Te mau metua faahepo—Te feia faataiâ rahi roa ˈˈe
“I te mea hoi e mea haihai roa te faatiaraa tino o te [mau tamarii] i rapae au i te utuafare fetii, e riro atura ïa te mau mea ta ratou i ite i te fare no nia ia ratou iho e te tahi pae, ei mau parau mau tumu i mau maitai i roto i to ratou feruriraa.” —Taote Susan Forward.
E NEHENEHE te hoê potera e rave mai maa araea iti, e anoi mai i te pape ia au i te faito e hinaarohia, e hamani atu ai i te hoê farii nehenehe mau. Na reira atoa te mau metua i te hamani i te hoê huru hiˈoraa no te tamarii iho e no te ao nei. Ma te here, te aratairaa, e te aˈo, tupu maira te tamarii ei taata paari huru aifaito.
E pinepine râ hoi te mau huru i nia i te feruriraa e te mafatu o te hoê tamarii i te faatupuhia na te mau metua faahepo. E riro hoi te faaheporaa i te pae no te mau manaˈo hohonu, i te pae tino, e i te pae taatiraa, i te faahuru ê roa i te mau tiaraa e riro i muri iho ei hohoˈa i mau papu roa e te fifi hoi ia taui.
Te faaheporaa i te pae no te mau manaˈo hohonu
E nehenehe te mau parau e haamauiui rahi aˈe maoti hoi i te tamǎrû. “Aita vau e haamanaˈo ra i te hoê mahana e ore ai [to ˈu metua vahine] e parau noa mai ia ˈu e, mauˈa te ao no oe,” ta Jason ïa i parau. Teie ta Karen e parau ra: “E parau-noa-hia mai vau e e tamahine ino.”
E tiaturi noa te mau tamarii i te mau parau e parauhia mai no ratou. Mai te peu e e tamau-noa-hia i te parau i te hoê tamaiti iti e e maau, e riro ïa o ˈna i te manaˈo e e maau iho â o ˈna. A parau atu na i te hoê tamahine e mea faufaa ore roa o ˈna, e riro mau â o ˈna i te manaˈo e oia iho â. E otia to te mau tamarii hiˈoraa e e pinepine ratou i te ore e nehenehe e ite eaha te mea tano e eaha te mea faahepo-rahi-hia aore ra te mea hape.
Te faaheporaa i te pae tino
Te haamanaˈo ra o Joe i te hamani ino a to ˈna metua tane ia ˈna: “E haamata na o ˈna i te moto mai ia ˈu e amo atu ai ia ˈu i nia e ia oti e tairi atu ai i nia i te papai. No te rahi ta ˈna moto ia ˈu, taanini roa ˈˈera ïa vau . . . Te vahi riaria roa e ere roa ˈtu ïa te iteraa e na te aha i faatupu i to ˈna riri!”
E pinepine o Jake i te taparahihia e to ˈna metua tane. I roto i te hoê o ta ˈna mau taparahiraa ia ˈna, e ono anaˈe matahiti to Jake, ua fati roa to ˈna rima. “Aita vau i hinaaro e ia ite mai o ˈna aore ra to ˈu mau tuahine e o mama, ia ˈu ia taˈi,” o ta Jake ïa e haamanaˈo ra. “Tera anaˈe te ohipa faahiahia roa ta ˈu i faaite.”
Te faataa ra te buka Te puai i te mau vahi paruparu (beretane) e e faaauhia te mau hamani-ino-raa i te vai-tamarii-rii-raa ra “i te hoê ati purumu e tupu i te mau mahana atoa, i te mau hebedoma aore ra i te mau avaˈe atoa.” E haapii taua huru hamani-ino-raa ra i te tamarii i te huru papu ore o te ao nei e eita e nehenehe e tiaturi i te taata. Hau atu, e pinepine te haavîraa uˈana i te faatupu i te haavîraa uˈana. “Mai te peu e eita te mau tamarii e paruruhia i to ratou mau taata hamani ino,” ta te vea ra Time ïa e faaara maira, “e riro ïa te huiraatira ia tae i te hoê mahana, i te paruruhia mai i te mau tamarii.”
Te hamani-ino-raa i te pae taatiraa
Ia au i te hoê titorotororaa, 1 i nia i te 3 o te mau tamarii tamahine e 1 i nia i te 7 o te mau tamarii tamaroa tei faahepohia e rave i te peu taatiraa i te 18raa o to ratou matahiti. Te mauiui nei te rahiraa o teie mau tamarii ma te omumu ore. “Mai te mau faehau e pau,” ta te buka ra Te tamarii i roto i te ati (beretane) ïa e parau ra, “e riro hoi te mau tamarii i hamani-ino-hia, i te moe roa i roto i te hoê uru raau riaria mau e te tia ia faahapahia.”
“Mea riri roa na ˈu i to ˈu metua tane no ta ˈna hamani ino ia ˈu e te faahapa nei au ia ˈu iho, inaha mea riri roa na ˈu ia ˈna,” ta Louise ïa i parau. “Mea haama roa na ˈu inaha, e tia hoi i te hoê tamarii ia here i to ˈna mau metua e aita vau i here noa i to ˈu mau metua.” E taahia teie mau huru manaˈo papu ore ia riro te taata paruru matamua o te hoê tamarii ei taata hamani ino. Te ani ra te vahine ra o Beverly Engel i roto i te Te faatiamâraa (beretane): “Nafea tatou e nehenehe ai e ite e to tatou iho metua, te hoê taata e manaˈohia e e here mai ia tatou e e paruru mai ia tatou, eita o ˈna e haapao rahi mai ia tatou?”
E nehenehe te hamani-ino-raa i te pae taatiraa e faahuru ê roa i te huru hiˈoraa o te hoê tamarii no nia i te oraraa taatoa. “E riro mau te taata paari i hamani-ino-hia i to ratou vai-tamarii-raa, i te faatupu i te manaˈo faufaa ore, haapaoraa ore, e oia hoi ino” ta te taote ra ïa o Susan Forward i papai.
Eita roa ˈtu e ore
“E ere noa te tino o te tamarii o te hamani-ino-hia aore ra o te ore e haapaohia,” ta te vahine maimi ra ïa o Linda T. Sanford i papai. “E faaino hoi te mau utuafare fetii i roto i te hepohepo, i te feruriraa o te hoê tamarii.” Ia hamani-ino-hia te hoê tamarii, i te pae no te mau manaˈo hohonu, i te pae tino, aore ra i te pae taatiraa, e riro o ˈna i te faarahi roa i te faatupu i te manaˈo here ore e te faufaa ore.
Ua ite o Jason, i faahitihia ˈtu na, i taua huru manaˈo faufaa ore ra i to ˈna paariiraa mai, e ua fatata roa hoi o ˈna i te haapohe ia ˈna iho. Ma te vaiiho noa ia ˈna i roto i te mau huru tupuraa mǎtaˈu o te oraraa, ua faaau o ˈna i to ˈna oraraa mai ta to ˈna metua vahine i parau mai ia ˈna e: ‘Mauˈa te ao no oe.’
Ia au i te mau faahopearaa i itehia e ana, i te mea e ua taparahihia o ˈna i to ˈna tamarii-rii-raa ra, te na ô ra o Joe e: “Eita te mau tapao i vaiihohia mai e te hamani-ino-raa e ore, no te mea e faarue mai outou i te utuafare aore ra e faaipoipo atu outou. E riaria noa vau i te hoê mea, e e riri roa vau ia ˈu iho no te reira.” Te faarahi roa nei te hepoheporaa o te hamani-ino-raa i te pae tino, e rave rahi mau tamarii, ia faatupu i te tahi mau haamauiuiraa ino mau e te mau huru ravea parururaa o te tapea roa ia ratou maoti hoi i te paruru ia ratou.
No Connie, ua faatupu te taotoraa te hoê melo fetii i te hoê melo fetii, i te hoê hohoˈa hape roa tei faaetaeta mau â i to ˈna tau paariraa: “E pinepine vau i te manaˈo e e nehenehe te mau taata paari e ite mai i roto roa ia ˈu nei e e ite atoa mai i to ˈu huru au ore mau.”
E mau haapiiraa ino mau ta te mau huru hamani-ino-raa atoa e haapii mai e e vai noa mai i te tau paariraa. Parau mau, e nehenehe te mea e haapiihia e ore e haapiihia. E rave rahi mau taata i ora mai i te hamani-ino-raa i ravehia i nia ia ratou i to ratou vai-tamarii-raa ra, tei haapapu mai i taua ohipa nei. Tera râ, auê ïa faahiahia ahiri te mau metua i ite mai te fanauraahia mai â ta ratou tamarii, e hau aˈe ta ratou faatupuraa i te hiˈoraa no nia ia ˈna iho e no nia i teie nei ao. Inaha, tei roto te maitairaa o te tamarii i te pae tino e i te pae no te mau manaˈo hohonu i te rima o to ˈna mau metua.
[Hohoˈa i te api 17]
E nehenehe te mau parau e haamauiui rahi aˈe maoti hoi i te tamǎrû