Te uiui nei te mau taurearea . . .
Nafea e noaa ˈi ia ˈu te itoito e tia ˈi ia taa ê au i te rahiraa?
“I te tahi taime e turai te faateimahara a te mau hoa ia rave vau i te mea o ta ˈu e manaˈo ra e mea hape, i te mea râ e ere i te mea faahiahia ia ore e na reira, e parau noa ïa vau e, e.”—John.
UA î roa te mau tuhaa atoa o to tatou oraraa i te faateimaharaa a te mau hoa.” Te parau ïa a te taata papai o Lesley Jane Nonkin. E tamata te mau hoa i te faaoti i ta oe huru faanehenehe. E haamau ratou i te mau ture e nafea oe ia haere, ia paraparau, ia pahere i to oe rouru. Eita e fariihia ia taa ê te taata. A faaau ia oe i te rahiraa —aore ra e tuuhia oe i te hiti!
E ere râ te feia apî kerisetiano i te mau tîtî a faaau ai ia ratou i te peu a te rahiraa. Ma te peeraa i te faaueraa ta Iesu i roto i te Ioane 15:19, e ere ratou “no teie nei ao” o te feia tei atea ê i te Atua.a Te oraraa i roto i teie nei ao ma te ore e amui atu i roto e ohipa fifi mau te reira. E au ra e te hoe ra oe i te hoê poti i nia i te miti arepurepu. Tei nia oe i te miti e te haaatihia ra oe e te miti, ia vai ora noa oe e tutava ïa oe ia ore te poti e tomo i te miti! Oia atoa ïa, te tutava ra te feia apî Ite no Iehova ia ore te ao atea ê i te Atua e tomo mai i roto i to ratou oraraa.
E ere ïa i te mea ohie noa. E hiˈopoa tatou i te hoê Ite taurearea no te fenua Tapone o Eiichiro te iˈoa. Mea puai roa te faateimaharaa ia faaau i te rahiraa i taua fenua ra, i rotopu i te feia apî e te feia paari atoa. Te haamanaˈo ra o Eiichiro e: “I te fare haapiiraa e eita roa ˈtu e tia ia ˈu ia amui atu i roto i te mau oroa e mau taipe e e mau himene here aiˈa to roto. Hau atu â, eita ta ˈu e nehenehe e haapii i te karate aore ra te judo e te vai atu â no te mea eita e tuea i te mau faaueraa tumu o te Bibilia.” (Hiˈo Exodo 20:4, 5 e Luka 4:8; Isaia 2:4 e Luka 10:27.) No te reira ïa o Eiichiro e hiˈo-ê-hia—ma te haama hoi paha—e to ˈna mau hoa.
Te faaruru nei te mau Ite taurearea i te mau vahi atoa i te hoê â huru tupuraa. “Te mau mahana oroa te mea fifi roa,” te parau ïa a te hoê kerisetiano taurearea. “E ui mai te mau tamarii atoa, ‘no te aha oe e ore ai e faatupu i teie oroa?’” No te hoê potii te mea peapea roa ˈˈe “e haere anei o ˈna na muri iho i te mau tamaroa.” Te autâ ra te hoê kerisetiano taurearea i te faateimaharaa i te amuimuiraa. Te parau ra oia e: “E ani noa mai te taata, ‘Eita anei oe e haere e ori e e arearea?’” Ua faaooohia te tahi mau ite taurearea no te mea aita ratou i tapuni na te fare haapiiraa aore ra i huna i te taime hiˈopoaraa. Mea ohie te iteraa, e titauhia te itoito rahi ia taa ê i te rahiraa, e aita hoi te mau taurearea atoa e manaˈo ra mea itoito ratou.
Ua papai te hoê taurearea e: “E piti oraraa to ˈu—Hoê i te fare haapiiraa e hoê i te fare. I te fare haapiiraa, na muri iho noa vau i te mau tamarii o teie nei ao. E parau ino noa ra teie mau tamarii ia paraparau anaˈe, e ua riro vau mai ia ratou te huru. Eaha ïa ta ˈu e tia ia rave?” Mea maramarama maitai te pahonoraa: Ia noaa ia oe te itoito ia taa ê i te rahiraa! Tera râ, nafea?
Te pu o te itoito mau
Te itoito o te puai morare e to te pae o te feruriraa titauhia no te faaoromai ma te manuïa i mua i te ati, te riaria e te fifi. Aita teie mea i roto i te taatoaraa, e noaahia râ te reira. “E ere hoi i te aau taiâ ta te Atua i horoa mai no tatou,” ta te aposetolo Paulo ïa i faataa, “i te aau itoito râ, e te aroha, e te haapao maitai.” (Timoteo 2, 1:7) Oia mau, e nehenehe te Atua e horoa no oe te puai titauhia no te tia ˈtu i mua i te mau hoa.—Philipi 4:13.
Nafea râ e noaa ia oe teie puai? Te hoê ravea o te aniraa ïa i te reira. “E ani e roaa ïa ia outou” ta Iesu i fafau i te Ioane 16:24. I mua iho â râ i te tamataraa e faaau ia oe i te rahiraa a pure ïa. “E pure vau ia Iehova ia noaa ia ˈu i te haavi i to ˈu feruriraa e to ˈu mafatu,” o te parau ïa a te hoê taurearea kerisetiano.
Te mau taurearea itoito no te tau tahito
Te taioraa e te feruriraa i te mau aamu o te Bibilia no nia i te mau tavini itoito a te Atua o te tahi atu ïa ravea teie no te tautururaa ia oe ia ore e mǎtaˈu. Ei hiˈoraa, e haama anei oe i te faaite atu ia vetahi ê e e Ite no Iehova oe? A tuatapapa ïa i te aamu e vai ra i roto i te Mau Arii 2, 5:1-5. O te aamu o te hoê tamahine iti Iseraela tei afai-tîtî-hia o tei faaite ma te itoito i to ˈna faaroo i mua ia vetahi ê. Te tahi atu â aamu faahiahia ua papaihia ïa i roto i te Ohipa 4:20. I reira ua parau te mau aposetolo ma te itoito i te feia patoi e: “E ore hoi matou e tia ia ore ia parau i ta matou i hiˈo aˈenei, e ta matou i faaroo aˈenei.” I te tuatapaparaa i teie mau aamu e itoitohia oe i te faaiteraa i te hoê â huru mǎtaˈu ore i te parauraa.
Te tahi atu aamu faahiahia no nia ïa ia Daniela e na hoa taurearea tootoru, Sadaraka, Meseka, e o Abede-nego. No roto teie mau taurearea i te tahi pǔpǔ taurearea ati Iuda tiaraa teitei tei afai-tîtî-hia i Babulonia. Ua opua te arii no Babulonia e faaineine i teie mau taurearea no te amo i te mau hopoia i roto i ta ˈna faatereraa. No te tautururaa ia riro ratou i te huru oraraa babulonia, ua tauihia to ratou mau iˈoa ati Iuda e ua haapiihia ratou te reo e te mau peu babulonia. Ua tamata atoa te feia tei haru ia ratou e haamoe ia ratou te peu ati Iuda na roto i te faaamuraa ia ratou “i te tufaa maa a te arii.”—Daniela 1:7, 8.
I te hiˈoraa o te mau Babulonia e maa maitatai roa teie. No te ati Iuda mǎtaˈu i te Atua, e mea viivii ïa no ratou te maa a te mau Babulonia. E au ra e, ua hema te rahiraa o te mau tîtî taurearea—eiaha râ o Daniela e o ta ˈna mau hoa. A feruri na i te huru faateimaharaa no ǒ mai i to ratou mau hoa ati Iuda! Mai te aha te huru o teie mau taurearea i mua i te faateimaharaa? A taio ïa na oe iho te aamu o te faaitoito i to oe faaroo i roto i te Daniela pene 1. Peneiaˈe e tauturu te reira ia oe ia itoito i te patoiraa ˈtu i te taata tei pǔpǔ noa ˈtu i te raau taero opanihia e te ture e te ava na oe!
“Ia itoito oe”
Aita i ravai te taio-noa-raa no nia i te itoito. Ia rahi te itoito no te tauturu ia oe ia tia ˈtu i mua i te faateimaharaa o te mau hoa, e tia ia oe ia pee i te mau mahana atoa i te aˈoraa ta Paulo i horoa i te mau tane e te mau vahine no te amuiraa no Korinetia: “Ia mau papu i te faaroo, e faataata paari outou, e faaitoito.”—Korinetia 1, 16:13.
Ei hiˈoraa, ia ore anaˈe oe e itehia e to oe nau metua e te mau melo o te amuiraa kerisetiano, e taui ra anei oe i ta oe faito ahu aore ra huru faanehenehe o te rouru ia tu i to te mau taurearea o teie nei ao? Aore ra e pee mau oe i te mau faaueraa tumu kerisetiano? “Eita vau e farii i te pee i te mau faito apî atoa,” o te parau ïa a te hoê potii kerisetiano itoito.
Te tahi atu â uiraa: E itoito anei to oe no te faaite i te hoa haere haapiiraa e e Ite no Iehova oe? Mai te peu e fariihia e te fare haapiiraa, e afai ra anei oe i ta oe Bibilia e ta oe mau buka niuhia i nia i te Bibilia? Ia faahitihia noa ˈtu i te fare haapiiraa te parau no te tupu-noa-raa te mau mea, te mau oroa here aiˈa, aore ra te pamûraa i te toto, e ‘parau atu’ ra anei oe ‘i te taata atoa ia ui mai ia oe i te tiaturi i roto ia oe na’ (Petero 1, 3:15) Aore ra e parahi mamû noa oe i nia i to oe parahiraa ma te mǎtaˈu? Ua parau Iesu Mesia e: ‘O tei haama ia ˈu e ta ˈu nei parau, oia atoa e haama vau ia ˈna.’—Mareko 8:38.
Aore roa te hoê kerisetiano itoito i haama aˈe, e paraparau noa o ˈna no nia i ta ˈna tiaturiraa niuhia i nia i te Bibilia! (Faaau Hebera 3:6.) Ua haapii o Eiichiro, te taurearea tapone i faahitihia te parau, i te na reiraraa. E pinepine o ˈna i te uihia e no te aha eita o ˈna e amui atu i te mau oroa here aiˈa aore ra i te raveraa i te karate aore te judo e te vai atu â. Ua fifihia ra anei o ˈna i te taa-ê-raa i te rahiraa? “Aita,” ta ˈna ïa i parau, “Ua faariro vau i teie mau mea atoa ei tamataraa. Ua ite oe, e faaineine vau i te mau pahonoraa no te turu i ta ˈu mau ohipa e e tiaturi vau i te tauturu no ǒ mai ia Iehova. No reira i te roaraa, ua riro mai teie mau fifi ei mau haamaitairaa.”
A haapii atoa i te parau tahaa noa i mua i te tamataraa. Te parau ra te Maseli 1:10-15 e: “E ta ˈu tamaiti, ia taparuhia mai oe e te feia rave hara ra, eiaha oe e faatia ˈtu i ta ratou. Ia parau mai ratou e, Mai haere tatou . . . E tau tamaiti, eiaha oe e amui atoa i to ratou eˈa; ia iritia mai to avae i taua haerea no ratou ra.” E ere ïa te auraa e e horoa oe i te hoê oreroraa parau. I roto i ta ˈna buka Nafea ia parau eita ma te tapea i to oe mau hoa, ua tapao te taata aˈo o Sharon Scott e nehenehe noa oe e faarue, e ore e farii i te titau-manihini-raa—aore ra eiaha e tauˈa ˈtu. I te tahi râ mau taime, aore e ravea maoti te parauraa e te faaiteraa ˈtu no te aha oe e ore ai e amui atu ia ratou. Te faaitoito nei te taata aˈo o Scott ia mau papu oe: “Eiaha ei huru paruparu . . . A hiˈo roa ˈtu i roto i te mata . . . A paraparau ma te reo papu e te puai.”
E faaooo-noa-hia ra oe no to oe tiaraa. E haafaahiahia hua râ e rave rahi ia oe. Ua parau o Mike, te tahi atu taurearea e: “E rave rahi taurearea tei ite e Ite vau, e e faatura ratou ia ˈu. Ahiri e tauaparau ratou i nia i te hoê mea ino, e na ô mai ïa ratou, ‘Mike ua ineine matou i te aparau, mai te peu e e hinaaro oe e haere, a haere ïa.’” E ere te taatoaraa o te feia apî te faatura ia oe mai te reira te huru. E mauruuru mau râ te Atua i to oe haerea. (Petero 1, 4:3-6) Teie te parau a te hoê taurearea kerisetiano: “Eiaha oe e haapeapea i to te tahi atu mau tamarii manaˈo no nia ia oe!” O te manaˈo râ o te Atua te mea faufaa roa. E na ˈna oe e haamaitai no te mea e itoito to oe i te taa-ê-raa i te rahiraa.
[Nota i raro i te api]
a Hiˈo i to mua ˈtu tumu parau “No te aha e tia ia ˈu ia pee i te hoê haerea taa ê?”.
[Hohoˈa i te api 23]
Ia nehenehe oe e faataa i to oe faaroo, e paraparau ra anei oe no nia i te reira?