Mea nainai te tamarii, mea rahi râ te hepohepo
“Papu maitai, mea haihai roa te mau fifi o te mau tamarii, mai te hoê tamarii rii ra te huru.”—Percy Bysshe Shelley.
A HIˈO na i te hamaniraa o te rotoraa o te hoê taupoo. I te hiˈoraa matamua, mai te huru ra ïa e roa aˈe te taupoo i te aanoraa o te hiti taupoo. I te parau mau râ, ua tuea noa te teitei e te aano. Inaha, e ohie roa hoi te mau faito i te hapehia.
E ohie roa atoa te mau taata paari i te hiˈo hape i te hepohepo o te hoê tamarii rii. ‘No te faufaa ore pai te mau fifi o te tamarii,’ ta te tahi pae ïa huru manaˈoraa. E huru manaˈo haavarevare roa teie. “Eiaha roa ˈtu te mau taata paari e haava noa i te mau fifi ia au to ratou faito,” ta te buka ra ïa Te tamarii e te manaˈo hepohepo (beretane) e faaara maira, ia au râ “i te faito peapea ta te reira e faatupu mai.”
E rahi aˈe te mau faito peapea o te tamarii i ta te mau taata paari e manaˈo ra. Ua haapapuhia te reira na te hoê tuatapaparaa i reira te mau metua i te aniraahia ˈtu e ia faito mau ratou i te huru o ta ratou mau tamarii i te pae no te mau manaˈo e horuhoru ai ra. Ua pahono mai te rahiraa o ratou e mea “oaoa roa” ta ratou mau tamarii. Inaha, a uiuihia ˈi ratou e aita to ratou mau metua i reira, ua faataa mai te rahiraa o te mau tamarii e “aita roa ˈtu ratou e aoaoa ra” e ua faataa atoa mai i “to ratou huru haapaoraa ore.” Te farerei nei te mau tamarii i te mau manaˈo taiâ ta te mau metua e ore roa ˈtu e tâuˈa nei.
I roto i te tahi tuatapaparaa i ravehia, e i arataihia e te taote Kaoru Yamamoto, ua uihia ˈtu te manaˈo o te hoê pǔpǔ tamarii ia faaite mai ratou e 20 huru tupuraa o te oraraa no nia e hitu tumu hepoheporaa. E i muri iho, ua horoa maira te hoê pǔpǔ taata paari i to ratou manaˈo no nia i taua noa iho huru tupuraa e tatara mai i te manaˈo o te mau tamarii ia ratou. Aita te manaˈo o te mau taata paari i tuati i te manaˈo o te mau tamarii 16 taime i nia i te 20! “Te manaˈo ra tatou paatoa e ua matau tatou i ta tatou mau tamarii,” ta te taote Yamamoto ïa i parau, “e pinepine hoi tatou paatoa i te ore e ite aore ra e faaroo, aore ra e taa, eaha mau na te mau mea e haapeapea ra ia ratou.”
E tia i te mau metua ia haapii nafea râ ia faariro i te mau mea e farereihia i roto i te oraraa ia au i te hoê huru hiˈoraa apî: ia au i te mata o te hoê tamarii. (A hiˈo i te tumu parau tarenihia.) Mea faufaa roa te reira i teie tau. Inaha, ua faaite atea mai te Bibilia e “i te mau mahana hopea, e tupu te mau taime hepohepo rahi . . . e te fifi hoi ia faaruru.” (Timoteo 2, 3:1, The Amplified Bible) Aita te mau tamarii i paruruhia i taua mau huru hepohepo nei, e e pinepine o ratou na mua te roaahia. A riro noa ˈi vetahi mau hepohepo o te mau tamarii ei “hinaaro o te apîraa,” e mea matau-ore-hia ïa vetahi e e tia hoi ia haapao-taa-ê-hia.—Timoteo 2, 2:22.
[Tumu parau tarenihia i te api 15]
Ia au i te hiˈoraa a te hoê tamarii
Pohe o te metua = Manaˈo faahapa ia ˈna iho. Ma te faahaamanaˈo noa i te mau manaˈo riri i te hoê metua, e riro te hoê tamarii i te na ô e o ˈna te tumu no te poheraa o to ˈna metua.
Faataa = Faaruehia. E parau te hoê tamarii e ia faaea te mau metua i te here te tahi i te tahi, e riro atoa ïa raua i te faaea i te here mai ia ˈna.
Inu-hua-raa i te ava = Hepohepo rahi. Teie ta Claudia Black i papai: “Ua riro te huru tupuraa riaria e itehia ra i te mau mahana atoa, te faarueraahia, te oreraa e tâuˈahia, te mau-papu-ore-raa, e te haavîraa uˈana mau i roto i te utuafare i reira e itehia ˈi te parau no te inu-hua-raa i te ava, ei huru tupuraa fifi mau, e te faaino atoa hoi i te oraora-maitai-raa o te feia e haaati ra ia ˈna.”
Te tatamaˈiraa i rotopu i te mau metua = Taiâ. Ua faaite mai te hoê tuatapaparaa i ravehia i nia e 24 feia haere haapiiraa e no te rahi te mau tatamaˈiraa i rotopu i te mau metua, e itehia ˈi te tahi mau fifi i te pae no te pihaˈe, te tahi tapao huru ê i nia i te hohoˈa mata, te maruaraa te rouru, te toparaa aore ra te maraaraa te kilo, e oia hoi te aˈairaa.
Hau atu i tei titauhia = Inoino. “Noa ˈtu eaha te vahi ta te mau tamarii e fariu,” ta Mary Susan Miller ïa i papai, “mai te huru ra ïa e tei roto ratou i te hoê tataˈuraa fifi mau i faanahohia e te mau taata paari no ratou.” Ma te faahepohia hoi ia riro ratou ei mau tamarii maitai roa ˈˈe i te fare haapiiraa, i te fare e oia i roto i te mau hauti, e eita roa ˈtu hoi te re e noaa i te tamarii, e eita atoa te tataˈuraa e hope.
Te hoê aiû fanau apî = Te ereraa. I teie nei, e tia ia opere i te here metua, e riro te hoê tamarii i te manaˈo e ua erehia oia i te metua maoti hoi i te fanaˈo i te hoê taeae aore ra tuahine.
Fare haapiiraa = Hepohepo ia faataa ê. No Amy, ia faarue oia i to ˈna metua vahine no te haere i te haapiiraa, mea peapea roa na ˈna e mea taiâ rahi hoi.
Hape = Mea haama. Ia au i to ratou huru paruparu, “te faariro nei [te mau tamarii] i te tahi mau mea ei mau fifi rahi roa, e ere roa ˈtu hoi mai te reira te huru,” ta te taote Ann ïa i parau. Te haama, ta ˈna i ite, o te hoê ïa o te mau tapao e haapohe ai te tamarii ia ˈna.
Aravihi ore = Inoino. Taa ê atu te maamaa o te mau hoa aroha ore, e tia i te tamarii huma i te pae tino e i te pae feruriraa ia faaoromai i te mau orometua e te mau melo o te utuafare e faaite mai i to ratou mauruuru ore no to ˈna aravihi ore.
[Hohoˈa i te api 14]
Taupoo faito tahito