VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g93 8/7 api 5-7
  • Te faaipoiporaa—No te aha e rave rahi e faarue ai

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te faaipoiporaa—No te aha e rave rahi e faarue ai
  • A ara mai na! 1993
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Eaha te tumu no te faataa-ê-raa?
  • E uputa anei no te hoê oraraa maitai aˈe?
  • Te faataaraa—Te feia e mauiui nei
    A ara mai na! 1991
  • Te faataaraa—To ˈna mau hotu iino
    A ara mai na! 1992
  • Te tupu-taue-raa o te faataaraa
    A ara mai na! 1992
  • Te herepata o te faataaraa
    A ara mai na! 1992
Ite hau atu â
A ara mai na! 1993
g93 8/7 api 5-7

Te faaipoiporaa—No te aha e rave rahi e faarue ai

MA TE huti i te ara-maite-raa i nia i te faataa-ê-raa i Hong Kong, i reira te itehia ra te peu no te pae Tooa o te râ e no te pae Hitia o te râ, ua tapao te Asia Magazine e: “Ua riro te ereraa i te aparauraa, te faaturi, te mau fifi no nia i te taatiraa i te pae tino e te au ore i to te tahi e te tahi huru ei tumu aimǎrôraa matauhia i rotopu i nau hoa faaipoipo tinito e popaa atoa.” Hoê â hoi huru tupuraa te itehia ra i te tahi atu mau vahi o te ao nei.

E oioi noa te tane e te vahine o te titau na mua ˈˈe i te toroa, i te haapae i to ratou utuafare no ta ratou ohipa. E hope ïa te reira na roto i te tauaparau-ore-raa i te utuafare. No te rorirohi hoi i muri iho i te hoê mahana ohiparaa, e taio noa ïa te tane i ta ˈna vea. E haapao o Junichi e ta ˈna vahine e toru fare tamaaraa e e rave râua i te ohipa mai te hora vau i te poipoi e tae roa ˈtu i i te hora ahuru i te po ua rau te vahi. “Aore roa ïa mâua e tauaparau ei tane e ei vahine,” ta Junichi i farii. Ua faatupu teie ereraa i te aparauraa i te fifi rahi i roto i ta râua faaipoiporaa.

Te tahi atu â fifi e motu ai te mau taairaa o te faaipoiporaa o te huru manaˈo o te taata no nia i te taatiraa i te pae tino i rapae au i te faaipoiporaa. Te taatiraa i rapae au i te faaipoiporaa, i teie nei mahana ua parare roa ïa e e 20 i nia i te hanere o te mau tane e e 8 i nia i te hanere o te mau vahine o tei uiuihia i Tapone, tei faˈi e ua taoto ratou i te tahi atu taata i to ratou iho hoa faaipoipo i te matahiti i mairi aˈenei. E peu matauhia na te vahine e toroa ta ˈna i Tapone ia taoto i te mau tane e ere i ta ˈna iho. E tauiui noa o ˈna i te tane, ma te manaˈo e: “Ia ite-anaˈe-hia e ta ˈu tane faaipoipo, e faataa ê noa ïa vau.” E faahua ite ore teie totaiete apî i teie mau ohipa.

Te faaitoito nei teie â totaiete i te haerea o vau na mua ˈˈe, no reira ïa te tane e haapao noa ia ˈna iho e te vahine atoa, ei faahoˈiraa o te au ore i to te tahi e to te tahi huru te itehia mai, te tahi atu ïa tumu no te faataa-ê-raa. “Mai te haamataraa iho â o te faaipoiporaa e nehenehe noa mâua e faataa ê noa ˈtu eaha te taime,” ta Kiyoko ïa i parau. “I muri noa iho i te faaipoiporaa, ua parau ta ˈu tane ia ˈu ia riro mai te hoê matini te huru e ia rave mai ta ˈna e ani. Ia manuïa ta ˈna mau mea, e ere ïa i te mea ino roa, ia fifi-anaˈe-hia ra o ˈna, eita o ˈna e farii i ta ˈna mau hape e e pari oia i te mau taata atoa. Na ˈu atoa ïa te hape, no te mea ua matau vau i te patoi i ta ˈna faatereraa. E mea fifi roa na ˈu ia auraro i ta ˈu tane ia ore o ˈna ia tano.”

Te tahi atu tumu no te faataa-ê-raa o te haavîraa ïa e te taero ava, te fifi i te pae o te moni, te peapea no ô mai i te metua hoovai, e te hamani-ino-raa i te feruriraa.

Eaha te tumu no te faataa-ê-raa?

Noa ˈtu te rau o te mau tumu no te faataa-ê-raa, ua hau atu ïa to muri mai i te maraaraa e itehia ra i te ao atoa nei. Noa ˈtu e te pari ra to Hitia o te râ e o te totaiete taata no te pae Tooa o te râ te tumu o te mau fifi, e ohipa apî maere mau, i te pae Hitia o te râ, te farii-noa-raa i te faataa-ê-raa. Parau mau, ua tataitoru te rahiraa o te mau faataa-ê-raa i te mau Hau amui no Marite e ua tataimaha ïa i Beretane i roto noa i te mau ahuru matahiti i mairi aˈenei. Noa ˈtu e ua farii o Andrew J. Cherlin no te Piha maimiraa no nia i te oraraa i roto i te oire (te hoê faanahoraa maimiraa i te mau fifi i te pae totiare e te pae faanavairaa faufaa i te mau Hau amui no Marite), e aita i taa-maitai-hia te mau tumu no te maraaraa te faataa-ê-raa, ua faariro râ oia “i te tiamâraa rahi o te mau vahine i te pae o te moni” e “te tauiraa o te haerea o te rahiraa o te totaiete” ei mau tumu atoa no teie peu apî.

No te mau vahine i te mau Hau amui no Marite, e no te mau vahine atoa no te tahi atu mau fenua maona, e peu matauhia ia faaipoipo e ia rave i te ohipa i rapae au i te fare. Teie râ, te tuhaa ohipa a te tane i te fare ua maraa rii noa ïa. Eita ïa e maerehia ia amuamu te tahi mau vahine e: “Te mea titau-rahi-hia e te hoê vahine rave ohipa o te tahi taata no te rave i te ohipa a te vahine faaipoipo!”

Ia haa anaˈe te mau vahine no te puˈa i te ahu, no te tamâ i te fare, no te tunu i te maa, ma te haapao i te tamarii, i te mau Hau amui no Marite, “e ‘faatau haere noa ïa’ e rave rahi mau tane,” ta te buka Te tauiraa te haerea o te utuafare e o te huiraatira marite (beretane) e parau ra. Te tupu ra te reira i te mau vahi atoa, ta te mau aivanaa tuatapapa i te huru o te taata e parau ra. I Tapone e peu matauhia na te mau tane ia amuimui i muri aˈe i te ohipa. Te faˈi ra ratou e mea titauhia te reira no te au-hoa-raa maitai i te vahi raveraa ohipa, ma te ore roa e tauˈa i te au-hoa-raa maitai i te fare. No te mea, ia au i ta ratou manaˈoraa, na te tane e faaamu, aita ïa ta te mau vahine e te mau tamarii e parau. No te maraaraa râ te mau vahine rave ohipa, ua riro ïa teie huru manaˈo ei otoheraa noa.

Te tahi atu tumu e motu ai te faaipoiporaa o “te tauiraa te haerea o te rahiraa o te totaiete” aore ra, mai tei papaihia e te Vea no nia i te faaipoiporaa e te utuafare (beretane), “te toparaa te manaˈo no nia i te vai-tamau-raa o te faaipoiporaa.” No te vahine faaipoipo e te tane faaipoipo no te matahiti 1990, te euhe matauhia o te faaipoiporaa e “na te pohe tauâ e faataa ê” e ere noa ïa te reira te auraa. E tamau noa ratou i te maimi i te hoê hoa maitai aˈe. Mai te peu e tera te huru hiˈoraa o nau hoa faaipoipo apî no nia i to râua taairaa, mai te aha ïa te huru o te puai o te reira?

Eita roa ˈtu te feia haapii i te Bibilia e maere i teie mau tauiraa totiare. Ua tohu teie buka faauruahia e mai te matahiti 1914 mai â te ora ra tatou i roto i “te anotau hopea,” e “e tupu te ati rahi.” E riro te taata ei “miimii, . . . e mauruuru ore, e te viivii, e aroha ore, e tahemo parau au.” (Timoteo 2, 3:1-3) No te feia tei here ia ratou iho hau atu i to ratou iho hoa, o tei haavare i to ratou hoa faaipoipo, e o te ore roa e nehenehe e faaafaro i ta ratou faaipoiporaa, ua riro ïa te faataa-ê-raa ei ravea hoê roa ia mahiti mai ratou i te mau fifi o te faaipoiporaa.

E uputa anei no te hoê oraraa maitai aˈe?

Te faataa-ê-raa, no te rahiraa, aita ïa i papu e e uputa ia naeahia te oaoa.a “E mea haavare te faataa-ê-raa,” ta te vahine maimi no nia i te maitairaa te feruriraa o Judith Wallerstein i parau, i muri aˈe 15 matahiti maimiraa no nia e 60 nau hoa faaipoipo tei faataa ê. “Ia au i te ture, e tupuraa hoê ïa, i te pae râ o te mau manaˈo, e anairaa ohipa—te tahi taime e anairaa hopea ore—o te mau tupuraa, te nohoraa apî e te tauiraa hohonu o te auhoaraa i tupu i roto i te hoê area tau.” Te faaite ra ta ˈna mau maimiraa e hoê i nia i te maha o te mau vahine e e hoê i nia i te pae o te mau tane, aita ïa to ratou oraraa i afaro faahou ahuru matahiti i muri aˈe i te faataa-ê-raa.

O te mau tamarii iho â te mea ati roa ˈˈe ia faataa ê anaˈe. No roto mai i teie â maimiraa, ua itehia ia Wallerstein e no te mau tamarii atoa i roto i taua ati ra, ua faatupu te faataa-ê-raa “i te mau faahopearaa puai o te ore roa e manaˈohia na mua ˈˈe” Te tahi mau tamarii o te ore roa e manaˈo ino i te faataa-ê-raa a to ratou mau metua e itehia mai i muri aˈe i roto i to ratou oraraa teie mau huru manaˈo ia maimi anaˈe ratou i te hoê hoa faaipoipo.

E ere ïa te manaˈo e eita roa te feia tei atihia i te faataa-ê-raa e oaoa faahou, no te mea te na reira ra te tahi pae. No ratou, e itehia mai te hoê huru taata apî, no roto mai i te rehu o te huru taata tahito. Ei hiˈoraa, ua hope te mauiui taue o te faataa-ê-raa apeehia mai i te oto e te manaˈo feaa no nia i to ˈna iho faufaa, e nehenehe te hoa hara ore e matara mai i teie fifi ei taata puai aˈe e te oraora.

Ua faataa te hoê vahine tei faaruehia e ta ˈna tane no te tahi atu vahine e ia morohi te mauiui e te riri, “e ite oe e mea taa ê oe i roto ia oe. Ua taui to oe mau manaˈo hohonu. Eita roa ˈtu oe e riro faahou ei taata mai mutaa ihora.” Te aˈo ra o ˈna e: “A rave i te taime no te ite faahou i to oe huru ei taata. I roto i te faaipoiporaa e matau nau hoa i te haapae i te mau mea ta ratou e au ra e o ta ratou e hinaaro ra no te faatura i te tahi atu, i muri aˈe râ i te faataa-ê-raa, e tia ia ravehia te taime no te iteraa eaha te mau mea ta oe e au e e ore e au ra i teie nei. Ia tapoˈi anaˈe oe i to oe mau manaˈo hohonu, e tapoˈi ora oe ia ratou. I te hoê mahana e ite-faahou-hia, e e faaruru iho â oe i te reira. No reira, e mea maitai aˈe ia faaruru i to oe mau manaˈo hohonu e ia ohipa i nia ia ratou.”

No te mea te maraa ra te mau faaararaa no nia i te mau fifi ta te faataa-ê-raa e faatupu mai, e ere atura faahou i te ravea au-rahi-hia. Te faaite ra te vea Time e te rahi maira te pûpû iti feia aˈo o te faaitoito nei i nau hoa tei peapea e: “A faahau.” Ua papai o David Elkind no te Haapiiraa tuatoru no Tufts e: “Te faarururaa i te faataa-ê-raa fatata hoê â huru e ia fati te hoê avae i te faahee hiona: Noa ˈtu te rahi o te feia tei fati to ratou avae i te vahi faahee hiona, eita te reira e faaiti i te mauiui o to oe fati.”

E ere te faataa-ê-raa i te hoê ravea ohie ia faaauhia i te mau fifi o te faaipoiporaa. Eaha ïa te ravea maitai aˈe no te faatitiaifaro i te mau taa-ê-raa e vai i roto i te faaipoiporaa?

[Nota i raro i te api]

a E nehenehe te faataa-ê-raa aore ra te faataaraa i mua i te haavaraa e riro ei parururaa i te hamani-ino-raa rahi aore ra i te oreraa e faaamu i te utuafare.

[Hohoˈa i te api 7]

Mea pinepine nau hoa faaipoipo i teie nei mahana i te ore e tauaparau te tahi i te tahi

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono