 tamarii i nia i te 3 e mea ohie aˈe ia faaoromai i te oraraa ahiri e aita o papa!
E ere atoa te haamâharaa i te mau hiaai atoa i te ravea. I teie nei mahana “ua paari” e rave rahi mau taurearea “i roto i te hoê tau fanaˈoraa i te mau mea materia, e e roaa ia ratou te mau taoˈa hauti atoa, te mau tere tau faafaaearaa atoa, e te mau faito ahu apî atoa,” ta te hoê huitoofa Social Democratic no te Apooraa rahi no Heremani i tapao. Te vai ra anei te tahi mea apî â te nehenehe e faaoaoa i te ui apî? Peneiaˈe o te mau metua hamani maitai o te ninii tamau ra i nia i ta ratou mau tamarii i te mau taoˈa apî hopea nei, o ratou teie e faaineine ra i te eˈa o te feia paari tei roohia i te haumani tamau.
Te mau tumu huna o te haumani
E ere i te fa tano te haamoe-taatoa-raa i te haumani. Eita roa ˈtu te oraraa i roto i teie nei ao e riro ei anaanataeraa e ei oaoaraa tamau. E nehenehe te hoê tiairaa tuea ore i te mea mau mai teie te huru e faatupu mai i te mauruuru ore hinaaro-ore-hia. I te hoê â taime, te vai ra te mau tumu papu o te faarahi i te mau fifi.
Ei hiˈoraa, i teie nei mahana te rahi noa ˈtura te mau utuafare o te amahamaha ra. Te itehia ra anei o mama e o papa i te haapeapea-noa-raa i ta ratou iho faaanaanataeraa e aita ˈtura e taime ravai faahou no ta ratou iho mau tamarii? Eita ïa e maerehia, e imi iho â te mau taurearea i ta ratou iho huru arearearaa i roto i te mau piha oriraa disco, te mau piha pere video, te mau fare toa rarahi, e te vai atu â. Ei faahopearaa, i roto e rave rahi mau fare aita faahou te mau utuafare e ori haere ra e e rave amui ra i te tahi mau mea.
No te rahi o te mauruuru ore o te tahi pae i to ratou huru oraraa haorea haapao noa ˈtura ratou ia ratou iho ma te faanavenave noa ia ratou e ma te ore roa e tâuˈa ˈtu ia vetahi ê. E ia faataa ê ratou ia ratou iho hau atu â, e atuatu ratou i te hoê tiaturiraa faufaa ore oia hoi ia naeahia ia ratou tei parauhia te faatupu-mau-raa i to ˈna iho huru. Eita râ hoi e tupu mai te reira te huru. E ere roa ˈtu te taata mai te hoê motu te huru. E hinaaro tatou i te mau hoa e te aparauraa ˈtu ia vetahi ê. No reira ïa, e haaparare iho â te feia o te faataa ê ra ia ratou i te haumani, ma te faariroraa i te oraraa ei mea taahoa no ratou iho e no te mau taata tapiri, ma te opua-ore-hia.
Teie râ, e mea hohonu atu â te fifi, mai ta Blaise Pascal, te hoê philosopho farani no te 17raa o te senekele i tapao maite: “[E tupu mai] te haumani no roto roa mai i te hohonuraa o te mafatu i reira e vai ai to ˈna mau aa natura o [tei faaî] i te feruriraa i to ˈna taoˈa faataero.” Auê i te parau mau rahi e!
Ia vai noa anaˈe i roto i te mafatu te mau manaˈo feaa faahapahapa no nia i te auraa mau o te oraraa, e vai tamau noa ïa te haumani. E titauhia te tiaturiraa ma te mafatu tae mau e e auraa to te oraraa o te taata iho. Inaha, e nahea te hoê taata e faaruru atu ai i te oraraa e te hoê hiˈoraa maitai ma te ite ore e no te aha râ oia e vai ai, ma te erehia i te mau tapao e te mau tiaturiraa niu-papu-hia no te tau a muri aˈe?
I ǒ nei e tuuhia ˈtu ai te mau uiraa faufaa roa ˈˈe: Eaha te auraa o te oraraa? Eaha te opuaraa e vai ra no ˈu? Eaha to mua ia ˈu? “Ua riro te imiraa i te auraa o to ˈna iho oraraa ei hinaaro puai roa ˈˈe i roto i te taata,” ta te taote ra o Viktor Frankl i tapao. Ihea roa râ e itehia ˈi te auraa o te oraraa? Ihea roa teie mau uiraa e pahono-maitai-hia ˈtu ai?
E iti mai te haumani—Nahea râ?
Na te buka tahito roa ˈˈe o te mau buka atoa tei haamaramarama mai i teie mau uiraa faufaa roa. Ua parau o Heinrich Heine, te hoê rohipehe heremani no te 19raa o te senekele e: “To ˈu maramarama no ǒ noa mai i te taioraa i te hoê buka.” Teihea buka? Te Bibilia. Ua parau atoa o Charles Dickens e: “Mai te matamua mai â e a tau a hiti noa ˈtu o te buka maitai roa ˈˈe i te ao nei, no te mea te haapii ra oia ia oe i te mau haapiiraa maitai roa ˈˈe e na roto i te reira te hoê taata poietehia . . . e arataihia ˈi.”
Aita roa ˈtu ïa e feaaraa no nia i te reira. O te Bibilia te aratai papu roa e faufaahia ˈi te oraraa. Mai te omuaraa e tae noa ˈtu i te hopea, te faaite papu ra oia e ua horoa te Atua i te tahi ohipa na te taata. E tia i te taata ia haapao i te fenua, ia atuatu i te reira, ma te tiai maite i te mau animala ora, e, na nia i te taatoaraa, ia arue oia ia Iehova, te Poiete. E ohipa rahi te reira, e e ore roa e itehia mai te haumani! E mau mirioni kerisetiano itoito tei ite e te tururaa ˈtu i te pae o te Atua, ma te pûpû taatoa i to ratou oraraa no ˈna, e noaa mau ïa ia ratou te hoê auraa i te oraraa ma te arai i te haumani.
E au ra e te haumani e huru ïa no teie tau—e aita e parau e vai ra no nia i te reira i roto i te rahiraa o te mau reo tahito. Te faaite ra te Bibilia i te auraa o te oraraa, e te vai atoa ra i roto te mau manaˈo tauturu faufaa no te aro atu i te haumani. Ei hiˈoraa, te faˈi ra e ‘o tei faataa ê ia ˈna ihora, e mârô oia i te imi i te paari atoa ra.’ (Maseli 18:1) Teie atoa te auraa, eiaha e faaea oia anaˈe ma te tapiri i to ˈna opani mai te hoê apu maoa te huru.
E huru iho â no te taata te hinaaro e amuimui. E hinaaro o ˈna i te faahoa e te tahi atu taata, e hinaaro o ˈna i te taua. Te haamamuraa i teie hinaaro maitai i te amuimui atu e te tahi atu taata—ma te faaea oia anaˈe, ma te mataitai noa—e ere roa ˈtu i te mea tano. Oia atoa, te taotiaraa ia tatou iho i te mau taairaa hohonu ore hoê â ïa huru e te haapaeraa i te paari faufaa atoa.
Parau mau, e mea ohie aˈe ia mataitai noa i te mau hohoˈa taviri aore ra ia taotia i to tatou taairaa i te patapataraa i te roro uira. E ohipa fifi mau te faaauraa ˈtu i te tahi atu mau taata. Ia faaite anaˈe râ tatou ia vetahi ê i te tahi mea faufaa, te mau mea ta tatou i feruri e to tatou mau manaˈo haaputapû e hoonahia ïa tatou e aita rea e vahi toe no te haumani.—Ohipa 20:35.
Ua horoa o Solomona, tei hiˈopoa maite i te natura o te taata, i teie aˈoraa mana e: “E mea maitai te rave i te mea i noaa ra, i te auau i te mau mea atoa i hinaarohia ra.” (Koheleta 6:9) Teie atoa te auraa, a tamata i te mauruuru e te faahoona i te mau tupuraa e vai ra. A feruri maite i te mau mea ta oe e ite nei. Mea maitai aˈe te reira i te hiaai-onoono-raa i te haamoe i te oraraa mau aore ra ‘i te auau i te mau mea atoa e hinaarohia ra,’ mai ta Solomona i parau.
Te mau mahana faanaho-maitai-hia, te mau tapao papu, e te hoê hinaaro tae i te haapii-tamau-raa e tauturu atoa te reira ia upootia oe i nia i te haumani. I muri iho atoa i te faatuhaaraahia te hoê taata, e nehenehe â oia e faaoti e rave rahi mau mea. Te hoê o te mau Ite no Iehova i te mau motu Baléares, e tane faatuhaahia e 70 matahiti e tiahapa, te haapii ra oia i te reo heremani. Eaha ta ˈna opuaraa? Te hinaaro ra oia e paraparau no nia i te Parau a te Atua i te feia ratere heremani o te haumani ra. E ere râ te haumani i te hoê fifi no ˈna!
I te pae hopea, no te aha e ore ai oe e faaohipa i to oe mau rima? No te aha e ore ai oe e aravihi i te haa rima î, i te peni hohoˈa, aore ra i te faataˈi upaupa? E tupu te faatura ia ˈna iho i te rahi ia oti anaˈe te tahi mea. No te aha e ore ai oe e haa ma te pûpû atu i te tauturu i te fare iho? E rave rau te mau mea te tia ia tataihia i roto i te mau fare atoa. Maoti râ i te haapeapea i to oe oraraa haumani, a horoa na ia oe iho no vetahi ê, a rave na i te mau ohipa faufaa i te fare, ia aravihi oe i te haa rima î. Eita oe e erehia i te utua maitai.—Maseli 22:29.
Hau atu â, te aˈo ra te Bibilia ia haa ma te aau atoa noa ˈtu te huru ohipa o ta tatou e rave ra. (Kolosa 3:23) Teie iho â ïa te auraa ia ohipa ma te haapao maite, ia anaanatae mau i ta tatou e rave ra. E mea faufaa ia haamanaˈo e te parau anaanatae no roto mai ïa i te parau farani “intérêt” e te parau latino interesse, e teie to ˈna auraa tumu “ia vai i ropu, aore ra i rotopu,” teie atoa ïa te auraa ia haapao maite ia rave-anaˈe-hia te ohipa o te haere ra i mua. E na te reira e faaanaanatae.
Ahiri e e faaohipahia teie mau manaˈo tauturu i papaihia e rave rahi matahiti i teie nei, e ite mau ïa te feia tei roohia i te hepohepo rahi i te tau faafaaearaa i te hoê taa-ê-raa rahi. No reira a ohipa ïa ma te haapao maite. A amuimui atu e te tahi atu mau taata. A rave i te tahi mau mea no vetahi ê. A tamau i te haapii. A tauaparau tahaa noa e vetahi ê. A imi i te auraa mau o te oraraa. Ia na reira anaˈe oe, eita ïa oe e ohie noa i te autâ e: ‘No te aha e mea haumani roa te oraraa?’
[Tumu parau tarenihia i te api 23]
Nafea ia aro atu i te haumani
1. Eiaha roa e faatia i te mau faaanaanataeraa manaˈo ineine noa ia haaparuparu i ta oe iho opuaraa. A maiti maitai i te mau arearearaa e te mau faaanaanataeraa manaˈo.
2. A faahoa e te taata.
3. A tamau i te haapii. A haamau i ta oe iho mau tapao.
4. A hamani i te tahi mea. A faaohipa i to oe mau rima.
5. Ei auraa to oe i te oraraa. A haafaufaa i te Atua.