VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g94 8/12 api 28-30
  • No te aha e tia ia ˈu ia auraro i to ˈu mau metua?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • No te aha e tia ia ˈu ia auraro i to ˈu mau metua?
  • A ara mai na! 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • No te aha ratou e orure ai
  • No te aha e mea maamaa te orureraa
  • Te faahopearaa ino o te ‘tiamâraa’
  • A faaoaoa na i te mafatu o ta outou mau metua
    Nafea ia faatupu i te hoê oraraa utuafare oaoa
  • E te mau taurearea—Eaha ta outou e tapi ra?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • No te aha e tia ˈi ia ˈu ia hoˈi oioi noa i te fare?
    A ara mai na! 1992
  • No te aha to ˈu mau metua e faatere ai i to ˈu oraraa?
    A ara mai na! 1991
A ara mai na! 1994
g94 8/12 api 28-30

Te uiui nei te mau taurearea . . .

No te aha e tia ia ˈu ia auraro i to ˈu mau metua?

UA FAAAMUHIA o Stan na te mau metua e mǎtaˈu i te Atua. I te 16raa râ o te matahiti, ua orure oia. Te faataa ra o Stan e: “Ua hinaaro vau e farerei i te mau taata e ia farii ratou ia ˈu. Ua hinaaro vau i te mau mea atoa mai ta vetahi ê.” Te manaˈo o Stan e titau i teie mau tapao oia hoi te riroraa ei taata hoo raau taero. E parau mau, ua tia oia i te haavare no to ˈna mau tere e no nia i te moni ta ˈna i afai mai i te fare. “Ua pohe to ˈu haava manaˈo,” o ta Stan ïa e faahaamanaˈo ra.

Ua bapetizohia o John ei kerisetiano i te 11raa o te matahiti. Te faˈi nei oia e: “Aita râ to ˈu mafatu i putapû roa i te parau mau. Ua na reira vau no te mea o te reira ta to ˈu fetii i hinaaro. I to ˈu ôraa ˈtu i roto i te fare haapiiraa teitei, ua haamata ˈtoa vau i te faahuehue. E mea ino atoa te mana o te upaupa rock i nia ia ˈu. Ua haamata vau i te faahee na nia i te miti e te haamǎuˈa i te rahiraa o te taime i te pae miti e te mau taurearea aita e arataihia ra e te mau faaueraa tumu Bibilia. Mea rahi te raau taero i reira.” Na mua roa ˈˈe, ua faarue ratou i te fare o to ratou mau metua e ua farii i te hoê huru oraraa e patoi ra i te mau mea atoa ta ratou i haapii.

No te aha ratou e orure ai

E mea tano no te mau taurearea ia tamata i to ratou mau otia e ia rave i te tahi faito tiamâraa. Area râ te haerea orure, faaino, e te hamani-ino-raa ia ˈna iho e ohipa taa ê mau ïa. Na te aha e faatupu i te reira? E rave rahi tumu huru rau. Te faataa ra o John e: “I to oe taurearearaa, e imi oe i te faaanaanataeraa. E hinaaro oe i te hoê taime oaoa.” No to ratou râ aravihi ore i roto i te oraraa, aita te mau taata apî e rave noa ra i te mau faaotiraa paari. (Hebera 5:14) No reira te mau metua manaˈo putapû e haamau ai i te mau faatureraa tano no ta ratou mau tamarii—mau faaueraa ta te tahi mau taurearea e patoi uˈana nei.

Ma te peapea, ua faarue roa te tahi mau taurearea i te haapiiraa ta to ratou mau metua e mǎtaˈu ra i te Atua i horoa na ratou. (Ephesia 6:1-4) Ua parau Iesu e e riro te kerisetianoraa ei huru oraraa “pirihao” e te “piri”. (Mataio 7:13, 14) No reira mea pinepine eita te mau taurearea kerisetiano e nehenehe e rave i te mau mea ta to ratou mau hoa haapiiraa e rave nei. Te farii nei te rahiraa i te mau faatureraa, ma te taa e e ere te mau ture a te Atua i te mea teimaha. (Ioane 1, 5:3) Te paruru mau ra teie mau ture i te mau taurearea i mua i te mau fifi mai te hapû i rapae au i te faaipoiporaa, te faaohiparaa i te raau taero, e te mau maˈi parare na roto i te mau taatiraa o te tino. (Korinetia 1, 6:9, 10) E mea taa ê roa râ te manaˈo o te tahi atu mau taurearea; te manaˈo nei ratou e te taotia nei te mau ture Bibilia i to ratou huru oraraa.

E nehenehe te inoino e rahi mai ia manaˈo anaˈe te hoê taurearea e mea etaeta roa to ˈna mau metua i roto anei i te aˈoraa, te arearearaa, e te faaanaanataeraa manaˈo. Ua parau te hoê taurearea ma te oto e: “Te manaˈo nei au e mea etaeta roa to matou nau metua i nia ia matou.” E parau mau, e inoino paha outou ia ore outou e faatiahia e rave i te mau mea ta te tahi atu mau metua kerisetiano e faatia ra. (Kolosa 3:21) Te faaite nei te tahi mau taurearea i to ratou inoino na roto i te faaroo-ore-raa.

I te tahi aˈe pae, te faaatea ê nei te tahi mau taurearea no te mea aita to ratou mau metua e auraro ra i te mau faaueraa tumu paieti. Te faahaamanaˈo ra o John e: “E taata inu ava o Papa. E tatamaˈi o ˈna e o Mama no te mea e inu rahi o ˈna. E rave rahi taime to matou faarueraa mai ia ˈna.” Eita roa ˈtu te feia taero i te ava e o te rave ra i te tahi atu mau taoˈa taero e nehenehe e haamâha i te mau hinaaro o ta ratou mau tamarii. I roto i taua mau huru utuafare ra, o te hamani-ino-raa i te mau manaˈo hohonu e te faahaehaaraa ta te hoê taurearea e ite nei i te mau mahana atoa.

Te orure nei te tahi atu mau taurearea no te mea ua faarue to ratou mau metua ia ratou aore ra aita e tǎuˈa ra ia ratou. E nehenehe te orureraa e riro ei ravea no te huti mai i te ara-maite-raa o to ratou mau metua—aore ra no te haamauiui ia ratou. Te parau nei te hoê taurearea tamahine o Taylor te iˈoa no roto mai i te hoê utuafare moni e: “Mea maoro i teie nei o ta ˈu e haamanaˈo ra, mai te huru ra e aita to ˈu mau metua i te fare. E tamarii otahi au, e i te mea e mea varavara to ˈu nau metua i te faaea i pihai iho ia ˈu, e vaiiho mai raua ia ˈu ma te horoa mai e rave rahi moni.” Ua haamata o Taylor i te haere i roto i te mau piha arearearaa i te po e i te inu no te ereraahia i te aratairaa. I te taime noa o ˈna i tapeahia ˈi no te faahororaa i te pereoo e ua taero oia i taa ˈi to ˈna mau metua e e fifi to ˈna.

Hau atu, te vai ra te hoê huru tupuraa tapaohia e te aposetolo Paulo i to ˈna aniraa i te hoê pǔpǔ kerisetiano e: “I horo maitai na hoi outou, na vai outou i arai i ore outou i haapao ai i te parau mau?” (Galatia 5:7) E pinepine te amuimuiraa ino i te riro mai ei fifi. (Korinetia 1, 15:33) “Ua faaô vau i roto i te mau amuimuiraa iino,” o ta te potii ra o Elizabeth e parau ra. Te farii nei oia e ei faahopearaa o te faaheporaa a te mau hoa, ua “haamata [o ˈna] i te puhipuhi i te avaava e i te rave i te mau raau taero.” Te parau faahou ra oia e: “O te poreneia te ohipa o te rave-tamau-hia.”

No te aha e mea maamaa te orureraa

Peneiaˈe to roto atoa outou i te hoê huru tupuraa teimaha—aore ra ahoaho paha. E tamata paha outou i te patoi i to outou mau metua e te rave noa i te mau mea atoa ta outou e hinaaro. Tera râ, mai tei faaarahia i te taata parau-tia ra o Ioba, “e haapao maitai o te tairi-tia-noa-hia oe e pohe atu; ia rahi noa ˈtu te hoo, e ore oe e matara mai. E ara! eiaha e hoˈi i te parau ino.”—Ioba 36:18-21.

E inoino, e e riri paha to outou mau metua, e ere râ i te hoê huru maitai. Noa ˈtu râ, e faarahi atu â paha ratou i te mau faatureraa. Hau atu, e haapeapea rahi roa te hoê haerea mauiui i to outou mau metua. (Maseli 10:1) E mea maitai anei? E haamaitai anei te reira i to outou huru oraraa? Te hoê ravea putapû roa ˈˈe o te aparauraa ïa i te mau tupuraa ia ratou mai te peu e te manaˈo ra outou e mea tia ta outou mau amuamuraa.a E ineine ratou i te rave i te tahi mau tauiraa i roto i ta ratou huru raveraa ia outou.

Te tahi atu mea faufaa ia hiˈopoahia oia hoi te faahopearaa o ta outou mau ohipa i nia i te Atua. ‘I nia i te Atua?’ o ta outou paha e ui. E, no te mea te orureraa i to outou mau metua o te orureraa ˈtoa ïa i te Atua iho, oia hoi o ˈna anaˈe te faaue ra ia outou e auraro i to outou mau metua. (Ephesia 6:2) Eaha te huru o te Atua i nia i teie huru auraro-ore-raa? Te parau nei te Bibilia no nia i te nunaa Iseraela e: “Te pinepine o ta ratou faaoooraa ˈtu ia ˈna i te fenua moemoe ra e!” Eaha te faahopearaa? “E te pinepine hoi o ta ratou faaririraa ˈtu ia ˈna i te medebara!” (Salamo 78:40) E parau mau, e riri paha outou i to outou mau metua, ma te manaˈo e mea etaeta roa ratou. Teie râ, te hinaaro mau ra anei outou e haamauiui i te mafatu o te Atua ra o Iehova—o ˈna anaˈe te here ra ia outou e te hinaaro ra e ia ora outou e a muri noa ˈtu?—Ioane 17:3; Timoteo 1, 2:4.

Te faahopearaa ino o te ‘tiamâraa’

Ma te tano mau, e tia ia tatou ia faaroo i to tatou Metua here i nia i te raˈi. Eiaha e maamaahia ˈtu i te mau parau tǎpǔ haavare o te ‘tiamâraa.’ (Faaau i te Petero 2, 2:19.) E au ra e aita te tahi mau taurearea e faautuahia ra no to ratou haerea ino. Ua faaara râ te papai salamo e: “Eiaha oe e inoino i te feia parau ino ra; eiaha e feii i tei rave i te hara ra; e ore hoi e maoro ua motu mai te aihere ra, e maehe atura mai te raau rii heeuri ra.” (Salamo 37:1, 2) Te roohia nei te mau taurearea e orure pinepine ra i te mau faahopearaa iino no te mea ta ratou e pii ra te tiamâraa. Te parau ra te Bibilia i roto i te Galatia 6:7 e: “Eiaha e vare, e ore te Atua e noaa i te haavare, o ta te taata e ueue ra, o ta ˈna â ïa e ooti mai.”

A hiˈo na ia Stan, o tei faahitihia i te omuaraa. Mai ta ˈna i tiaturi, ua matauhia o ˈna e to ˈna mau hoa au ore. “Ua fariihia vau,” o ta ˈna ïa e faahaamanaˈo ra. Tera râ, aita i maoro i muri iho, ua ino te mau mea. Te parau ra oia e: “Ua pupuhihia vau, tapeahia, e i teie nei te haere nei au i te fare auri. E te mea noa ta ˈu i ani ia ˈu iho, ‘Eaha te hoonaraa o te reira?’”

Eaha ïa no nia i te maimiraa a John i te ‘tiamâraa’? I muri aˈe i te tapearaahia no te mea e raau taero ta ˈna, ua tiavaruhia o ˈna i te amuiraa kerisetiano. Ua topa oia i roto i te hoê haerea ino roa ˈtu â. Te faˈi nei o John e: “Ua eiâ vau i te mau pereoo no te moni. E taata haavî roa vau.” Ua monihia o John na roto i ta ˈna mau ohipa taparahi taata. Te faahaamanaˈo nei râ oia e: “Ua haamǎuˈa vau i te taatoaraa o te moni. E mea maere mau te rahiraa o te mau raau taero ta matou i faaohipa.” E ia ore o John e taputô, e eiâ, aore ra e inu, e tapuni oia i te mau mutoi. “Ua tapeahia vau fatata e 50 taime. Mea matauhia e eita ratou e nehenehe e tapea ia ˈu no te mau pariraa hara ino, i te hoê noa râ taime ua tapeahia vau i roto i te fare auri e hoê matahiti te maoro.” E, maoti râ i te riro mai ei taata tiamâ, ua topa roa ˈtu â o John i roto i te “parau hohonu a Satani.”—Apokalupo 2:24.

Hoê â huru atoa no Elizabeth. Ua aratai to ˈna amuimuiraa ˈtu i e te mau hoa no teie ao ia ˈna i roto i te fare tapearaa. Te faˈi nei oia e: “Ua hapû atoa vau—e no to ˈu faaohiparaa i te raau taero ua marua ta ˈu aiû. O te raau taero to ˈu ora—e au ra e te ora nei au no te tahi atu faito teitei. I te pae hopea ua tiahihia vau i to ˈu faaearaa. Eita ta ˈu e nehenehe e hoˈi i te fare, e ua haama ˈtoa vau i te ani i te tauturu ia Iehova.”

E rave rahi atu â mau hiˈoraa o te mau taurearea o te nehenehe e horoa ˈtu tei faarue i te mau faaueraa tumu paieti no te ite i te mau faahopearaa iino mau. Te faaara nei te Bibilia e: “E hape a te taata i te eˈa, e e mea tia ïa i to ˈna manaˈo, o te hopea râ o taua eˈa ra, o te pohe ïa.” (Maseli 14:12) No reira, te ohipa paari e rave o te faatupuraa ïa i te mau taairaa piri e to outou mau metua, ma te aparau—maoti râ i te patoi atu—i te mau faatureraa atoa ta outou e manaˈo ra e mea tano ore.

Eaha râ no nia i te mau taurearea a atahi ra teie mau haamaramaramaraa i matara mai ai, te mau taurearea tei topa aˈena i roto i te haerea ino? Aita anei e ravea no ratou no te faatitiaifaro i te mau mea e to ratou mau metua—e te Atua? Na te tumu parau i roto i te vea i mua e faataa i teie mau uiraa.

[Nota i raro i te api]

a Ua horoa e rave rahi mau tumu parau i te mau haamaramaramaraa tauturu no nia i te reira. Ei hiˈoraa, a hiˈo i te tumu parau “Te uiui nei te mau taurearea . . .” i roto i te vea A ara mai na! no te 8 no tenuare 1985 (farani), e te 8 no atete 1992, e te 8 no novema 1992.

[Hohoˈa i te api 29]

E nehenehe te orureraa i to outou mau metua e horoa rahi atu i te ‘tiamâraa’ no outou ua ite râ anei outou i te mau faahopearaa?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono