VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g92 8/10 api 18-24
  • Te hoê ao e faaoaoa i te taatoaraa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te hoê ao e faaoaoa i te taatoaraa
  • A ara mai na! 1992
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E mau ravea e tupu hoê â tupuraa
  • E faatitiaifarohia te tahi atu mau fifi
  • E ere i te moemoeâ
  • E faaoaoa mau â te ao apî ia outou
  • Faatereraa
    Haaferuriraa i nia i te mau Papai
A ara mai na! 1992
g92 8/10 api 18-24

Te hoê ao e faaoaoa i te taatoaraa

NOA ˈTU â ïa e mea fifi roa ia tiaturi, inaha te fatata roa maira te hoê ao apî. E tae mai oia i te tau i haapaohia ra no te faaora i to tatou nei fenua hou aˈe hoi to ˈna aravihi no te atuatu i te ora e mou roa ˈtu ai. E e faaore roa taua ao apî nei i te mau ati atoa e haamǎtaˈu nei i te oraraa o te taata nei. Nafea ïa oia ia faatupu i te reira?

I muri aˈe i to ˈna faataaraa mai i te parau no te huru tupuraa ino mau o te ao nei, te na ô ra te taata tuatapapa aamu ra o Arnold J. Toynbee tau matahiti i teie nei e: “Eaha te tia ia tatou ia rave e ora ˈtu ai tatou?” Ma te pahono i ta ˈna iho uiraa, te na ô ra oia e: “I te pae politita, ia haamauhia ïa te hoê faanahoraa autahoê i te pae no te faatereraa i te ao nei.”

Tera râ, noa ˈtu e haamauhia te hoê “faanahoraa autahoê,” eita roa ˈtu te ao apî e fatata mai nei e tupu maoti te “politita.” Eita oia e riro ei faatereraa demotaratia aore ra ei faatereraa noa ˈtu eaha to ˈna manaˈo politita. E faatupu mau â taua ao apî nei i ta ˈna opuaraa no te mea na te hoê anaˈe ra faatereraa e faatere mai ia ˈna. Na roto i te raveraa i te tahi mau ohipa maere mau, e haavitiviti roa taua faatereraa nei i te faaore roa i te mau fifi atoa e faaruruhia nei e te huitaata nei i teie mahana. Nafea ïa? Na roto i te haamou-roa-raa i te mau tumu o taua mau fifi ra e i te mau haafifiraa e faataupupu pinepine nei i te mau tutavaraa e ravehia nei no te faatitiaifaro i te reira.

I te mea mau, nafea mau na hoi te reira e tupu roa ˈi? Eita anei te mau taata tia ore e faatere faahou mai, te mau taata tei haapapu mai i to ratou huru viivii e to ratou aravihi ore i te pae no te faatitiaifaroraa i te mau fifi o te taata nei? Inaha, a feruri na e te feia faatere o taua ao apî nei, e mau taata parau-tia ïa, e hinaaro mau e tavini i to ˈna mau melo ma to ratou mafatu atoa. E teie nei, a feruri na nafea taua mau fifi nei ia araihia.

E mau ravea e tupu hoê â tupuraa

Na roto i te hoê faatereraa rahi e faaterehia mai e te mau taata parau-tia, eita ïa e maoro roa te hoê nunaa e ta ˈna huru faatereraa i te vai mai. Eita atoa e maoro roa te mau huimana, te mau tia o tera e tera fenua, e te tahi atu feia politita i te faatere mai i nia i te mau fenua e rave rahi, i nia i te mau puhapa, e i te mau taata no te mau huru iri atoa. Aita e faufaa faahou to te mau oire pû o tera e tera fenua, e tae noa ˈtu ta ratou mau fare i patu e to ratou mau faaearaa i haapaohia no ratou e te hau fenua. E ore roa taua mau hamaniraa fare moni rarahi ra, e tae noa ˈtu to ratou mau tere moni rarahi no te ruru atu i roto i te mau rururaa, i te mau apooraa, e tae noa ˈtu i te mau apooraa rarahi. E ore roa atoa te mau faanahoraa i te pae no te faatereraa e haapau rahi nei i te moni, e ta ratou mau rima tauturu e rave rahi, to ratou mau papai parau, mau rave ohipa, e ta ratou mau papie teie e haafifi nei i te haere i mua.

E riro mai te hau ei parau mau no te mea e ore roa te here aiˈa e faaamahamaha nei, e monohia mai oia na te hoê faatereraa autahoê i roto i te ao nei. Aita e faufaa faahou to te mau nuu i nia i te fenua, to te moana, to te reva, e ta ratou mau mauhaa tamaˈi, mau pû faatere teitei roa ˈˈe, e mau ofitie i raro mai ia ratou, no te paruru i te mana faatere o te nunaa tataitahi. Eita atoa te faanahoraa mutoi huna e vai faahou mai. I raro aˈe i te hoê faatereraa parau-tia, eita e ite-faahou-hia te parau no te matete matara noa aita e otia no te hoo aore ra te parau no te matete ereere e nehenehe atu ai e hoo mai i te mau mauhaa tamaˈi aore ra e hoo atu; eita atoa e ite-faahou-hia i te mau aroraa no te haru mai i te faatereraa o te hoê fenua. E riro te taatoaraa o te mau taata i nia i te fenua ei pǔpǔ autaeae. E na reira ˈtura ïa te here aiˈa i te ore roa.

A hiˈo na i te mau haamaitairaa e tae mai i nia i te taata i raro aˈe i te faatereraa amahamaha ore e faaterehia mai e te mau taata tia roa. Eita te feia ona mana rahi mau, te feia hamani mauhaa tamaˈi e faaohipa faahou i to ratou mana i nia i te mau taata politita, e tamau noa ˈtu ai ratou i te faatupu e i te hoo atu i ta ratou mau taoˈa i haapaohia no te haamou roa. Aita e taata aravihi faahou no te aratai i te tahi mau tia ia faahuru ê i te tahi mau ture aore ra mau parau titauraa moni ei maitai no ratou; aita atoa e pureraa faahuehue faahou a te mau faatereraa e haˈa ra no te tahi mau tumu faaroo, teie e haamâuˈa nei i te mau tino moni rarahi no te faatupu i te tahi mau opuaraa faufaa ore e mea iti roa te taata e fanaˈo; eita e mau faahou te mau ravea no te arai i te parau no te mau fifi i te pae no te haaviiviiraa e itehia nei e o te miimii i te pae tapi hooraa tauihaa te tumu rahi (no te huti mai i te tahi mau apî); aita e ture e ore e manuïa faahou no te paruru i te tahi mau huru ora e fifi nei maoti te mana o te tahi mau ravea taa ê.

E faatitiaifarohia te tahi atu mau fifi

Eita te hoê faanahonahoraa parau-tia o te ao nei e farii faahou i te parau-tia ore. I raro aˈe i ta ˈna faatereraa, papu maitai e e riro te mau ohipa taparahi taata i te faatitiaifarohia ma te parau-tia. No reira, e tiamâ roa mai te taata i te mǎtaˈu i te mea e rave faahou te feia taparahi taata i te ohipa taparahi taata.

E eaha ˈtura ïa no te taatiraa i te pae no te ohipa taparahi taata i faanaho-maitai-hia i roto i te ao nei e no te mau taatiraa i te pae no te raau taero? E nehenehe te hoê faatereraa tia roa o te ao taatoa nei e faaore roa i te reira. Eita te mau ture no nia i te haruraa i te mau taata rave hara e faahoˈi atu ai i roto i to ratou fenua, e riro faahou ei paruru no taua mau huru taparahi taata ra. E riro hoi te faaohiparaa teie feia ofati ture i te mau mana politita ma te tia ore, ei ohipa tahito. E riro atoa te tatara-roa-raa i te ohipa taparahi taata i te tamâ roa i te fenua nei i te tahi atu mau fifi totiare e rave rahi, mai te ohipa pere, te mau tamaˈi pǔpǔ, te mau hohoˈa faufau, te ohipa taiata, e te ohipa hoo tia ore i te ture. Auê ïa faatitiaifaroraa papu e te mǎmǎ e!

Oia mau, e faatitiaifarohia te mau fifi rahi roa ˈˈe teie e ruri ê nei i te mau feruriraa maramarama roa ˈˈe o te huitaata nei i teie mahana, i roto i te hoê ao apî mai teie te huru. E e riro te taata tataitahi i te titiaifaro roa. Eita to a muri aˈe mau ui e haamauiui faahou ia ratou.

E ere i te moemoeâ

‘Inaha,’ o ta outou paha ïa e parau, ‘nohea mai hoi taua mau faatere tia roa ra o te faatere mai i te hoê ao apî mai teie te huru?’ Na tei Poiete i te taata e horoa mai ia ratou! Mea fifi mau â ia tiaturi, e ere anei? Inaha, a feruri na: Ahiri to outou e mana no te faatupu i te reira, eita anei outou e faaore roa i te mau huru tupuraa e itehia nei i nia i te fenua nei teie e faatupu nei i ahoaho rahi? Papu maitai e na reira mau â outou! No reira e nehenehe anei ïa ta tatou e manaˈo e eita to tatou Poiete e na reira?

Inaha, te faaau maira to tatou Poiete here mau e e poiete oia i te hoê ao apî, e te mau mea e hinaarohia no te faatupu i te reira, o te hoê ïa faatereraa parau-tia i roto i te ao taatoa nei. Teie te mau parau ta ta ˈna Tamaiti, o Iesu Mesia i faaue mai i te taata ia pure ratou i te na ôraa e: “Ia tae i to oe ra hau [basileia]. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei mai tei te ao atoa na.”—Mataio 6:10.

E faatereraa mau taua basileia ra, e faatereraa i roto i te ao taatoa nei. “E riro [ta ˈna Arii, o Iesu Mesia], ei arii mai te tahi miti e tae noa ˈtu i te tahi miti, e mai te pape ra e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua.” (Salamo 72:8) E fatata roa oia i te mono mai i te mau faatereraa taata atoa, mai ta te Parau a te Atua i tǎpǔ mai i te na ôraa e: “Ia tae i te anotau o taua mau arii ra, e faatupu ai te Atua o te raˈi ra i te hoê basileia [te faatereraa e faaterehia mai e te Arii o te Atua, o Iesu Mesia], o te ore roa ïa e mou, e ore roa hoi e riro ia vetahi ê; e hope roa hoi taua mau basileia ra [o to tatou nei tau] i te parari e e pau, e vai tera e a muri noa ˈtu.”—Daniela 2:44.

I te mea hoi e e faaterehia mai teie faatereraa o te ao nei i haapaohia e te Atua o te raˈi, na te feia faatere tei hau aˈe i te natura taata nei, e faatupu mau â ïa oia i te mau mea maitatai atoa ta te mau faatereraa taata nei i ore i nehenehe e rave. Te faataa ra te Bibilia i te faatereraa a te Atua mai te hoê faatereraa huiarii o Iesu Mesia te Arii, e e apitihia mai oia e te hoê pǔpǔ 144 000 taata varua. E riro taua mau taata faatere atoa nei ei mau taata e nehenehe mau â e tiaturi, inaha ua faaite ratou i to ratou huru aueue ore i roto i to ratou oraraa i nia i te fenua nei hou ratou e faatiahia mai ai no te ora ˈtu i nia i te raˈi. E mau hoi ratou paatoa i te tiaraa maitai roa ˈˈe e nehenehe atu ai ratou e ohipa no te maitai o te huitaata nei, i te mea hoi e ua ite ratou eaha mau na te mau hinaaro o te taata nei a ora noa ˈi ratou i nia i te fenua nei.—Apokalupo 14:1-3.

A feruri na i te mau fifi ta teie faatereraa e faaore roa. I te mea hoi e noaa ia ratou i te pohe-ore-raa, eita roa ˈtu teie feia faatere varua e rohirohi faahou aore ra e pohe faahou. (Korinetia 1, 15:50, 53) Eita atoa hoi ratou e viivii faahou i te mau faahemaraa no te faahuru ê i te parau-tia aore ra no te hiˈo pae tahi i te taata ia au i te mau taoˈa horoa e horoahia mai na ratou. Inaha hoi, eaha ta te hoê taata e nehenehe e horoa huna no te aufau i te hoê taata varua pohe ore? Te moni, te hoê afata inu, te hoê tere i nia i te tahi motu nehenehe mau, aore ra te tahi mau titeti no te haere e mataitai i te hoê hautiraa upaupa? E nehenehe teie mau mea materia e faahema i te taata eiaha râ i teie mau varua. No reira, te mau taata e faaterehia mai e teie feia faatere, e ore roa ïa ratou e mauiui faahou i te viivii o te mau faatereraa mǎtau-maitai-hia hoi i teie mahana.

E faaoaoa mau â te ao apî ia outou

Ua ruhiruhi anei outou? A feruri na i te taatoaraa o te ite, o te aravihi i noaa mai ia outou i roto i te roaraa o te mau matahiti. Inaha, aita anei outou i tapao mai e ia maitai noa to outou feruriraa, e huru paruparu mai to outou tino? Eita to outou tino e pahono faahou i te mau mea ta to outou feruriraa e faaue ra mai ta ˈna i na reira i te hoê taime. Oia mau, e huru taere mai te ohipa ta to outou tino e rave, e iti mai to outou puai, e e iti atoa mai to outou faaoromai. E mohimohi hoi to outou mata e e iti mai to outou tariˈa i te faaroo e e paruparu mai to outou mau iˈo amui e e tupu pinepine te mauiui.

A tamata na râ i te feruri i te paari i noaa mai ia outou i roto i te roaraa o te mau matahiti oraraa ma te hoê tino apî e te maitai aˈe i to outou tino a 20 ai to outou matahiti—oia mau, hoê â maitairaa to outou tino e to outou feruriraa. A feruri na i te mau ohipa e rave rahi ta outou e nehenehe e rave ma te tino oraora maitai! Inaha, ma te hoê tino maitai roa e tano i to outou feruriraa paari mau, e riro hoi outou i te faariro i te mau ohipa atoa ta outou e rave ei mau ohipa oaoa mau. E riro to outou ite i te faatia ia outou e rave i te mau mea ma te aravihi aˈe, e e amui rahi mai â ïa te reira i to outou oaoa. E ahiri e e taurearea outou, a feruri na ïa i te oaoa rahi i te vai-apî-noa-raa outou e te puai a noaa noa mai ai ia outou i te paari, te ite e te aravihi e a muri noa ˈtu.

I teie nei, a rave â i teie taahiraa avae, e a feruri na i to outou mau hoa ohipa e mau hoa, i to outou mau fetii, ratou paatoa mai teie te huru. A feruri na eaha ta outou paatoa e nehenehe e faatupu i nia i te eˈa o te paturaa i te fare aore ra i mau toroa huru rau. Auê ïa mau tiaturiraa faahihia mau no te feia aravihi mai te feia peni hohoˈa, himene, faataˈi upaupa, papai hohoˈa, faanehenehe fenua, tanu tiare e tuatapapa i te parau no te mau raau tupu! E riro mau â ta ratou mau ohipa ei ohipa faahiahia mau. Te mau hohoˈa peni nehenehe mau, te mau fare, te mau aua tiare, te mau aua faafaaearaa—oia hoi, te faatupuraa i te mau huru oto upaupa au mau ia faaroo e te aravihi no te haavî i taua mau ohipa nei, o te tahi noa hoi teie tuhaa o ta ratou mau ohipa faahiahia mau.

Te hoê o te mau tapao e titauhia e taua ao apî e faatere i te ao taatoa nei, te faaapîraa ïa te huitaata nei e noaa roa ˈtu ai ia ratou i te tino tia roa aita e hara. To outou mata, to outou tariˈa, e te tahi atu mau huru to outou, e riro ïa i te papu roa. Eaha ïa te maororaa? Inaha, mai te peu e e pûpû mai te faatereraa na outou i te tahi huru rapaauraa e haapapu mai e e apî faahou to outou tino i nia i te faito e 50 i nia i te hanere i nia i te hoê area hoê matahiti no te tahi noa maa haamâuˈaraa iti, o outou anei te taata matamua o te faarii i te reira? Te haapapu maira taua faatereraa apî e faatere i te ao taatoa nei i te hanere i nia i te hanere e te reira ma te tamoni ore—eiaha no te hoê noa matahiti, e 5 matahiti aore ra e 50 matahiti, e a muri noa ˈtu râ.

Eiaha e haafaufaa ore i teie tiaturiraa faahiahia mau o te faaoaoa mau â i te huitaata nei i nia i teie nei fenua. A hiˈo na i te mau api 7 e tae atu i te 10, vetahi o te mau haamaitairaa here mau no nia i te hinaaro o te Atua.

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 21-24]

Ta te ao apî e faatupu

E ore te ohipa taparahi taata e te haavîraa uˈana

“E tâpû-ê-hia râ te paieti ore i te fenua nei.”—Maseli 2:22.

E ore roa te tamaˈi

“E tiapai ratou i ta ratou ˈoˈe ei auri arote, e ta ratou mau mahae ei tipi tope raau; e ore te hoê fenua e aa mai i te tahi fenua i te ˈoˈe, e ore hoi ratou e haapii faahou i te tamaˈi.”—Isaia 2:4.

Ei maa e rave rahi na te taatoaraa

“E riro hoi e maa sitona tei te fenua i nia i te tupuai o te mau mouˈa ra.”—Salamo 72:16.

Ei fare maitai e ei ohipa oaoa no te taatoaraa

“E patu ratou i te fare, e na ratou iho e parahi . . . E ore ratou e patu, e na vetahi ê e parahi; e ore ratou e tanu, e na vetahi ê e amu.”—Isaia 65:21, 22.

Hau i rotopu i te taata e te animala

“Ei reira te luko e parahi atoa ˈi raua o te arenio; e te nemera e te pinia mamoe, e apiti atoa ïa i te taotoraa; . . . e na te hoê tamaiti iti e aratai.”—Isaia 11:6.

Aita e maˈi faahou, e ruhiruhia, aore ra e pohe faahou

“E na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra.”—Apokalupo 21:4.

E tia-faahou-raa no tei herehia e tatou ra

“Te fatata mai nei hoi te hora e faaroo ai te feia atoa i roto i te apoo ra i tana reo [to Iesu], e e haere mai i rapae.”—Ioane 5:28, 29.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono