A tauturu ia ratou ia maiti i te hoê apiti ma te paari
UA ITE ra anei ta outou mau tamarii eaha te mea e titauhia i te hoê apiti e ia maiti ma te paari? E mea faufaa ia feruri i te reira e ia tauturu ia ratou ia maiti maitai, no te mea e ohipa faufaa teie no to ratou oaoaraa a muri aˈe.
I te mau fenua e peu matauhia te farereiraa hou te faaipoiporaa, e hepohepo roa te feia apî i te imiraa i te apiti i te vai-apî-raa ra. “Te faaite maira te mau metua e mau tamarii e 10 noa matahiti to ratou e e ahoaho rahi to ratou i te vaiihoraa i ta ratou mau tamarii e farerei i te hoê apiti,” o te parau ïa te taote no te pae o te feruriraa no New York o Ronald W. Taffel. “E ite taue noa te mau metua e tei mua ratou i te mau fifi aore â ratou i manaˈo e faaruru hou e naeahia i [ta ratou mau tamarii] te taurearearaa.”
Mai te aha ïa to outou huru ia faatia anaˈe outou i ta outou mau tamarii ia haamata i te farerei i to ratou vai-apî-raa ra? Te faˈi ra Te vea o te taatiraa taote marite e: “Ua amuihia te farerei-oioi-raa i te hoê apiti ma te haapinepine i te avariraa i te [taatiraa i te pae tino].” Oia mau, ua taio paha outou i te mau parau faataa no nia i “te maraaraa te numera o te mau tamahine e 10 e tae atu i te 14 matahiti tei fanau mai i te aiû.”
No reira, eaha ïa te tia i te rave no te tauturu i te feia apî?
A haapii ia ratou i to vai-apî-raa ra
E titauhia te mau metua ia faaô i te mau huru kerisetiano maitai i roto i ta ratou mau tamarii ma te tauturu ia ratou ia faarahi atu â. E tauturu atoa ratou ia imi i taua mau huru ra i roto i te apiti i manaˈohia. Ia faahiti anaˈe ta outou mau tamarii i te parau no te farereiraa i te hoê apiti, a faataa ia ratou e ere te reira i te ohipa arearea noa no te te taurearea aore ra no te tamarii e ahuru noa matahiti to ˈna. Ia maramarama maitai ia ratou e te farereiraa i te hoê apiti no te feia paari anaˈe iho te hinaaro mau ra e faaipoipo.
E mea mâˈua te tamarii i te hiˈopoaraa i te huru o te taata, e tia ia ratou ia farii i te reira. Ua faataa te hoê potii inidia i te hoê taata aˈo i te pae no te faaipoiporaa e: “E taata paari to ˈu nau metua e e feruriraa paari aˈe to raua, e eita raua e vare ohie noa mai ia matou nei. . . . E mea faufaa mau e te tane ta ˈu e faaipoipo o te tane tano ïa no ˈu. E ohie noa vau i te hape ahiri e na ˈu iho e maimi.” E faufaa-mau-hia te feia apî i te tauturu a te feia paari!
Mea pinepine te feia apî i te faaau i te hoê apiti ta ratou paha e faaipoipo na nia i te mau huru o te ore e faaite mai e e riro anei oia ei tane e aore ra ei vahine faaipoipo maitai. E nehenehe te tamaroa e riro te manaˈo i te hohoˈa mata nehenehe e te tino purotu—e eaha ïa te itehia a muri aˈe? E taui te tino e te hohoˈa mata, e a muri aˈe, ma te feaa ore, e hinaaro te tane i te mau huru a te hoê vahine paari, oia hoi te ite e te aravihi i te amoraa i te mau hopoia. E pinepine te mau tamahine i te hiˈo na mua ˈˈe i te huru haviti o te tamaroa, te ite maitai i te faanehenehe ia ˈna, e te ohie i te faaata maoti i te imi i te mau huru faufaa roa i te hamani maitai e te here i te Atua e to taata-tupu.
No reira ïa, eaha te tia ia outou ia rave? No te aha e ore ai outou e huti i te ara-maite-raa o ta outou mau tamarii i nia i te feia matauhia e ratou, e mea maitai ta ratou faaipoiporaa. E nehenehe outou e tapao e ua maiti teie mau taata, e ere paha i te taata nehenehe e te haviti roa ˈˈe o te oire, e taata huru maitai râ e hoê â mau mea ta raua e au ra, e ta raua e anaanatae ra, e hoê â mau opuaraa i naeahia e raua.
No te aha e ore ai outou e tauaparau i ta outou mau tamarii no nia i teie mau tumu parau? E 13 matahiti to Ann, a ani ai to ˈna mama e eaha te mau huru ta ˈna e titau ra no te hoê tane no ˈna. Ua tauaparau raua no nia i te reira, e ma te papai roa te mau huru ta ˈna e titau. E ere ïa i te hoê anairaa tano ore. Tei rotopu atoa i teie anairaa te huru o te hoê tane o ta ˈna e nehenehe e tiaturi, e ia tuea te mea ta ˈna e au e e anaanatae ra. I teie nei e mama ruau oaoa o Ann, e te faaitoito noa ra o ˈna e ia pee te taata i to ˈna hiˈoraa.
No te hoê kerisetiano, e mea faufaa roa te faaueraa a te Bibilia ia faaipoipo “ia au râ i te Fatu.” (Korinetia 1, 7:39) Te hoê taata tei “au i te Fatu” o te hoê ïa kerisetiano tei pǔpǔ ia ˈna no te Atua e tei bapetizohia e o te rave atoa ra ma te aau tae i te hoê â ohipa e ta Iesu. Te feia tei ore e haapao i teie faaueraa e faaipoipo ia au i te Fatu e pinepine ratou i te roohia i te ati. Ia faaite papu ïa outou i ta outou mau tamarii i te faufaaraa ia riro te apiti ta ˈna paha e faaipoipo ei apiti tei pee i te hoê â haerea morare e te hoê â mau faaueraa tumu i te pae varua e o tei nehenehe e tauturu ia ratou ia haapii atu i te reira i te mau tamarii ta raua e fanau mai.
A faaineine ia ratou i te faaafaro i te mau fifi
Ia faaoti anaˈe outou e ua naeahia i ta outou mau tamarii te matahiti e au no te farereiraa i te hoê apiti, a haamau i roto i to ratou feruriraa i te faufaaraa ia haamatau i to ratou hoa i te vahi taata, ma te amuimui i te fare tamaaraa, te fare vairaa tauihaa tahito, vahi mataitairaa animala, piha hohoˈa peni, ia nehenehe raua e paraparau ma te ite atu i to te tahi huru ma te ore e faaea raua anaˈe iho. A tauturu ia ratou ia taa maitai no te aha e mea maitai aˈe i te faaearaa raua anaˈe iho i roto i te hoê pereoo aore ra i te hoê vahi ê atu aore e taata i pihai iho. E mea faufaa atoa, ia haapii ia ratou e ia hoˈi anaˈe mai i te fare e te hoa, e mea tano ia aroha i te pae uputa ma te ore e titau ia tomo mai i roto, e nehenehe râ mai te peu e ua ara outou e tei reira outou.
A faaara i ta outou mau tamarii i te ohipa e tupu mai i muri iho. Te faatia ra te hoê parau apî, ei hiˈoraa, no te hoê potii haere haapiiraa tei titau i ta ˈna hoa i roto i to ˈna piha i muri aˈe i te tamaaraa no te ori e no te paraparau. Noa ˈtu ta ˈna mau peu faahinaaro, aita te potii i ani ia ˈna ia faarue i to ˈna piha. Teie râ, ia ore te potii e faatia, e tatarahapa o ˈna i ta ˈna ohipa ino, e e tamata faahou â o ˈna ia faatia oia e taoto ia ˈna. Te na ô ra te parau faataa e: “I te pae hopea ua faahepo o ˈna ia ˈna” na roto i te hamani-ino-raa ia ˈna i te pae taatiraa. Auê ïa i te ati rahi e!
No reira a tutava ia ite ta oe mau tamarii e mea nafea ia ohipa papu ia tamata noa ˈtu te hoê i te mau peu faahinaaro. E tia ia ratou ia horo i te atea ê i teie huru tupuraa mai ta te taurearea ra o Iosepha i horo i te atea ê i te aniraa onoono a te vahine a Potiphara. (Genese 39:7-12) Ia papu ia ratou e te taparuraa matauhia, “mai te peu ua here mau oe ia ˈu e faatia oe” o te haerea ïa o te taata haavare. Peneiaˈe ua matau teie taata i te na reira, e i muri iho e faarue oia i tei hema ia ˈna e e imi â i te hoê apiti apî na ˈna. E tia i ta outou tamaiti aore ra tamahine ia ite e te hoê eita papu maitai o te pahonoraa maitai roa ˈˈe i te aniraa e taoto.
Ia haapii papu outou i ta outou tamahine ia ape i te mau tupuraa i reira e hamani-ino-hia ˈi o ˈna i te pae taatiraa. Ia faarahi i te parau ia ite maitai o ˈna i te huru o te taurearea tane ta ˈna e farerei e no outou, nau metua, ia matau maitai atoa i taua taata ra. Mai te peu e aita ta orua tamarii e ora ra i pihai iho ia orua, ia papu ia orua e ua ani oia i te hoê tiaau kerisetiano i te huru mau o te apiti ta ˈna paha e faaipoipo. A haamanaˈo te vai ra te taata e faahua parau e kerisetiano oia e faaô mai i roto i te amuiraa, mai tei tupu i te senekele matamua.—Petero 2, 2:13-15, 17, 18.
E titau-atoa-hia outou ia haapii i ta outou mau tamaroa e e ore te tane maitai e opua i te haamauiui ia vetahi ê. E paruru râ ratou ia ratou. E haavi te tane mau i to ratou mau hinaaro eiaha râ ia riro ei tîtî no te reira. E tia ia ratou ia haapao maitai i te mau tamahine mai ta ratou e na reira ra i to ratou iho mama aore ra mau tuahine, ma te faahanahana e te faatura ia ratou.—Timoteo 1, 5:1, 2.
Eiaha roa ia moehia i ta outou mau tamarii te faaueraa tumu a te Bibilia: “E inohia te peu morare maitai i te amuimuiraa ino.” (Korinetia 1, 15:33, Revised Standard Version) E tia e ia taa maitai i ta outou mau tamarii i te faufaaraa ia ore e amui i te taata tei ore e ora ra i te oraraa morare mâ. Mai to tamariiriiraa ra, ia maramarama maitai ratou e aita paha te taata e ite ra i ta ratou e rave ra, te ite noa ra te Atua, e na ˈna e faahoˈi i te taata taitahi ia au i ta ˈna i rave.—Roma 2:6.
Ei oraraa morare maitai i roto i te hoê ao taiata
Noa ˈtu e te autâ noa ra te mau huimana o te ao nei e “mea iti ta ratou i ite no te tapea i te mau taurearea faaipoipo-ore-hia eiaha ia taoto i te tane aore ra te vahine,” ua ite te mau metua kerisetiano e e nehenehe ia na reirahia. Ma te haapii i te here i te Atua e te faatura i ta ˈna mau ture i roto i te feruriraa o te tamarii, te faaineine ra te mau metua i ta ratou huaai ia patoi i te mau faahemaraa a teie ao taiata e ei oraraa morare maitai to ratou. Mea faahiahia mau te huru o te totaiete taata rahi o te mau mirioni Ite no Iehova i te peeraa i te mau faaueraa tumu teitei mau o te Parau a te Atua. Ua tae roa Te buka parau paari apî katolita i te parau e “mea etaeta mau te morare i te pae faaipoiporaa e te pae taatiraa” a teie pǔpǔ taata—Buka 7, api 864.
Ua ite te feia apî Ite no Iehova haerea morare maitai e te auhia ra ratou e ta ratou mau metua e ta ratou atoa mau hoa kerisetiano i te ao atoa nei. Ei hau to ratou, e tuhaa ta ratou i roto i te mau putuputuraa a te amuiraa, e haamaitai ratou i ta ratou huru haapiiraa e te ohipa ra ratou i te haapiiraa i te Bibilia. Te faaite ra ratou i te mau ture morare a te Atua, te fanaˈo ra ratou i te mau manaˈo hohonu maitai i te mea e mea faufaa ratou, e tei mua ia ratou te tiaturiraa no te oraraa maitai a muri aˈe i roto i te ao apî parau-tia a te Atua.—Ioane 1, 2:17; Apokalupo 21:3, 4.
[Tumu parau tarenihia i te api 21]
O vai ta oe e faaipoipo?
Te pǔpǔ ra te buka Te uiui nei te mau taurearea—Mau pahonoraa ohie i te mau manaˈo maitai roa e mea nafea te feia apî e haamatau i te hoê apiti o ta ratou e opua ra paha e faaipoipo.a Te faaite ra i te faufaaraa ia ite i te vahi maitai o taua taata ra e te mau vahi paruparu atoa, to ˈna huru mau. Nafea oe e na reira ˈi?
A tahi, a hiˈopoa i teie taata. Mai te aha to ˈna haerea? Nafea o ˈna i nia i te taata? Nafea o ˈna ia parau i to ˈna nau metua aore ra i te tahi atu melo o te utuafare? E mau ohipa faufaa teie no te mea te faaite ra te reira i ta ˈna huru raveraa i nia ia oe.
I te aparauraa e ite ai oe e hoê â anei ta orua mau mea e anaanatae ra e ta orua mau opuaraa. E ite atoa oe eaha to vera manaˈo no nia i teie taata.
E hinaaro oe ia ite eaha to ˈna huru ei taata, to ˈna huru feruriraa, to ˈna mau manaˈo e to ˈna huru hohonu. Eaha to ˈna huru i mua i te fifi? O vai ma to ˈna mau hoa? Mai te aha te huru o te utuafare fetii nafea ratou te tahi i nia i te tahi?
Te rave-amui-raa i te ohipa e ite maitai ai oe i te mau maitai hohonu o teie taata. Ei taime ia itehia mai te mau peu au ore. E mai ta teie buka maitai e parau ra no nia i te feia apî tei pee i teie mau aˈoraa paari: “Ma te mata araara maitai, e nehenehe ratou e faaipoipo ma te ite i te faaruru i te mau fifi te nehenehe e itehia mai. Na roto i te farereiraa ma te au i ineine ai te faaipoiporaa oaoa e tei manuïa.”—Mau pene 29-32.
[Nota i raro i te api]
a Ua neneihia teie buka e te Taiete Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc., te feia nenei i teie nei vea.
[Hohoˈa i te api 19]
E haafaahiahiahia te tino haviti, e mea faufaa roa ˈtu â te mau huru maitai hohonu
[Hohoˈa i te api 20]
Te haamatauraa i te vahi taata e mea maitai aˈe i te faaeraa raua anaˈe iho