Sarajevo—Mai te matahiti 1914 i te matahiti 1994
NA TE TAATA PAPAI A ARA MAI NA! I SUEDE
E vau ahuru matahiti i mairi mai taua mai â mau paaina ofai pupuhi peapea mau ra o te 28 no tiunu 1914, i Sarajevo. Ua haapohe te mau ofai pupuhi i te taata Hui arii o Francis Ferdinand e ta ˈna vahine, vahine Hui arii ra o Sophie, e i muri iho, ua tupu oioi atura te enemiraa i rotopu i te fenua Auteteria-Honegeria e te fenua Serbie ei Tamaˈi Rahi Matamua. I roto i te 65 milioni feia apî i tonohia i nia i te mau tahua aroraa, fatata e 9 milioni tei ore roa ˈtu i hoˈi mai. Ia taiohia te mau taata pohe tivira, e taeahia e 21 milioni rahiraa taata i pohe. Te parau nei â vetahi pae no nia i te tupuraa taua tamaˈi ra i te avaˈe atete 1914, mai te taime i reira “te ao nei i te maamaaraahia.”
TEIE â te mau ofai pupuhi e taˈi nei na Sarajevo taatoa. E e eiaha noa i Sarajevo, i roto atoa râ e rave rahi o na repubilita e ono o te faanahoraa tahito no Yougoslavie.a Teie ta te buka Jugoslavien—Ett land i upplösning (Yougoslavie—Te hoê fenua e topa ˈtura) e parau ra: “E tamaˈi tivira teie i reira te taata-tupu e pupuhi ai i te taata-tupu. Ua tupu te mau inoinoraa maoro e te mau manaˈo ino ei riri uˈana. Ua aratai taua riri uˈana ra i te tamaˈi e te tamaˈi i te taparahiraa taata e i te haamouraa rahi atu â. Mai te hoê huru tupuraa ino mau ra ïa te reira aita e hopearaa i reira te riri uˈana, te manaˈo ino e te ohipa taparahi taata e rahi roa ˈtu ai.”
Ia tupu te mau aroraa i Yougoslavie i te avaˈe tiunu 1991, aita i maerehia ia haamanaˈo te rahiraa o te taata i te mau ofai pupuhi i pupuhihia i Sarajevo i te avaˈe tiunu 1914 ra. E aratai anei teie aroraa apî i taua nei â mau faahopearaa iino ra? E haamǎtaˈuhia anei te hau i Europa? Ua nehenehe anei te porotarama a te “pǔpǔ tiamâ” (te taparahiraa taata ma te opua mau e te tiavaruraa i te hoê pǔpǔ taata, politita, aore ra pǔpǔ e haapao i te ihotumu o te fenua, e haapararehia i te tahi atu mau vahi o te ao nei? Ua tamata te faaheporaa a te ao nei i te faaore i te tamaˈi. Tera râ, eaha mau na to muri mai i te mau arepurepuraa o Yougoslavie tahito? E auraa anei to te mau ohipa apî i tupu i Sarajevo e te taparahiraa taata i tupu i te matahiti 1914 ra?
Yougoslavie e te Tamaˈi Rahi Matamua
E ere te mau aroraa i te mau aroraa apî. I te omuaraa o teie nei senekele, te faahitihia ra te parau no Fenua tuati o te Balkan mai “te vahi arepurepu roa ˈˈe no Europa.” Te parau ra te buka Jugoslavien—Ett land i upplösning e: “Te ite ra tatou i te oreraa te hoê autahoêraa i reira te arepurepuraa i te tupuraa no te hoê tau maoro. Ia au i te mau ohipa e tupu ra, ua tupu ê na te mau aroraa hou aˈe te Basileia no Serbie, no Croatie e no Slovénie [te iˈoa tahito o Yougoslavie] e haamauhia ˈi, i te hopearaa o te Tamaˈi Rahi Matamua.” E riro te tahi mau aamu i te tauturu mai ia tatou ia taa e nafea râ te mau aroraa o teie nei tau ia tuati i te Tamaˈi Rahi Matamua.
Te faatia maira te aamu ia tatou e i te tau o Francis Ferdinand e taparahihia ˈi i te matahiti 1914 ra, e mau mataeinaa noa te mau fenua Slave Apatoa no Slovénie, Croatie, e Bosnie e o Herzégovine no te Hau emepera Auteteria e Honegeria. I te tahi aˈe pae, ua riro o Serbie ei basileia tiamâ e tae roa mai i te matahiti 1878, e ua turuhia oia na te puai o te fenua Rusia. Tera râ, e rave rahi mau Serbes, tei ora i roto i te mau mataeinaa i faaterehia na Auteteria-Honegeria, e ua hinaaro aˈera hoi te fenua Serbie ia tuu o Auteteria-Honegeria i te mau fenua atoa e vai ra i te Fenua tuati o te Balkan. Noa ˈtu te mau aroraa e vai ra i rotopu i te fenua Croatie e Serbie, ua tahoêhia ratou na te hoê manaˈo: te tiahiraa ratou i te mau faatere ěê. Te hinaaro ra te mau taata here aiˈa e tahoê i te mau Slaves atoa no te pae Apatoa ei basileia otahi. Ua riro te mau Serbes ei aratai puai roa ˈˈe i te pae no te faatupuraa i te hoê hau tiamâ mai te reira te huru.
I taua tau ra, e 84 matahiti to te emepera e faatere ra o Francis Joseph. E fatata roa hoi te tamaiti hui arii ra o Francis Ferdinand i te riro ei emepera apî. Ua riro râ hoi o Francis Ferdinand ei fifi na te mau Serbes here aiˈa no ta ratou moemoeâ e faatupu i te hoê basileia no te mau Slaves Apatoa.
Ua riro roa vetahi mau taurearea haere haapiiraa i te manaˈo ra e faatupu i te hoê hau tiamâ i Slave Apatoa e ua hinaaro hoi ratou e pohe no te tapao ta ratou e titau ra. E rave rahi mau taurearea i maitihia no te haapohe i te tamaiti hui arii. Ua horoahia ˈtu na ratou i te mau mauhaa tamaˈi e ua faaineinehia na te tahi pǔpǔ huna here aiˈa serbe parauhia te Rima Ereere. E piti o taua nau taurearea nei tei tamata i te haapohe, e hoê o raua tei manuïa. O Gavrilo Princip to ˈna iˈoa. 19 matahiti to ˈna i reira.
Ua tauturu taua taparahi-haapohe-raa ra ia faatupuhia te opuaraa i manaˈohia e te feia i opua e na reira. A hope ai te tamaˈi rahi matamua, ua faaorehia aˈera te faatereraa arii Auteteria-Honegeria, e ua nehenehe te fenua Serbie e mau i te faatereraa i te pae no te tahoêraa i te mau Slaves ei basileia. I te matahiti 1918, ua itehia aˈera taua basileia ra ei Basileia no te mau Serbes, Croates, e Slovènes. Ua tauihia te iˈoa ei Yougoslavie i te matahiti 1929 ra. Tera râ, i te ore-faahou-raa te mau pǔpǔ taa ê e hinaaro e tahoê i to ratou au-ore-raa otahi i te fenua Auteteria-Honegeria, ua itehia aˈera e te vai ra te tahi mau taa-ê-raa i rotopu i te mau pǔpǔ iho. Ua hau atu i te 20 mau pǔpǔ taata taa ê, e maha reo haamanahia e e te tahi atu, e piti piapa (roma e te piapa tahito slave), e e toru haapaoraa rarahi—katolika, mahometa, e serbe orthodoxe. Te tamau nei â te haapaoraa i te riro ei tuhaa matamua no te amahamaharaa. Te vai ra hoi, ei haapoto-noa-raa, e rave rahi mau tuhaa faaamahamaharaa i vai maoro mai i roto i te Hau apî.
Yougoslavie e te Piti o te Tamaˈi Rahi
I te Piti o te Tamaˈi Rahi, ua haaati aˈera te fenua Helemani i te fenua Yougoslavie, e, ia au i te buka The Yugoslav Auschwitz and the Vatican, “hau atu i te 200 000 taata, te rahiraa e mau Serbes orthodoxes, tei haapohe-noa-hia” na te mau Croates katolika, tei tahoê atu i te mau Nazis. Tera râ, ua nehenehe te taata croate ra o Josip Tito, e to ˈna mau melo o te faatereraa autahoê e tae noa ˈtu te mau Beretane e te mau Marite, e faahepo i te mau nuu helemani, e faarue mai i te fenua Yougoslavie. Ia hope te tamaˈi, ua vai noa mai oia ei aratai itehia o te fenua e ua faatere hoi oia ma te etaeta. E taata tiamâ oia i te tahi atu mau faatereraa. Aita atoa o Staline iho i nehenehe e faahepo ia ˈna na roto i te aratairaa i te fenua Yougoslavie i roto i te anairaa o te toea o te pǔpǔ faatereraa fatu amui.
E rave rahi no roto mai ia Yougoslavie tahito i parau e: ‘Mai te peu e aita o Tito i faatere mai, ua topa ê na te autahoêraa. O ˈna anaˈe tei mau na i te mana e au no te tapea maite i te reira.’ Ua tano mau hoi taua parau ra. I muri aˈe i te poheraa o Tito i te matahiti 1980 te mau aroraa i te tupu-faahou-raa, e ua rahi roa ˈtu e tae roa mai i te tau te tamaˈi tivira e tupu ai i te matahiti 1991 ra.
Te mau ofai pupuhi i taui i te ao nei
I roto i ta ˈna buka Thunder at Twilight—Vienna 1913/1914, ua papai te taata papai buka ra o Frederic Morton no nia i te taata i taparahihia o Francis Ferdinand e: “Ua faataˈi te ofai pupuhi i puta i roto i to ˈna arapoa, i te taˈi matamua i roto i te ohipa taparahiraa taata ino roa ˈˈe tei itehia mai taua mai â taime ra. E mau tauiraa rarahi tei tupu e tae roa mai i te Piti o te Tamaˈi Rahi. . . . E rave rahi o te mau taura o te ao e haaati ra ia tatou tei taamuamuhia i te roaraa o te mau fenua e vai ra na te hiti i te Danube i te matahiti e te afa na mua ˈˈe te tamaiti huiarii e pupuhihia ˈi.”—No matou te mau manaˈo i papai-faaopa-hia.
E ere te mau ohipa i tupu aita i maoro aˈenei i Yougoslavie tahito, te reira anaˈe te mau “taura o te ao e haaati ra ia tatou” o te nehenehe hoi e renihia e tae roa ˈtu i muri aˈe i te matahiti 1914. Ua faaite mai te taata tuatapapa aamu ra o Edmond Taylor i te hoê ohipa ta te rahiraa o te mau taata tuatapapa aamu i farii: “Ua faaô mai te tupuraa te Tamaˈi Rahi Matamua i te senekele e piti ahuru i te hoê ‘Tau ahoaho rahi’ . . . E inaha, e nehenehe atura ïa e parau e no roto mai te mau ohipa i tupu i te afa senekele hopea nei, i te mau ohipa i tupu i te matahiti 1914 ra.”
Ua ravehia te mau tutavaraa no te faataa e no te aha te mau ofai pupuhi i Sarajevo i ite ai i teie mau faahopearaa hairiiri mau. Nafea hoi e piti ofai pupuhi a te hoê “taurearea haere haapiiraa” i nehenehe ai e vaiiho mai i te hoê huru feruriraa tamaˈi i roto e rave rahi mau nunaa e e faaô mai ai i te hoê tau haavîraa uˈana, i te arepurepu, e te manaˈo moemoeâ e tae roa mai i to tatou nei tau?
Te mau tutavaraa i ravehia no te faataa mai i te mau ohipa i tupu i te matahiti 1914 ra
I roto i ta ˈna buka Thunder at Twilight—Vienna 1913/1914, te tamata ra te taata papai buka i te faataa i te tumu te tamaˈi i tupu ai ma te haamatara mai i ta ˈna e parau ra “te mana apî” tei ohipa i nia i te mau nunaa i te matahiti 1914 ra. Teie “mana,” o ta ˈna ïa e parau ra, o te mau tuhaa e rave rahi ïa e ohipa amui ra. Te mau reo rii maitai i faaroohia, ua rahi roa ïa maoti te pii tamau o te tamaˈi e rahi noa ˈtura. Ua faaoioi te tapearaahia te hoê fenua i te tapearaahia te taatoaraa o te tahi atu mau fenua. Ua tauihia hoi te mana e na roto atu i te pǔpǔ e faatere ra i roto te faatereraa nuu faehau. E rave rahi atoa mau taata tei faariro i te tamaˈi mai te hoê ravea tano maitai no te tamata i te hoê “ohipa rahi mau i te pae no te fenua iho” e oia hoi no te haapae mai i te mau ohipa haumani o te oraraa o te mau mahana atoa. I muri aˈe, teie ta te hoê taata mana toroa i papai: “Mai te mau taata e tiai ra i te hoê patiri no te tamǎrû ia ratou i te tau veavea ahoaho mau, mai te reira atoa te ui 1914 i te tiaturiraa i te turu ta te tamaˈi e riro i te faatupu.” Ua parau te taata papai buka helemani ra o Hermann Hesse e e nehenehe te reira e haafanaˈo e rave rahi mau taata ia ueuehia i rapae mai i “te hoê oraraa haumani i roto i te hoê totaiete ona.” Na te taata helemani papai buka, tei noaa ia ˈna i te re Nobel, oia hoi o Thomas Mann, i parau e ua riro te tamaˈi “ei tamâraa, ei faaoraraa, ei tiaturiraa rahi mau”. Noa ˈtu â ïa e ua faataerohia o Winston Churchill, na te manaˈo o te tamaˈi, teie ta ˈna i papai: “E hohoˈa huru ê mau to te mau faaineineraa i te tamaˈi no ˈu nei. E pure vau i te Atua ia faaore mai oia i ta ˈu hara no taua mau huru mǎtaˈu to ˈu ra.”
No taua “mana apî” ra te mau hohoˈa i faahaerehia ˈi na Europa ma no nia i te mau faehau e haere tia ra i te tamaˈi. E taamuhia na te mau aihere matie i nia i to ratou mau taupoo, e faatautauhia te mau roti i nia i te mau faanehenehe e tuuhia na te hiti i te mau pupuhi fenua, e faaoto mai te mau pǔpǔ i te upaupa, te tahirihiri ra te mau vahine i te utuafare, i to ratou mau horoi na roto mai i te mau haamaramarama, e te horo ra te mau tamarii ma te oaoa na te hiti i te mau faehau. Mai te huru ra ïa e te faatupu ra te mau taata i te oroa e te faaitoito ra i te taeraa mai o te tamaˈi. E faarirohia na te tamaˈi rahi mai te hoê taime oaoa mau.
O te hoê noa haapotoraa teie no te tahi mea ta Morton i faahiti na mua ˈtu, te “mana apî” e manaˈohia ra e tauturu ia tatou ia taa i te tumu te tamaˈi rahi matamua i tupu ai. Tera râ, nohea mai hoi teie “mana”? Ua papai te vahine tuatapapa aamu ra o Barbara Tuchman e ua horoa mai te totaiete maona i roto i te taata nei i te mau mana apî e te mau faaheporaa apî. Inaha, “ua mauiui roa . . . te totaiete . . . i te mau faaheporaa apî e te mau ito i haaputuhia.” Teie ta Stefan Zweig, te hoê taurearea tuatapapa manaˈo no Vienne, i papai i taua tau ra: “Eita ta ˈu e nehenehe e faataa hau ê atu maoti râ na roto i teie puai i haaputuhia, o te faahopearaa ïa o teie nei ito tei haaputuhia i roto i te roaraa e maha ahuru matahiti hau e inaha ua imi i te tiamâraa na roto i te haavîraa uˈana.” Te faaau maira te parau “Eita ta ˈu e nehenehe e faataa hau ê atu” e mea fifi roa na ˈna iho ia faataa mai. I roto i te mau parau omuaraa o ta ˈna buka Thunder at Twilight, teie ta Morton i papai: “No te aha hoi te reira i tupu ai i taua taime iho ra e i taua vahi ra? E mea nafea hoi i te tupuraa? . . . Te vai ra anei te hoê tapao e taa ˈtu ai tatou i teie mau ohipa huru ê mau i tupu?”
Oia mau, e rave rahi tei tamata i te faataa i te parau no te matahiti 1914, tei manaˈo e e ere roa ˈtu i te mea ohie ia taa i te mau tumu hohonu. No te aha te tamaˈi i ore ai i taotiahia i nia noa i taua mau tuhaa i ô i roto ra? No te aha hoi i tupu roa mai ai ei tamaˈi rahi? No te aha te reira i maoro roa ˈi e i riro ai ei tamaˈi haamou? Eaha mau na taua mana huru ê ra tei mau ia ˈna te faatereraa o te huitaata nei i te tau haapoheraa raau o te matahiti 1914? E tuatapapa mai ta tatou tumu parau i mua nei, i te api 10, i te pahonoraa a te Bibilia i teie mau uiraa.
[Nota i raro i te api]
a Te auraa o te parau Yougoslavie “Fenua no te mau Slaves i Apatoa.” Te mau repubilita, o Bosnie ïa e o Herzégovine, Croatie, Macédoine, Montenegro, Serbie, e Slovénie.
[Parau iti faaôhia i te api 6]
“Mai te mau taata e tiai ra i te hoê patiri no te tamǎrû ia ratou i te tau veavea ahoaho mau, mai te reira atoa te ui 1914 i te tiaturiraa i te turu ta te tamaˈi e riro i te faatupu.”—Ernest U. Cormons, taata mana toroa auteteria
[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 8, 9]
1914
Ua tohu te Bibilia i te mau ohipa peapea mau i tupu mai te matahiti 1914 mai â
“Ua reva ˈtura te hoê puaahorofenua uteute: e e mana tei horoahia mai no tei parahi i nia ihora, ia faaore oia i te hau i te ao nei, e ia taparahi te taata ia ratou iho: e e ˈoˈe rahi tei horoahia mai ia ˈna. E ia vahihia e ana te toru o te tapao taati ra, faaroo atura vau i te toru o na mea ora i te na ôraa mai e, A haere mai a hiˈo. Ua hiˈo atura vau, e inaha, e puaahorofenua ereere; e e faito tei te rima o te parahi i nia ihora. E faaroo atura vau i te hoê reo i rotopu i na mea ora e maha ra i te na ôraa e, Hoê hoini sitona hoê moni veo, e e toru hoini kerite hoê moni veo, eiaha ra oe e hauti [faaino] noa ˈtu i te [hinu] olive e te uaina. E ia vahihia e ana te maha o te tapao taati ra, faaroo atura vau i te maha o na mea ora ra i te na ôraa e, A haere mai a hiˈo. Hiˈo atura vau, e inaha e puaahorofenua maheahea: e to ˈna iˈoa to tei parahi i nia ihora, o Pohe ïa, e o Hade tei pee i muri aˈe ia ˈna. E e mana tei horoahia mai no raua ia taparahi oia i te maha o te tufaa o to te ao nei i te ˈoˈe, e te maˈi, e te oˈe, e te puaa taehae o te fenua nei.”—Apokalupo 6:4-8 (A hiˈo atoa Luka 21:10-24; Timoteo 2, 3:1-5.)
“Ua faataa ê te Tamaˈi Rahi no 1914-18 i te fenua ma te amaha i taua tau ra i to tatou nei tau. Na roto i te haapoheraa i te mau rahiraa taata i ite-rahi-hia i te mau matahiti i muri iho, te vavahiraa i te mau tiaturiraa, te tauiraa i te mau manaˈo, e te vaiihoraa i te mau pepe ora ore o te tiaturi-ore-raa, ua faatupu oia i te hoê apoo i te pae tino e i te pae no te feruriraa i rotopu e piti anotau.”—Te mau parau omuaraa o Te Pare teoteo, a Barbara W. Tuchman.
“Na matahiti e maha i muri aˈe i [te matahiti 1914] ua riro ïa, ia au i ta Graham Wallas i papai, ‘ei mau matahiti tutavaraa uˈana e te itoito ta te taata i ore aˈenei i rave.’ Ia oti te tutavaraa, e moe rii mǎrû noa ïa te mau moemoeâ e te mau manaˈo anaanatae i tupu i te matahiti 1914 i raro i te hoê moana tei î roa i te mau manaˈo i ore i tupu. No te mau faahopearaa, tei noaa mai i te rahiraa o te taata nei o te hiˈoraa peapea mau ïa o to ˈna iho mau otia.”—Te mau parau opaniraa o taua nei â buka ra.
[Faaiteraa i te tumu]
The Bettmann Archive
The Trustees of the Imperial War Museum, i Lonedona
National Archives no Kanada, P.A. 40136
[Hohoˈa fenua i te api 7]
(Hiˈo i te papai)
Europa i te—avaˈe atete 1914
1. Beretane e Irelane 2. Farani 3. Paniora 4. Hau emepera helemani 5. Helevetia 6. Italia 7. Rusia 8. Auteteria-Honegeria 9. Rumania 10. Bulgarie 11. Serbie 12. Montenegro 13. Albanie 14. Heleni
[Hohoˈa i te api 5]
Gavrilo Princip
[Hohoˈa i te api 6]
Mau helemani e horoahia ˈtura i te tiare, e haere ra i te tamaˈi
[Faaiteraa i te tumu]
The Bettmann Archive
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 3]
Culver Pictures