E metua here anei outou?
MEA HERE anei na outou i ta outou mau tamarii? Ua riro anei ratou ei teoteoraa no outou? Te manaˈo ra anei outou e tamarii iho â to ˈna huru, eita o ˈna e nehenehe e monohia? Tera mau te manaˈo o te mau metua e rave rahi. Teie râ, te faaite atu ra anei outou i taua mau manaˈo no outou ra i ta outou mau tamarii? Te haapopou taa ê ra anei outou ia ratou, ia rave maitai ratou i te tahi ohipa? E te faaite atoa ra anei outou i to outou here i roto i te tahi atu mau tuhaa—ma te mau hauti rii mǎrû, te tauahiraa ˈtu ia ratou, te aparaa ˈtu ia ratou?
“E ere roa ˈtu vau mai te reira te huru,” ta vetahi paha ïa e parau mai. “E ere vau i te taata o te faaite tahaa roa i to ˈu mau manaˈo hohonu.” Parau mau, eita te taatoaraa, ia au i to ratou naturaraa e faaite roa mai i to ratou huru. Tera râ, ia faaite outou i to outou here i ta outou mau tamarii, e riro ïa te reira ei ohipa faufaa roa ˈˈe ta outou i ore aˈenei i faatupu.
Ua tuatapapa te hoê pǔpǔ aivanaa i te titorotororaa i ravehia i te matahiti 1951 ra no nia i i te parau no na tamarii e 400 i roto i te hoê aua tamarii. I rotopu i na 94 tane e vahine i itehia mai ia ratou, ua tapea mai ratou i te tahi mau hiˈoraa taa maitai. Ia au i te The New York Times, te mau tamarii e mau metua here mau to ratou, mai te huru ra i roto i to ratou oraraa taata paari, ua riro mai ratou ei mau taata maitai. Ua manuïa ratou i roto i to ratou faaipoiporaa, ua rave i ta ratou mau tamarii, mea oaoa hoi ratou i roto i ta ratou ohipa, e e mau hoa rahi roa to ratou. Ua parau te taote vahine ra o Carol Franz, tei aratai i taua titorotororaa ra i taua vea nei e, ua “faaite mai ratou i te huru maitai roa i te pae no te feruriraa, i te hoê huru anaanatae rahi e te mauruuru ia ratou iho e i to ratou oraraa.”
I te tahi aˈe pae, te parau ra o Franz e “te feia metua huru toeteo to ratou e te ore hoi i haapao ia ratou, e mau taime fifi roa ïa ta ratou i farerei mai i roto i te mau tuhaa atoa o to ratou oraraa a muri aˈe—i te ohipa, i te pae totiare, e i te pae no te feruriraa.” Inaha hoi, te na ô ra taua titorotororaa i ravehia ra e te ereraahia i te here o te metua, e riro hoi te reira i te faaino rahi aˈe i te mau tamarii ia faaauhia i te parau no te mau metua i faataa, i te parau no te inu-hua-raa i te ava aore ra i te veve rahi.
Eita te reira e haamaere i te mau taata e haapii ra i te Bibilia ma te aau rotahi. Ua ite maitai ratou i te huru o Iesu i nia i te mau tamarii. Mea faufaa roa na ˈna ia ratou, ua haafatata mai oia ia ratou ia ˈna ra, e ua faaite atu i to ˈna here ia ratou. (Mareko 10:13-16; Luka 9:46-48; 18:15-17) Papu maitai, te pee ra oia i te hiˈoraa o to ˈna Metua i te raˈi ra i roto i taua tuhaa ra—o ˈna te Metua o te mau otare. (Salamo 68:5) O Iehova te metua maitai roa ˈˈe aita ˈtu; auaa maoti no te feia e here ia ˈna, e nehenehe ta ˈna e tatâˈi i te mau mea atoa e erehia ra i roto i te mau metua tia ore.—Korinetia 2, 6:18.