VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g92 8/10 api 17-18
  • Te hinaaro nei te huitaata i te hoê ao apî

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te hinaaro nei te huitaata i te hoê ao apî
  • A ara mai na! 1992
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Eaha ïa huru ao apî?
  • Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te tamaˈi atomi?
    Tumu parau rau
  • Te hoê ao apî—E tae mai anei?
    A ara mai na! 1993
  • O vai te afai mai i te hau vai maoro?
    A ara mai na! 1996
  • Te haamǎtaˈuraa atomi—Faaorehia e a muri noa ˈtu!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
Ite hau atu â
A ara mai na! 1992
g92 8/10 api 17-18

Te hinaaro nei te huitaata i te hoê ao apî

AITÂ te hinaaro e titau i te hoê ao apî i rahi aˈenei mai teie nei tau. Ua riro mau â na matahiti tamaˈi e vau ahuru, e tae noa ˈtu hoi te mau arepurepuraa, te oˈe, te mau maˈi pee, te ohipa taparahi taata e te haaviiviiraa i te reva ei moemoeâ riaria mau. Te hinaaro nei hoi te huitaata nei e ara mai i roto i te hoê ao apî i reira te hau e vai ai. No te pahono i taua hinaaro ra, ua haamata te feia faatere o te ao nei i te paraparau no nia i te faatupuraa i te hoê ao mai te reira te huru.

Eita e ore outou i te faaroo aore ra i te taio i te tahi mau oreroraa parau i vauvauhia mai na te mau taata tiaraa teitei e parau ra e te fatata maira te hoê ao apî. Ua parau te peretiteni o te fenua Marite oia hoi o George Bush, i roto i te hoê oreroraa parau ta ˈna i horoa i te avaˈe setepa 1991 ra e: “I teie nei po, te ite nei au i te ohipa i te pae demotaratia e tupu ra e ati noa ˈˈe te ao nei, peneiaˈe—peneiaˈe te fatata roa ˈtura tatou i taua ao apî ra.”

I te mea hoi e te fatata maira taua ao apî ra, te tohu nei te feia faatere o te ao nei e e hope te Tamaˈi Toetoe i rotopu i te mau nunaa o te mau pae Hitia o te râ ma e te mau nunaa o te pae Tooa o te râ. Inaha, ua huru mǎmǎ mai te ao nei i te mea hoi e ua faaauhia te parau no te faaoreraa i te mau mauhaa tamaˈi. Te faaitoito nei te faaitiraahia te mau mauhaa atomi, i te tiaturiraa o te mau taata e rave rahi no te hoê apî i reira te hau e te ino ore e vai ai.

I te avaˈe eperera o teie matahiti, te parau ra o George McGhee, papai parau na te hau i raro aˈe i te faatereraa a te peretiteni tahito o te fenua Marite ra o John F. Kennedy, e: “Te vai ra ia tatou nei i te ravea—inaha mea faufaa roa hoi—no te faaô mai i te tapao ninamu no te hoê ao apî niuhia i nia i te mau tiaturiraa apî i te pae no te ino ore.” Te na ô faahou ra oia e: “Te tiaturiraa faufaa roa ˈˈe e manuïa ˈi te parau no te hoê ao apî, ta ˈu e manaˈo nei, te faaetaetaraa ïa i te mau taairaa i rotopu i te mau taata atoa o teie nei ao.”

Te parau ra o McGhee e e riro te faataimeraa te fenua Farani i te mau tamatamataraa atomi i te hopearaa o te matahiti 1992, “i te titau i te tahi atu mau mana i te pae no te atomi ia na reira atoa.” Te faahiti atoa ra o ˈna i te parau no “te mau ohipa i ravehia e [to Rusia] i te pae no te faaitiraa i ta ratou mau mauhaa atomi e te mauraa i to ratou tiaraa fifi mau i te pae no te ineine-noa-raa, ia tupu noa ˈtu te mau aroraa atomi.”

Hau atu, i te hoê apooraa i haaputuputu i te mau tia o te ao nei i te oire no Lonedona i te avaˈe tiurai 1991, e hitu o ratou tei parau e te tamaˈi i tupu i te ooa no Peresia, “te haapapu ra ïa te reira i te aravihi o te mau taatiraa o te ao nei no te rave amui i te ohipa ‘i te pae no te faahoˈi-faahou-raa mai i te hau e te ino ore i roto i te ao nei e no te faatitiaifaro i te mau aroraa e tupu nei.’”

Eaha ïa huru ao apî?

E riro iho â teie mau taˈiraa reo i te faaitoito. Teie râ, a aniani na ia outou iho, eaha ïa huru ao apî ta te mau nunaa e tiaturi nei e faatupu? Aita e mauhaa tamaˈi faahou, aita e tamaˈi faahou i roto i te ao nei?

Te pahono ra o McGhee e: “E tia i te fenua Marite ia navai maitai i te mauhaa no te amo i ta ˈna tuhaa i roto i te tutavaraa e ravehia i mua nei i te pae no te tahoêraa te mau nuu, aore ra no te paruru mai, ia tupu noa ˈtu te tamaˈi.” No reira aita te feia faatere o te ao nei e turu papu ra i te parau no te faaore-roa-raa i te mau mauhaa tamaˈi, aita atoa ratou i faaore roa i te tutavaraa a te nuu, mai te peu e, ia au i ta McGhee e parau ra, “e tupu noa ˈtu te tamaˈi.” Eita ˈtura ïa ta te mau faatereraa e nehenehe e tǎpǔ mai e e tiamâ roa mai te ao apî i te tamaˈi. I te parau mau, ua papu maitai ia ratou e eita ta ratou e nehenehe e faatupu i te hoê ao mai te reira te huru.

Ei hiˈoraa, a hiˈo na i te ohipa i tupu ê na. I raro aˈe i te upoo parau ra “Te faanahonahoraa o te ao apî”, ua papai te taata papai vea ra o Anthony Lewis i roto i te New York Times, o te 7 no me 1992 e: “Ia hiˈo vau i te mau hohoˈa o te afata teata no nia i te mau topita atomi e topa i nia ia [Sarajevo, Bosnia e o Herzegovina,] e te mau taata tivira ia horo haere noa ma te riaria, e manaˈo na ïa vau e aita te totaiete taata i atea roa i te tau te mau paura atomi a te Nazi i topa ˈi i nia ia Rotterdam. Te hoê huru faanahonahoraa o te ao apî.”

Inaha, hau atu te parau no te faaore-roa-raa i te tamaˈi, te vai ra ïa e rave rahi atu â mau fifi te tia ia araihia no te faatupu i te hoê ao apî oaoa mau. A hiˈo na i te parau no te viivii rahi teie e faaino rii mǎrû nei i to tatou reva, i te fenua, e te mau moana; te mau taatiraa o te ohipa taparahiraa taata e te mau taatiraa o te ohipa raau taero teie e eiâ nei i te mau faufaa e te oraora-maitai-raa o te mau milioni taata; te mou-roa-raa te mau uru raau i te ûa o te riro hoi i te faatupu i te vari rahi e oia hoi i te mau pape pue e faaino roa nei i te mau faaapu.

Hau atu, a tiai noa ˈtu ai i te faaoraraa, te vai ra te mau maˈi riaria mau i te pae tino mai te maˈi mafatu, te mariri aitaata, te SIDA, te mariri i roto i te toto, e te omaha tihota. E eaha ˈtura ïa no te mau fifi i te pae no te veve, no te nohoraa ore, no te maa e no te oreraa e navai te pape, te oreraa e navai te maa, no te oreraa i ite i te taio, e te paruai ozone? Inaha, e roa noa ˈtu â te tabura. E nehenehe teie mau fifi ino roa e faaauhia i te hoê haapueraa paura atomi i tapaohia te taime. E tia i te taata ia tataratara roa i te mau mea e paaina ˈi ratou hou aˈe e faatupu ai i te mau ati e nehenehe e aratai i to ˈna haamou-roa-raa. E nehenehe anei ta ˈna e faatupu i te hoê ao apî i te tau i haapaohia no te reira?

E rave rahi matahiti to te mau faanahonahoraa e to te mau apooraa haˈa-puai-raa no te arai i te mau fifi o te fenua nei. E aita noa te mau fifi i uˈana roa ˈtu â, ua ino roa ˈtura râ. I te mea hoi e aita te taata i nehenehe e arai i te reira, e faufaa ore ïa te hinaaro o te huitaata nei i te hoê ao apî i reira te hau e te ino ore e vai ai? E nehenehe ta tatou e pahono papu e eita! Inaha, ia ite mai na outou e no te aha matou e na reira ˈi i te parau.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono