Te fatata maira te tairururaa mataeinaa “Te mǎtaˈu paieti”
Tei mua ia outou e toru mahana haapiiraa Bibilia faufaa mau i te tairururaa mataeinaa a te mau Ite no Iehova “Te mǎtaˈu paieti.” I te mau Hau amui no Marite anaˈe iho, ua hau atu i te 165 tairururaa tei faanahohia i te avaˈe tiunu, tiurai, e atete. E nehenehe hoi outou e haere atu i te hoê tairururaa fatata i te vahi o ta outou e faaea ra.
E haamata te tairururaa e te upaupa i te hora 10:20 i te poipoi i te mahana pae, e e hope te porotarama i taua mahana ra i te hora pae i te avatea. I te mahana maa e te sabati, e haamata te putuputuraa i te hora 9:30 i te poipoi, e e hope i te hora pae i te mahana maa i te avatea e i te hora 4:15 i te avatea i te sabati.
Eita te oreroraa parau a te peretiteni i te poipoi mahana pae e faaite noa e eaha te mǎtaˈu paieti e faaite mai atoa ra i te mau haamaitairaa no te feia o te faatupu ra i teie huru mǎtaˈu. E haamatara te porotarama taatoa o te tairururaa i teie mau haamaitairaa.
I roto i te hoê paraparauraa tatuhaahia ma te mau oreroraa parau e te mau faaiteraa hoê hora te maoro, e faaroo outou e mea nafea te mǎtaˈu paieti e nehenehe ai e haapuai i te faaipoiporaa e te oraraa utuafare, e tae noa ˈtu nafea oia ia tauturu i te mau taurearea ia mau maite i roto i to ratou taiva-ore-raa i te Atua. E hope te rururaa o te mahana pae na roto i te oreroraa parau tamahanahana mau “Te tamǎrûraa no te feia e oto ra.” E haafaufaa outou i te mau haamaramaramaraa papu e horoahia mai i roto i teiei oreroraa parau no te tauturu i te feia o tei erehia i te feia herehia i roto i te pohe.
E faaite te porotarama no te mahana maa e mea nafea te mǎtaˈu paieti ia haapuai i to tatou pee-maite-raa i te aratairaa a Iehova no nia i te amuiraa e ta tatou taviniraa. E faataa mai te oreroraa parau “Te hoê nunaa ta Iehova e ore roa e faarue” e mea nafea te parau tǎpǔ a te Atua e e ore roa oia e faarue i to ˈna nunaa i te ohipa mai i nia ia ratou i roto i teie nei ao. I muri iho i taua avatea ra, i roto i te oreroraa parau “A taio i te Parau a te Atua, te Bibilia Moˈa, i te mau mahana atoa,” e fanaˈo te feia i ruru mai i te mau manaˈo tauturu papu no te taioraa e no te tuatapaparaa i te Bibilia. E hope te porotarama o te mahana maa na roto i te oreroraa parau e te upoo parau anaanatae roa “Ua fatata roa mai te mahana riaria mau o Iehova.”
Hoê tuhaa o te porotarama no te sabati, o te oreroraa parau ïa “E tupu te tia-faahou-raa o te feia parau-tia.” I roto i te oreroraa parau i muri iho, “Faaorahia i roto i te ati rahi,” e horoahia mai te hoê tatararaa no nia i te parau tǎpǔ faahiahia a Iesu no nia i te feia o te ore roa ˈtu e pohe.—Ioane 11:26.
E hope te rururaa o poipoi sabati na roto i te hoê darama haaputapû i te manaˈo e 40 minuti oia hoi Te mau maitiraa e vai nei i mua ia outou. E faahaamanaˈohia te feia mataitai i te tau o Iosua e e ite ratou e ia faahohoˈahia mai to ˈna hinaaro papu e tavini ia Iehova. E ite atoa ratou i te tamataraa maoti te auahi i te tau o Elia, e e hutihia mai te mau haapiiraa o na tupuraa e piti nei o te tauturu i te feia i ruru mai ia faaite i te mǎtaˈu paieti i teie mahana.
E riro i te avatea sabati te oreroraa parau huiraatira, “No te aha e mǎtaˈu ai i te Atua mau i teie nei,” ei tuhaa faufaa roa o te tairururaa. Ma te papu mau e faufaahia outou ia tae anaˈe mai i na mahana tootoru atoa! Te titau-manihini-hia outou ia tae atu. No te ite e teihea roa te tairururaa fatata roa ˈˈe i to outou vahi faaearaa, a ani atu i te Piha o te Basileia a te mau Ite no Iehova no to outou vahi, aore ra a papai i te feia nenei i teie nei vea. E ite atoa outou i roto i te numera no te 8 no tiunu o te A ara mai na!, i te mau vahi nohoraa o te mau tairururaa atoa.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 32]
T. Rosenthal/SUPERSTOCK