VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g93 8/10 api 19-21
  • Te hoê ao apî—E tae mai anei?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te hoê ao apî—E tae mai anei?
  • A ara mai na! 1993
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E ere roa e parau apî
  • Te manuïa-ore-raa o te mau tutavaraa a te taata
  • E nehenehe anei e tiaturi?
  • Te hinaaro nei te huitaata i te hoê ao apî
    A ara mai na! 1992
  • Te hoê ao apî ta te Atua i fafau
    E ara!
  • Ua faatupuhia te mau poieteraa apî!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Eaha te tumu i haamauhia ˈi te Totaiete o te mau Nunaa?
    A ara mai na! 1991
Ite hau atu â
A ara mai na! 1993
g93 8/10 api 19-21

Te hoê ao apî—E tae mai anei?

I TE 13 NO EPERERA 1991, ua horoa George Bush, peretiteni o te mau Hau Marite i te reira taime, i te hoê oreroraa parau i Montgomery, Alabama, teie ïa te upoo parau: “Te tiaturiraa o te hoê ao apî.” I te pae hopea, ua faaite oia e: “To mua nei te ao apî ia tatou . . . e ao nehenehe mau no te itea i te mau mea atoa.”

E piti avaˈe i muri aˈe, ua faaite Te vea no te mau aivanaa atomi (beretane) e i te toparaa o te mau faatereraa communistes no Europa hitia o te râ, “ua piri roa te hoê ao apî niuhia i nia i te hau, te parau-tia, e te demotaratia.”

Ua tamau noa taua huru oreroraa parau ra tae roa i te matahiti 1993. Ua faataa te The New York Times no tenuare i te faaauraa o tei tǎpǔ i te faaitiraa i te mau mauhaa atomi. Ua parau te vea e: “Te tuu ra te reira i te fenua Marite e Rusia ‘i te haamataraa o te tiaturiraa o te hoê ao apî,’ ia au i te mau parau maiti-maitai-hia a te peretiteni Bush.”

E piti hebedoma i muri iho, ua faahiti te peretiteni apî no te Hau Marite Bill Clinton, i roto i ta ˈna oreroraa parau avariraa e: “Teie mahana, a mairi noa ˈi te hoê ao tahito, e mea tiamâ roa ˈˈe te ao apî e ere râ i te papu maitai.” Ua pii atoa oia e: “Ua haamaitai aˈena teie ao apî i te oraraa o e rave rahi mirioni marite.”

No reira, ua faatupuhia e rave rahi tauaparauraa no nia i te hoê ao apî—e mea taa ê e te maitai aˈe. Ia au i te hoê area taime poto, e 42 taime to George Bush paraparauraa i mua i te taata no nia i te hoê “Ao Apî.”

Tera râ e tumu parau otahi anei te reira? Ua faaroohia anei te reira i mutaa ihora?

E ere roa e parau apî

I te avaˈe no me 1919, i muri noa mai i te tamaˈi rahi matamua, ua faatupu te Amuiraa a te mau ekalesia a te Mesia no Marite i te hoê putuputuraa i Cleveland, Ohio, i reira ‘te tiaturiraa i te hoê ao apî e te maitai aˈe’ i te faaiteraahia. Ua turu te hoê taata e: “E riro ei ao apî i reira te parau o te tataˈuraa e vaiiho i te parahiraa i te autahoêraa e te auhoaraa. E riro ei ao apî i reira e mono ai te faaueraa tumu o te tahoêraa i te faaueraa tumu o te feiiraa . . . E riro ei ao apî i reira te autaeaeraa e te tâuˈaraa e mono ai i te mau patoiraa atoa eiaha ra te tamaˈi o te aro nei i te ino.”

Nafea te mau ekalesia e tiaturi i te taeraa mai o teie ao apî? Na roto anei i te Basileia o te Atua faatereraa tǎpǔhia i roto i te Bibilia? Eita. Te tiaturi nei ratou i te hoê faanahoraa politita no te afai mai i te reira ao apî. “Ta matou e parau nei no te Hau Amui,” ta te hoê raatira haapaoraa i parau, “o te faahopearaa faufaa mau e te ore e apehia o to tatou atoa faaroo kerisetiano e te tutavaraa i roto i te ao nei.” Ua faaitoito atoa te mau raatira ekalesia i taua tau ra i te mau Hau Amui mai “te auraa politita o te Basileia o te Atua i nia i te fenua nei.”

I te tahi pae, ua patoi te hoê raatira mana rahi i Helemani, Adolf Hitler, i te Hau Amui e i te mau matahiti 1930 ua haamau oia i te Faatereraa Nazi no te mau matahiti 1933-1945. Ua parau oia e e vai taua Faatereraa ra e tausani matahiti e e faatupu i ta te Bibilia e parau ra oia hoi to te Basileia a te Atua anaˈe e na e rave i te reira. “E haamata vau e te mau taurearea,” ta Hitler i parau. “E o ratou e nehenehe ta ˈu e hamani i te hoê ao apî.”

Ua patu Hitler i te hoê tahua rahi i Nuremberg no te haaporote i te nuu Nazi. Ma te maere mau, ua faatiahia 144 pou rarahi mau i nia i te hoê mahora e fatata 300 metera i te roaraa. No te aha 144 pou? Te faataa ra te Bibilia e 144 000 o te faatere e “te Arenio” ra o Iesu Mesia, e to ratou faatereraa e vai ïa e tausani matahiti. (Apokalupo 14:1; 20:4, 6) Ma te papu, eita teie 144 pou i faatia-noa-hia mai te reira i roto i te tahua no Nuremberg, no te ite-maitai-raa o te feia toroa Nazi no nia i te parau o te Bibilia e to ˈna auraa taipe.

Eaha te faahopearaa o te mau tutavaraa a te mau taata no te faatupu i ta te Bibilia e parau ra oia hoi na te Basileia anaˈe o te Atua e rave?

Te manuïa-ore-raa o te mau tutavaraa a te taata

Te haapapu ra te aamu ma te parau mau e aita te Hau Amui i manuïa no te horoa mai i te hoê ao apî e te hau. Ua topa taua faanahoraa ra i te taime a faaô ai te mau nunaa i roto i te piti o te tamaˈi. Hau atu, i muri aˈe 12 matahiti, ua mou roa te toru o te faatereraa Nazi. Ua riro oia ei manuïa-ore-raa, ei haamâraa no te utuafare o te huitaata nei.

I te roaraa o te aamu o te mau tutavaraa a te taata no te hamani i te hoê ao apî e te hau, aita oia i manuïa aˈe. “Ua hiˈa te mau huru oraraa tataitahi o tei vai aˈenei,” ta te hoê papai parau tahito no te hau fenua no te Hau Marite Henry Kissinger i ite atu. “Ua riro te aamu ei anairaa o te mau tutavaraa o tei ore i manuïa, o te mau hiaai o tei ore i tupu.”

Eaha ˈtura oia, no nia i te ao apî ta te mau raatira o te ao nei i faatianiani aita i maoro aˈenei? Ua riro te paainaraa o te haavîraa uˈana o te mau nunaa ei faaoooraa no te manaˈo o te hoê ao apî. Ei hiˈoraa, teie 6 no mati i mairi aˈenei, ua faaooo te hoê taata William Pfaff e faatia parau i roto i te vea e: “Ua tae mai te ao apî. E tere maitai e e mea apî mau, ma te faahanahana i te haruraa fenua, te haavîraa uˈana e te tamâraa i te nunaa mai te hoê haerea fariihia e te ao atoa.”

E mea riaria te aroraa e te mau ohipa hairiiri o tei tupu mai te toparaa o te communisme. Ua farii atoa o George Bush, na mua oia i vaiiho i to ˈna tiaraa peretiteni no te Hau Marite i tenuare, e: “E nehenehe te ao apî, ia tae i te hoê taime, e riro ei mea riaria roa ˈˈe i te ao tahito ra.”

E nehenehe anei e tiaturi?

Te auraa anei e aita e tiaturiraa no teie huru tupuraa? E moemoeâ hiaai-noa-hia anei te ao apî? Oia mau, aita iho â te mau taata i nehenehe e haamau i te hoê ao apî. Tera râ, eaha ïa no nia i te parau tǎpǔ a te Poiete no te rave i te reira?

“Te tatari nei râ tatou i te raˈi apî e te fenua apî ta [te Atua] i parau maira,” ta te Bibilia e faaite ra.—Petero 2, 3:13.

Te mau raˈi apî ta te Atua e tǎpǔ ra o te hoê ïa faatereraa apî i nia i te fenua. Teie faatereraa apî o te Basileia o te Atua, ta ˈna faatereraa i nia i te raˈi ta Iesu i haapii i te taata ia pure. (Mataio 6:9, 10) I roto i taua faatereraa ra i nia i te raˈi o Iesu Mesia e e 144 000 feia apiti i pihai iho ia ˈna, e te fenua apî e totaiete apî o te mau taata. Oia mau, e ora ratou i roto i te hoê ao hanahana mau ma te tururaa i te faatereraa a te Atua.

E faatere te Basileia a te Atua i nia i te ao apî tǎpǔhia. No reira, e ere taua ao apî ra ei ohipa na te taata. “E ere te Basileia o te Atua i te hoê ohipa ravehia na te taata aore ra te hoê hau haamauhia e ratou,” ta te buka parau paari Bibilia e faataa ra. “E ohipa na te Atua te Basileia, eiaha râ i te hoê raveraa a te taata eiaha atoa e tupuraa na te mau kerisetiano pûpûhia.”—The Zondervan Pictorial Encyclopedia of the Bible.

E mea papu e e tae mai te ao apî i raro aˈe i te Basileia o te Atua. E nehenehe outou e tiaturi i te tǎpǔraa o to ˈna taeraa mai no te mea no ǒ mai taua parau ra i “te Atua o te ore e haavare.” (Tito 1:2) A hiˈopoa na eaha te huru o te ao apî a te Atua.

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 19]

Hohoˈa NASA

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono