Haamâmâraa i te mau hopoia o te pohe
MEA taa ê roa te mau peu e te mau huru raveraa no te hunaraa maˈi i tera fenua e tera fenua e te peu o tera nunaa e tera nunaa. E titau atoa te Hau i te tahi mau huru raveraa te tia ia haapaohia. Te tuhaa faufaa roa ˈˈe, tei matauhia, o te tiaturiraa o te fetii e to te huiraatira i te pae o te faaroo. “Te faaite papu ra te maimiraa i ravehia no nia i te mau oroa e te mau peu no nia i te feia pohe i te taairaa e vai ra i rotopu i te mau tiaturiraa i te pae o te faaroo e te huru raveraa a te taata i nia i te taata pohe,” ta te Buka parau paari apî beretane i parau.
A hiˈopoa na i te hunaraa maˈi haapaoraa inidia i te fenua Inidia. E faaineinehia te tino pohe no te tanina ia au i te mau peu o taua pǔpǔ faaroo inidia ra. E pîpîhia te tahua i te “pape moˈa,” no te anavai Gange te mea hau aˈe i te maitai. E vauvauhia te tapoˈi roˈi uouo i reira ma te tuu i te tino pohe i nia iho. E tutuihia te mea noˈanoˈa ma te tiaturi e ume mai te reira i te mau varua mâ. E mirihia te mata i te monoi miro e te rehu uteute. E horoihia te tino e e tapoˈihia e te tapu ahu uouo ma te ueue i te tiare na nia iho. I reira e amohia te tino te upoo i mua na nia i te roˈi ofe i te vahi tutuiraa tino pohe. I reira e hurihia te roˈi ma te tuu i te avae o te tino pohe i mua, i mua i te vahi tutuiraa, no te faaite e te hiˈo ra oia i te oraraa a muri aˈe. Na te tamaroa matahiapo e tutui i te apaparaa vahie hunaraa, no te mea te tiaturihia ra e e mea na reira noa te “nephe” o te taata pohe e ite ai i te hau. I muri iho, e haaputuhia te rehu e na te hoê o te mau anavai “moˈa” no Inidia e haapao ïa i te reira.
I te fenua Papua, e peu matauhia ia piri roa te fetii i te tino pohe, ma te apa, ma te taˈi na nia iho, ma te fafau i te parau, ma te ani ia faaorehia te hara ta ratou i rave i nia i te taata pohe. E hevaraa rahi mau, e e rahi roa ˈtu te mauiui i te mau himene otoraa. E peu matauhia ia faatupuhia e piti aˈe tamaraa rahi i muri aˈe i te poheraa no te faahanahanaraa i te “varua” o te taata pohe no te aperaa i te tahi noa ˈˈe utua no ô mai ia ˈna.
I Afirika, ua niuhia te mau raveraa e te mau peu hunaraa maˈi i nia i te tiaturiraa i te pohe-ore-raa o te nephe. E tia ia tamarûhia te taata pohe, ma te mǎtaˈu e tahoo-rahi-hia to ratou mau fetii i te ati. E moni rahi te haamâuˈahia no te pûpû i te mau tusia ma te tiaturi e haamaitai te taata pohe i te taata e ora noa ra. Te tiaturi ra te rahiraa, e e hoˈi mai te taata pohe ei animara te tia ia haamorihia ma te faahanahana ia ˈna aore ra ei melo apî no te utuafare na roto i te hoê vahine hapû. “No reira ïa,” te na ô ra te hoê parau faataa no Nigeria, “e haapao-maitai-hia ia omonohia te tino pohe i te ahu ma te ara e ua tano te mau mea atoa. Ei hiˈoraa, te tiaturihia ra e ahiri ua fefe te rima o te tino pohe i roto i te afata, e itehia te hape i muri iho i te fanauraa ia hoˈi mai te taata pohe i roto i te tino i fanauhia mai. Aore ra te taata pohe tei ore i faanehenehe-maitai-hia e hoˈi mai ïa ei taata maamaa.” Te mǎtaˈuraa i te taata pohe e i to ratou mana i nia i te feia e ora ra o te mau tumu ïa o te haerea e itehia ra i te hunaraa maˈi i Afirika.
I te mau mataeinaa no te fenua Heleni, e itehia i te poheraa te mau oroa roroa ma te faananea. “I na e pae matahiti i muri iho, e faaineine e e faatupu te mau fetii vahine o te taata pohe e rave rahi mau oroa haamanaˈoraa ,” ta te vea ra Science i tapao. “No te mau vahine faaipoipo, te mau metua vahine, e te mau tamahine, ua riro te hevaraa ei hopoia taa ê mau na ratou. E haere ratou e hiˈo i te menema i te mau po atoa no te tuama i te mau mori hinu, no te tama i te ofai iˈoa, no te paraparau i te taata pohe, no te himene i te mau himene otoraa e no te taˈi. I te haapao-maitai-raa i teie mau oroa, te manaˈo ra ratou, e tauturuhia te nephe o tei herehia e ratou ia tae atu i nia i te raˈi.” E nehenehe e eruhia te ivi o te taata pohe no te afai i roto i te piha hunaraa amui o te oire rii.
Te rahiraa o te mau hunaraa maˈi i te fenua Tapone ua tu ïa i te mau oroa a te haapaoraa Bouddha. I muri aˈe i te horoiraahia te tino pohe e te ahuraahia e tapoˈihia ïa e te tapoˈi roˈi uouo ma te tuu i te hoê tipi i nia i te ouma no te faaatea i te mau varua iino. Te ama noa ra te mau mori hinu e te mea noˈanoˈa, e faahiti te hoê tahuˈa i te mau sutra (mau tuhaa o te mau parau haapaoraa Bouddha) i pihai iho i te roˈi ma te horoa no te taata pohe i te iˈoa o te taata haapaoraa Bouddha, e ia au i te rahiraa leta parau e moni rahi atoa ïa te aufauhia. E tuuhia te tino i roto i te hoê afata peni-ore-hia. E arahia i te po taatoa aore ra te afaraa po no te heva i te taata pohe e no te pure no te hau o to ˈna ra varua. A faahiti noa ˈi te tahuˈa i te mau sutra, e haere te feia e oto ra te tahi i muri iho i te tahi ma te tutui maa mea noˈanoˈa. E rave-faahou-hia teie â mau peu i to muri iho mahana i te taime hunaraa i mua i te fata i reira te tuuraahia te afata e te hohoˈa o te taata pohe, e te tahi atu mau taoˈa a te haapaoraa Bouddha. I reira e taninahia ˈi te tino ia au i te ture. Maa taime i muri iho, e tutuihia te mea noˈanoˈa e e faahiti te tahuˈa i te mau sutra e na reira noa a tiaturi ai e ua erehia te varua i to ˈna mana i nia i te mau ohipa a te taata no te tahoê atu i te nephe o te tupuna o te natura taatoa.
A faaite i te mea o ta oe e hinaaro
Maoti i te haamâmâ i te mauiui rahi i muri aˈe i te poheraa tei herehia, mea pinepine teie mau huru raveraa i te faarahi atu â i te mau hopoia. Te tahi o te moni e aufauhia. E ere te mau hunaraa maˈi faahiahia i te moni mâmâ. E titau te tahuˈa mai tei matauhia i te mau ô moni rahi aore ra ia aufauhia ta ratou oroa. E mea moni rahi atoa te mau tamaraa e te mau oroa rarahi. E ite-atoa-hia paha te mau faaheporaa no te haapaeraa i te hinaaro o te taata pohe aore ra no te faatupu i te mau oroa o ta ˈna e ore roa e tiaturi. E autâraa rahi te faaroohia no ô mai i te fetii e te mau hoa o te taata pohe tei ore i hunahia mai te au i te mau titauraa a te taata. Mai te peu e te vai ra te mau mea o ta oe e hinaaro nei no ta oe hunaraa, e mea maitai ia papai roa ˈtu oe i te reira e ia tarimahia e te mau ite.
Ua ite te hoê vahine tapone i te reira a pohe ai to ˈna papa ruau e 85 matahiti te paari. Ua ani o ˈna i te oroa hamanaˈoraa ohie noa e te fetii anaˈe iho to reira. Teie râ, ua amuamu noa te feia e mea au aˈe na ratou te oroa hunaraa maˈi matauhia. I muri iho, ua papai ta ˈna tamahine i te vea ra Asahi Shimbun no Tokyo e: “Mai te peu e e hinaaro noa ˈtu te hoê taata i te hunaraa maˈi taa ê, noa ˈtu e mea tano i to ˈna manaˈoraa, e mea maitai aˈe ia tauaparauhia e te fetii i te mau aparauraa o te mahana taitahi e ia farii ratou i te reira manaˈo. E mea faufaa atoa ia papaihia te mau mea e hinaarohia ra ia nehenehe te mau melo o te utuafare e oto ra e faaruru i te mau faahaparaa.”
Ua hau atu i te faufaa ia na reirahia ahiri e mau tiaturiraa papu ta oe o te patoi ra i te mau peu o taua vahi ra. Ei hiˈoraa, e nehenehe te hoê kerisetiano i te fenua Tapone e mǎtaˈu e ia pohe anaˈe o ˈna, e haere mai to ˈna mau fetii e ere i te kerisetiano e tahopu ma te haamori i mua i to ˈna afata aore ra to ˈna hohoˈa i te taime hunaraa mai ta ratou e rave ra i mua i te hoê fata a te haapaoraa Bouddha. E nehenehe ïa o ˈna e haapapu na mua ˈˈe ma te papai i ta ˈna mau faaueraa e ia oti te taata i te aroha ia ˈna i te fare, e taninahia to ˈna tino e i muri iho e haapaohia te hoê oroa ohie noa e aore e afata e aore atoa ïa e hohoˈa. No te aperaa i te mau fifi, e nehenehe e faaara-na-mua ˈˈe-hia te fetii i teie faanahoraa.
Te araraa i te tapihooraa hunaraa maˈi
Ua fatata hoê hanere matahiti i teie nei, e pohe te taata i te fare, ma te haaatihia e te mau hoa e te fetii. Eita e faaateahia te mau tamarii i te roˈi o te taata pohe e mea na reira ratou e ite ai eaha mau na te pohe. Ua taui râ teie mau mea atoa i te mau pae fenua maona o te ao nei. E faahoro-ru-hia te feia ua fatata i te pohe i te fare maˈi, ma te tutava ia ore oia e pohe. “Maoti i te farii i te pohe ei mea natura, ua faariro te mau taote no teie tau ei mea ino aore ra ei hape, ei pau no ta ratou mau tamataraa i te pae rapaauraa, te tahi mau taime ei pau no ratou iho,” ta te Buka parau paari apî beretane i parau. “E rapaauhia te maˈi e te mau huru ravea atoa, mea pinepine ma te ore e manaˈo i te taata maˈi—te tahi mau taime ma te ore roa e manaˈo e ‘taata’ noa hoi te reira.”
Te moni aufauhia no te hunaraa maˈi au noa i te fenua Marite ua hau ïa i te 3 000 dala marite—aita ïa e taiohia ra te menema. Te huru rahi e itehia ra ia farerei-anaˈe-hia te taata haapao i te hunaraa haerea maitai, e moehia ïa e e imiraa moni teie na ˈna. “E ite-maitai-hia te manaˈo ia hoonahia i roto i te mau faanahoraa a te tapihooraa hunaraa maˈi,” o te parau ïa a te vea ra Changing Times. “E mai tei matauhia i te vahi tapihooraa taoˈa, e umehia te taata hoo ia haamâuˈa i ta ˈna moni, e haavarehia o ˈna, e moni rahi te anihia aore ra e eiâhia o ˈna e te taata hoo tiaa. E eiâ-ohie-noa-hia te taata no te mea a tahi ra te rahiraa o te taata e hoo ai, te oto ra ratou e e tia ia rave oioi noa ratou i taua mea ra.”
Te vai nei râ te tahi atu â mau ravea. Te tahi o te tuuraa i te hiti te moni no ta oe hunaraa. E nehenehe te reira e haapaohia na roto i te hoê faanahoraa taa ê o te fare moni ma te aufau i ta oe moni i te taata o ta oe e faataa i muri aˈe i to oe poheraa. Ia au i te ture no te fare moni marite, te moni e vaiihohia mai te reira te huru (e piihia Totten trust) e nehenehe ïa e iritihia e te taata faataahia ma te faaite i te hoê parau haapau e ua pohe oe. I to oe oraraa, na oe noa iho â e haapao i ta oe moni. Te tahi atu ravea o te parururaa ïa e te hoê taatiraa paruru tuiroo. Mai te peu e ua faaipoipohia oe, ia papu ia oe e ua ite to oe hoa i te reira, no nia iho i te pae no te moni. E mea faufaa atoa ia papai i to oe mau hinaaro hopea. Mea varavara roa ia pohe na hoa toopiti i te hoê â taime. I te rahiraa o te mau tupuraa e ora te vahine ia pohe te tane. Mea pinepine te vahine i te taa ore i teie mau mea, o te faarahi i to ratou oto e to ratou mauiui. E tupu te pohe ma te manaˈo-ore-hia, eiaha e ore e tauaparau no nia i teie mau tumu parau e te utuafare fetii.
Te faarururaa i te oto
E mauiui rahi to te taata o tei moe tei herehia e a ˈna. E vai noa te hinaaro e taˈi e e heva e tae roa ˈtu i te taime e fariihia ˈi te pohe. Mea taa ê te maororaa o te hevaraa o te hoê taata i te tahi atu taata. No te tahi pae e ore oioi teie huru ereraa, e te tahi atu pae hoê ïa matahiti e hau atu te titauhia. Mea iti te ore roa e faaea i te taˈi. Nafea tatou e ite ai i te faaruru i te reira?
Mea faufaa roa ia ore oe e faaea oe anaˈe iho ma te aperaa i te taata. Te hoˈiraa i te oraraa o te mau mahana atoa ma te paraparau i te hoa e te fetii ma te taniuniu aore ra ma te haere e farerei e mea faufaa no te faaore i te oto. Noa ˈtu te vai ra te taime e hinaaro ai oe e faaea oe anaˈe iho, eiaha râ ia riro ei peu matauhia na oe. A tauturu i te taata ia paraparau mai ia oe ma te haafatata ˈtu ia ratou.
Na te hoê tane tei erehia e a ˈna e pae fetii piri i roto e toru noa matahiti, i horoa mai i te tahi mau manaˈo maitai, to roto atoa hoi to ˈna metua vahine e ta ˈna vahine faaipoipo herehia e 41 matahiti, mea maoro to ˈna faarururaa maoro i te mariri aitaata. Ua faˈi oia e: “Ma te papu ua ati roa ta ˈu oto. I te tahi taime, e taˈi vau. E tia râ ia hiˈo oe i te oraraa ia au i te mea mau. E tia ia oe ia farii i te oraraa e vai ra, eiaha râ te oraraa ta oe e hinaaro ra. E tia ia faaua oe ia oe iho i te ati ma te farii i te pohe, maoti i te oto-noa-raa.”
E mea faufaa ia tauturu e ia faaitoito i te feia e oto ra. Ma te peapea mau, aita te rahiraa i ite e nafea ra ma te ore e ite eaha te tia ia parau. E huru-ê-atoa-hia tatou ia taˈi anaˈe. No reira e faaatea ê tatou i te taata e oto ra—i te taime o ˈna e hinaaro rahi ai ia tatou. Ua parihia te tahi pae e ua haere ratou i te tahi atu pae o te purumu ma te haere i te vahi ê no te aperaa i te paraparau i te taata e oto ra! Ua parau te hoê vahine ivi e: “Ua vaiihohia o vau anaˈe iho no te oto. Ua hinaaro noa hoi au e paraparau aita râ e taata no te faaroo ia ˈu.”
E haere ru noa mai te tahi pae e tauturu i te poheraa e pinepine ratou i te moe oioi atoa. “I muri aˈe i te poheraa, e mau hebedoma aore ra e mau avaˈe te titauhia no te taata e oto ra no te na nia atu i to ˈna ati taue. I reira te tauturu e faufaa rahi ai e mea iti hoi te horoahia” ta te orometua haapii i te pae o te feruriraa o Patricia Minnes i parau. E mea hape ia faaoti e te feia o te ore e faaite i to ratou mauiui rahi e taata etaeta e te here ore, ma te patoi i te pohe, aore ra ua na nia atu oia i te reira. E puai no roto noa to te tahi pae i te faaoromai i te oto, e hinaaro atoa râ ratou i te tamahanahana e te tauturu.
Auê te faahiahia e, ia haere mai te mau hoa no te tauturu i te taata e oto ra no te haapao i te mau mea e no te tii i te mau parau titauhia! Auê te mahanahana e ia itehia te rima tauturu papu e te upoo maramaramara ia faanahohia te hunaraa maˈi! Auê te au rahi e ia haapao te hoê i te tamarii e ia haere e farerei i te fetii e te mau hoa! Auê te aroha rahi e ia afai mai te mau hoa e te feia tapiri i te maa i tera e tera mahana ma te rave i te ohipa aore ra ma te hopoi i te taata e oto ra i te vahi ta ratou e hinaaro ra! Auê te au e ia nehenehe te taata e oto ra e faaite i to ˈna huru i te tahi atu taata! Auê te mahanahana i te faarooraa i te mau parau tamǎrû e te tapao aroha o te hoê taata! Auê te maitai e, noa ˈtu e mau avaˈe i muri iho, ia uiui mai te hoê taata i te taata e oto ra i to ˈna huru ma te parau maitai atu!
Te mea hau roa ˈtu i te maitai o te tiaturiraa e vai ra no a muri aˈe. Te vai mau ra anei teie tiaturiraa?
[Parau iti faaôhia i te api 22]
“E tia ia farii oe i te oraraa e vai ra, eiaha râ te oraraa ta oe e hinaaro ra”
[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 24]
Eaha te tia ia parau i te tamarii?
A faaite i te parau mau, ia au i te mea o ta ratou e taa ra. A paraparau no nia i te pohe ma te au, e a ape i te mau parau papu ore. Ia parau anaˈe oe, “Ua reva o papa ruau” aore ra, “Ua moe o papa ruau,” e manaˈo paha te tamarii e e hoˈi mai papa ruau aore ra e “itehia o ˈna.” A tauturu i te tamarii ia taa i te parau mau no nia i te pohe, e a pahono i te mau uiraa ia au i te mau Papai. E nehenehe e faaite i te tamarii te parau no te pohe na roto i te natura. E nehenehe oe e faataa i te pohe o te mau animara, o te mau manu aore ra te rao. A faaoromai, ma te faatano i te mau manaˈo hape no roto mai i te mau hohoˈa teata aore ra a te afata teata. Te paruru-rahi-raa i te tamarii i te pohe e nehenehe e faatupu mai i te riri e te mǎtaˈuraa i te mea taa ore.
E nehenehe te hoê tamarii apî e manaˈo e na ˈna i faatupu i te pohe, mai te peu iho â ra e ua riri o ˈna i te taata tei pohe. A tauturu i te tamarii ia taa o ˈna e ere no ˈna te hape, no te aperaa i te manaˈo faahapa.
Te mǎtaˈuraa e ua faaruehia o ˈna e mea puai roa no te tamarii tei erehia te hoê metua. A tamǎrû ia ratou ma te au, e ia ite ratou e e herehia ratou e e haapaohia ratou. E nehenehe atoa te tamarii e riri. Ahiri ua parauhia o ˈna e na te Atua i rave i to ˈna metua, e riri ïa o ˈna i te Atua. Te iteraa i te parau mau o te Bibilia e tauturu ïa te reira. A tamahanahana i te tamarii e a here ia ˈna e a tauturu atu.
[Hohoˈa i te api 25]
A tauturu e a faaitoito i te taata e oto ra