VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g93 8/9 api 13-15
  • Nafea vau ia ape i te maˈi SIDA

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Nafea vau ia ape i te maˈi SIDA
  • A ara mai na! 1993
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te SIDA—Te taa-ê-raa te aai i te ohipa i tupu
  • “Te melo taatiraa paruru-maitai-hia”?
  • Te faaheporaa
  • Te parauraa eita
  • Te SIDA—E faaû anei au i te reira?
    A ara mai na! 1993
  • Te SIDA—Nafea ia aro i te reira
    A ara mai na! 1998
  • Te SIDA—Te hoê ati no te mau taurearea
    A ara mai na! 1991
  • Te tautururaa i te feia i roohia i te SIDA
    A ara mai na! 1994
Ite hau atu â
A ara mai na! 1993
g93 8/9 api 13-15

Te uiui nei te mau taurearea . . .

Nafea vau ia ape i te maˈi SIDA

“UA RIRI roa vau i to ˈu faatiaraa i taua ohipa ra ia tupu,” ta te potii ra ïa o Kaye i parau. “No te mau opuaraa ta ˈu i rave, i ere-roa-hia ˈi au i te mau mea ta ˈu e nehenehe e rave no a muri aˈe.” (Te vea ra Newsweek, 3 no atete 1992) I te 18raa o to ˈna matahiti, ua roohia o Kaye i te tirotiro o te SIDA.

O te hoê noa o Kaye o te milioni taata i te mau Hau Amui no Marite tei roohia i te tirotiro e haapohe i te ravea parururaa i te tino o te taata—te tirotiro ta te mau taote e parau ra e o te faatupu i te maˈi riaria mau ra o te SIDA.a Aita e taata i ite papu ehia rahiraa taurearea i roohia i teie maˈi, tei papuhia râ, no te mau ui apî teie parau. Te faaite ra te hoê titorotororaa i ravehia e no te mau taurearea no Beretane, o te SIDA ta ratou haapeapearaa rahi roa ˈˈe. Noa ˈtu te reira, te na ô ra te mau Pu Hiˈopoaraa Maˈi e: “Mea rahi te mau taurearea teie e tamau nei â i te rave i te mau ohipa e roohia ˈtu ai ratou i te tirotiro o te SIDA.”

E maˈi pohe noâ te SIDA, e ua parare roa na te ao nei i nia i te mau faito riaria mau. Nafea outou e nehenehe ai e paruru ia outou iho?

Te SIDA—Te taa-ê-raa te aai i te ohipa i tupu

Te faataa ra te hoê buka iti i neneihia e te mau Pu Hiˈopoaraa Maˈi no te mau Hau Amui no Marite e: “Eita noa te tirotiro e haapohe i te ravea parururaa o te tino o te taata, e ‘tupu taue noa.’ Eita outou e nehenehe e ‘roohia’ i te reira mai te hoê puta toetoe aore ra te maˈi hota.” No reira, eita te farereiraa i te mau taata i roohia i te SIDA e riro ei mea atâata no outou. Eiaha outou e mǎtaˈu i te roohia outou i te SIDA no te mea noa e te parahi ra outou i pihai iho i te hoê hoa haapiiraa tei roohia i teie maˈi. Inaha, e ere te tirotiro e haapohe i te ravea parururaa i te tino o te taata, i te hoê tirotiro e na roto mai i te reva, eiaha roa ˈtu outou e mǎtaˈu e ia hota aore ra ia maitihe te hoê taata i roohia i te SIDA. Inaha, te faaohipa atoa nei te mau melo o te tahi mau utuafare fetii hoê â tauvera e te feia i roohia i te SIDA, te amu nei i roto hoê â auˈa aore ra meleti, e te faaohipa nei hoi hoê â purumu niho ma te ore roa ˈtu e haaparare i te tirotiro.b

E te reira no te mea e na roto atu teie tirotiro e haapohe, i te toto o te taata, i te tatea o te tane, aore ra e na roto atu i te melo taatiraa o te vahine. I roto râ e rave rahi mau tupuraa, ua parare te SIDA na roto i te taatiraa pae tino—i roto i te mau tane e taoto i te tane aore ra te mau tane e taoto i te vahine.c E rave rahi atoa taata tei viivii i te mau nira aore ra i te mau nira patia, e pinepine na roto i te rave-hua-raa i te raau taero, i te apitiraa ˈtu i te hoê taata i roohia i te tirotiro e haapohe i te ravea parururaa i te tino o te taata.d Noa ˈtu e parau noa te mau taote e “ua faaore-roa-hia” te fifi maoti te mau ravea parururaa etaeta mau, e nehenehe atoa râ te SIDA e parare na roto i te mau pâmûraa toto.

No reira, te taata e taoto i te tahi taata na mua ˈˈe i te faaipoiporaa aore ra o te patia ia ˈna i te mau raau taero aita roa ˈtu i tia i te ture, e ohie roa ïa oia i te viivii i te SIDA. Parau mau, eita paha e manaˈohia e maˈi to te hoê hoa ta outou e taoto atu. Te faahaamanaˈo maira râ te buka iti ra e Voluntary HIV Counseling and Testing: Facts, Issues, and Answers e: “Eita ta outou e nehenehe e parau i te hiˈo-noa-raa ˈtu outou i te hoê taata e e tirotiro e haapohe i te ravea parururaa o to ˈna tino anei to ˈna. E nehenehe te hoê taata e hiˈoraa oraora maitai, tera râ ua roohia oia i te tirotiro. No taua tumu ra, mea rahi te taata e tirotiro e haapohe i te ravea parururaa i to ratou tino to ratou, aita râ hoi ratou i ite.”

“Te melo taatiraa paruru-maitai-hia”?

E rave rahi mau rave ohipa i te pae no te oraora-maitai-raa o te tino e te mau taata haapii tei haaparare i te parau no te faaohiparaa i te mau ravea parururaa.e Ua haaparare te mau parau faaara na roto i te afata teata, te mau iri uputa e te mau buka haapiiraa, i te poroi ra e riro te faaohiparaa i teie mau ravea parururaa “i te paruru” i te melo taatiraa—aore ra “ei paruru papu.” Ua tufa vetahi mau fare haapiiraa i te mau ravea parururaa na te mau taurearea haere haapiiraa. Ma te turuhia e te mau parau e haapararehia, te rahi noa ˈtura hoi te mau taurearea e faaohipa nei i te reira.

Inaha, mai te aha pai ïa te huru maitairaa o te “hoê melo taatiraa paruru-maitai-hia”? Te parau ra te hoê vea iti i neneihia e te Satauro Ura Marite e: “Inaha, ia tamata outou, e nehenehe te mau ravea parururaa e tauturu ia outou, ia ore outou ia viivii.” Tera râ ia manaˈo outou, te paruru-maitai-hia ra outou ia ‘tamata noa outou’ i te ape i te hoê maˈi tei itehia e e maˈi pohe? Te na ô ra te mau Pu Hiˈopoaraa Maˈi i te mau Hau Amui no Marite e: “Ua itehia e e paruru mai te mau ravea parururaa papepape i te tirotiro e haapohe i te ravea parururaa i te tino o te taata e tae noa ˈtu hoi i te tahi atu mau maˈi e roaahia maoti te taatiraa pae tino . . . E ere râ hoi te reira i te mea papu roa.” Inaha, e nehenehe ratou e parari, e mutu, aore ra e matara i te taime taatiraa iho. Ia au i te Time, “e nehenehe [te mau ravea parururaa] e fifi i nia i te hoê faito i rotopu i te 10% e te 15%”! E haafifi anei outou i to outou ora i nia i te hoê faito rahi mau mai te reira te huru? E te vahi ino roa ˈtu â, aita i taeahia i te afaraa o te mau taurearea e taati nei i te pae tino, teie e faaohipa nei i te mau ravea parururaa.

Tano maitai teie faaararaa a te Maseli 22:3: “E ite te taata haapao i te ino, e ua ape ihora; te haere noa ra râ te ite ore e pohe atura.” Te hoê mau ravea maitai roa ˈˈe no te ape i te SIDA, te haapaereaa mai ïa i te mau raau taero e te taatiraa pae tino tia ore mau. Mea ohie aˈe iho â te parau i te rave, e ere anei? E rave rahi teie e manaˈo nei mai te reira te huru, ia hiˈohia iho â râ te mau faaheporaa e rave rahi e faaruruhia nei e te mau taurearea.

Te faaheporaa

I te “[tau o te apîraa ra],” e puai roa te mau hinaaro i te pae taatiraa. (Korinetia 1, 7:36) Hau atu, i teie nei, te mana o te afata teata e o te mau hohoˈa tavirihia. Ia au i te tahi mau tuatataparaa, te mataitai nei te mau taurearea i te afata teata hau atu i te pae hora i te mahana—e e rahi aˈe hoi te mau hohoˈa no nia i te taatiraa pae tino. I roto râ hoi i te ao moemoeâ o te afata teata, aita e faahopearaa ino to te parau no te ohipa taatiraa pae tino. Te faaite ra te tahi tuatapaparaa e i roto i te afata teata marite “e pinepine e maha e tae atu i te vau taime ia taoto te mau tane e te mau vahine faaipoipo-ore-hia te tahi i te tahi, hau aˈe ïa i te mau tane e te mau vahine tei oti i te faaipoipo. Eita roa ˈtu te parau no te mau ravea parururaa e faahitihia aore ra e faaohipahia, e varavara roa te mau vahine i te hapû; e varavara roa te mau tane e te mau vahine i te roaahia i te mau maˈi pee e o te taatiraa pae tino te tumu, te mau vahine taiata râ aore ra te mau mahu, o ratou te roohia.”—Pu tiamâraa o te huiraatira.

E nehenehe mau anei te hiˈo-rahi-raa outou i te afata teata e faaino ia outou? E, e nehenehe mau â, ia au i te faaueraa tumu a te Bibilia i roto i te Galatia 6:7, 8 e na ô ra e: “Eiaha e vare, e ore te Atua e noaa i te haavare, o ta te taata e ueue ra, ta ˈna â ïa e ooti mai. O te ueue i ta to ˈna ihora tino, o te pohe ta ˈna e noaa i te tino ra.” Ua ite mai te hoê tuatapaparaa i ravehia i nia e 400 taurearea e “te feia e mataitai rahi i te mau hohoˈa faufau, e ohie aˈe ïa ratou i te haa i te pae taatiraa i te feia e ore e mataitai rahi.”

Te tahi atu mana rahi roa, o te faaheporaa ïa a te mau hoa. “Ua paimi au i te hoê pǔpǔ taata e au ia ˈu, e ere hoi i te mea ohie,” ta te hoê ïa taurearea o David te iˈoa i parau. “E rave rahi taime to ˈu haafifiraa i to ˈu ora. . . . Ua itehia hoi e ua roaahia vau i te maˈi SIDA.” E rave rahi atoa mau taurearea i te mau tau bibilia tei pinepine i te faaruru i te faaheporaa a te mau hoa. Eaha ta te Bibilia e faaara ra? “E tau tamaiti,” ta te taata papai i te mau maseli ïa e parau ra, “ia taparuhia mai oe e te feia rave hara, eiaha oe e faatia ˈtu ia ratou.”—Maseli 1:10.

Te parauraa eita

Te faataa ra hoi te feia e turu i te parau no te “parururaa i te pae taatiraa” e e ere roa ˈtu te haapaeraa, i te hoê ohipa papu. Inaha, e tauturu mau anei te oreraa te ohipa taiata e tâuˈahia? Te faˈi ra te hoê taurearera haere haapiiraa teitei e e haafifi mau â hoi te reira i te mau taurearea, i te na ôraa oia e: “E parau mai ratou e ia pahono atu outou e eiaha i te taatiraa pae tino e maitai roa ïa outou e te mâ. E i taua atoa taime ra, e opere ratou i te mau [ravea parururaa] a na ô mai ai e, aita roa ˈtu e inoraa ia taati atu i te hoê vahine.”

Eiaha roa ˈtu outou ia riri i teie huru arepurepuraa i te pae morare. Te faaara ru maira te Bibilia—noa ˈtu to ˈna tahito—ia ape outou i te haerea e nehenehe atu ai outou e noaahia i te maˈi SIDA. Ia auraro outou te faaueraa a te Bibilia ‘e haapae i te toto’, eita outou e roohia i te SIDA maoti te pâmûraa toto. (Ohipa 15:29) A haapao i te opaniraa a te Bibilia no nia i te raau taero, eita ïa outou e mǎtaˈu ia viiviihia outou i te hoê nira e patiahia mai i roto ia outou. (Galatia 5:20; Apokalupo 21:8; The Kingdom Interlinear) E paruru taa ê atoa te haapueraa ture a te Bibilia ia outou i te pae no te taatiraa. Te faaue maira hoi te Bibilia e “e maue ê atu i te faaturi”. “Te mau hara atoa e ravehia e te taata nei, aita ra te tino; o te taata râ i faaturi ra, ua hamani ino oia i to ˈna iho tino.” (Korinetia 1, 6:18) Te haapapu mau ra te fifi o te SIDA i te paari o teie mau parau.

Nafea hoi te hoê taurearea ia “maue ê” i te peu taiata? I roto i te roaraa o te mau matahiti, ua horoa mai te mau tumu parau “Te uiui nei te mau taurearea . . .” e rave rahi mau manaˈo ohie mau ia faaohipa, mai te amuiraa ˈtu i roto i te tahi mau pǔpǔ, te aperaa i te mau huru tupuraa e roohia ˈtu ai i te fifi (mai te faaea-noa-raa outou anaˈe e te tahi atu tamaroa aore ra tamahine i roto i hoê piha aore ra i roto i te hoê vahi vairaa pereoo), a tuu i te mau otia i te pae no te faaiteraa ˈtu i to outou mau manaˈo hohonu, te faaohiparaa i te ava (o te pinepine hoi i te faaere ia outou i te hoê huru hiˈoraa maitai), e a parau papu atu e eita mai te peu e tei roto outou i te hoê huru tupuraa fifi mau.f I roto i te mau ohipa atoa e tupu, eiaha roa ˈtu outou e faatia i te tahi noa ˈˈe taata ia faahepo mai ia outou e rave i te hoê haerea o te ore noa e haafifi i te pae tino e o te haamou atoa râ i te pae varua. (Maseli 5:9-14) “E hinaaro anei outou e na te tahi atu taata e haapao i to outou ora?” ta te hoê ïa vahine taurearea faaipoipo-ore-hia o Amy te iˈoa e o tei faahitihia ˈtu na te parau i roto i te hoê tumu parau o te Newsweek. Ua roohia oia i te tirotiro e haapohe i te ravea parururaa o te tino, no roto mai i te hoê hoa hou aˈe oia e faatuitehia i te haapiiraa teitei. Te pahono tahaa ra oia e: “E faufaahia anei ia pohe no tera tamaroa aore ra no tera tamahine? Aita vau e manaˈo.”

[Nota i raro i te api]

a A hiˈo i te tumu parau ra “Te uiui nei te mau taurearea . . . Te SIDA—E faaû anei au i te reira?” i neneihia i te 22 no atete 1993 i roto i te A ara mai na!

b Te pahono ra te tahi taote tâpû i te mau Hau Amui no Marite oia hoi te taote ra o Charles Everett Koop i te tahi mau taata e feaa noa ra te manaˈo e: “Ua faaitehia te parau no te feia matamua i roohia i te SIDA i roto i teie nei fenua i te matahiti 1981 ra. E nehenehe tatou e ite i teie nei e na roto anei te SIDA i te mau ravea ê atu i te taatiraa pae tino.”

c E ô atoa te parau no te taatiraa na roto i te vaha e na roto i te ohure.

d Ua faaara ê mai na te mau Pu Hiˈopoaraa Maˈi i te mau Hau Amui no Marite e: “Ia opua outou e patia i to outou tariˈa . . . , a haere atu e farerei i te hoê taata aravihi o te faaohipa i te mau materia apî roa aore ra eita e noaahia i te manumanu. Eiaha e haama i te ui atu i te tahi mau uiraa.”

e Te faataa ra te vea ra FDA Consumer e: “Ua riro te ravea parururaa mai te hoê vehî e tapoˈi roa i te melo taatiraa taatoa o te tane. E paruru mai oia i te mau maˈi e roaahia maoti te mau taatiraa pae tino, inaha e ohipa oia mai te hoê aua te huru, aore ra mai te hoê patu, ia ore roa te mau huero o te tane, te toto, e te mau pape o te melo taatiraa o te tane e o te vahine ia ô atu i roto i te tahi taata.”

f A hiˈo ei hiˈoraa i te mau tumu parau o te A ara mai na! “Te uiui nei te mau taureara . . . o te avaˈe eperera 1986; eperera 1989; e te eperera 1992.

[Hohoˈa i te api 15]

E riro te fariiraa outou i te mau faaheporaa i te pae taatiraa i te aratai ia outou i te SIDA

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono