Ia au i te Bibilia . . .
Te mau pure—na nia iho noa aore ra ma te mafatu tae?
TE TERE ra te manureava jumbo jet 12500 metera te teitei. I raro o te moana Patitifa toetoe ïa. Ua pohe taue te hoê matini. E ua iti mai te puai o na tootoru e toe ra. Ua topa te manureva 10 kilometera i raro i roto noa e piti minuti! Ua naeahia e 2700 metera te teitei e puai faahou maira te tereraa o te manureva e tae atura i San Francisco ma te maitai. Ua autâ te hoê ratere i te na ôraa e: “Ua pure puai mau vau e aitâ vau i na reira i te roaraa o to ˈu oraraa.”
I mua i te ati rahi, aore ra te oto rahi, e rave rahi taata, noa ˈtu aita e haapaoraa, e fariu ratou i nia i te Mana hope no te ani i te tauturu. Taa ê atu i te reira, e na nia iho noa te feia faaroo i te pure i te fare pureraa e i roto i te hiero aore ra i te fare. Ma te tauturuhia e te rotario, e rave rahi te pure na roto i te reo latino te Pater noster oia hoi To Matou Metua e te Ave Maria. E rave te tahi pae i te mau buka pure. E mau mirioni tinito te faaohu i te mau vairaa pure ia faahiti oioi roa ratou i ta ratou mau pure.
Ua uiui aˈena paha oe, ‘Nafea ia pure? E tia ia na nia iho noa anei i te pure aore ra ma te mafatu tae mau?’
Mai te aha te huru o te pure
Ahiri e ani to oe papa here-rahi-hia e oe, e ora ra i te fenua ê, ia niuniu oe ia ˈna ia hinaaro noa ˈtu oe—ma te tamoni ore. Eita ra anei oe e niuniu pinepine ia ˈna? Eita ra anei oe e oaoa ia vai tamau noa, e ia puai atu â to orua taairaa maitai? Eita ra anei oe e faaite ia ˈna to oe mau peapea ma te haamauruuru ia ˈna no te tauturu e te faaitoitoraa ta ˈna i horoa i te roaraa o to oe oraraa? E riro teie taairaa i rotopu ia orua i te mea faufaa roa, e ere anei?
Ia niuniu oe, peneiaˈe e faahiti â oe i te tahi mau ohipa, eita râ oe e faaite i to oe manaˈo na roto i te taioraa i roto i te buka aore ra i te na nia iho noa i ta oe parau, e ere anei? Eita atoa ïa, te pure a te kerisetiano ia na reirahia. Ua parau Iesu Mesia eiaha ia pure mai te reira te huru.
Eaha ta Iesu Mesia i parau?
“E ia pure outou ra, eiaha ia rahi te parau rii faufaa ore mai ta te mau Etene ra; o tei manaˈo e tei te rahi o te parau e itehia mai ai ratou.”a (Mataio 6:7) Teie te tatararaa a te tahi atu â mau iritiraa: “I roto i ta outou mau pure eiaha ia faahiti i te parau aore e auraa mai te feia e ere i te ati Iuda.” (Te Bibilia beretane apî) “Ia pure anaˈe eiaha e faarahi i te mau parau faufaa ore mai to te mau nunaa ra.”—Revised Standard Version.
E anoi te tahi mau taata i te rahi o te parau e te paieti, te ohie te parau e te faaroo itoito, ia na nia iho e ia roa te parau e te hoê pahonoraa papu. Teie nei râ, eita te Atua e faaau i te faufaa o te hoê pure na nia i te metera huru o te roa. Ma te maramarama, aita Iesu i hinaaro ia faaohipa ta ˈna mau pǐpǐ i te mau parau etaeta e te mau pure mau-aau-hia. Eaha ïa te faufaa ia vai noa te mau rotario, te mau buka pure, aore ra o te mau vairaa pure?
I muri iho i to Iesu parauraa i te mau parau i nia nei, ua horoa o ˈna i te hoê pure te tia ia apeehia—Te Pure matau-maitai-hia a te Fatu. (Mataio 6:9-13) Ua opua ra anei o ˈna ia na nia iho noa ratou i te faahiti i taua â mau parau nei? Aita. I to ˈna faahiti-faahou-raa i te reira ua hau atu i te hoê matahiti i muri iho, aita atoa Iesu i rave i taua â mau parau ra. (Luka 11:2-4) Te vai ra anei te mau papai e faaite ra e ua na reira te mau kerisetiano matamua aore ra ua na nia iho noa ratou i te parau i te tahi atu mau pure? Aita, atoa ïa.
Teie anei ïa te auraa e eita tatou e nehenehe e faahiti i te hoê â manaˈo aore ra aniraa i te tahi atu taime? E ere roa ˈtu, no te mea ua parau atoa Iesu e: “E ani, e horoahia mai ta outou, e imi, e itea ïa ia outou.” (Mataio 7:7) E titau-pinepine-hia tatou ia ani i te hoê â mea e rave rahi taime. E mea na reira Iehova e ite ai i to tatou mafatu tae mau i te aniraa e te hohonuraa o to tatou huru no nia i taua tumu parau ra.
Ei hiˈoraa, i te paeraa o te senekele hou to tatou nei tau, te vai ra te hoê taata paieti ati Iuda o Nehemia e ora ra i rotopu i te pǔpǔ ati Iuda i Babulonia. O ˈna te taata hopoi uaina a te arii no Peresia. Ia faaroo o ˈna te parau no nia i to ˈna mau taeae, e faaea ra i Iudea, te faaino-rahi-hia ra ratou, ua pure oia “i te rui e te ao” ia maitai ratou. (Nehemia 1:6) Ua faaroo-maitai-hia ta ˈna pure. Ua turai Iehova i te arii peresia maitai e haamana ia Nehemia no te tere atu i Ierusalema no te faatitiaifaro i te mau mea. Ua na reira oia, i te oaoaraa o to ˈna nunaa e no te paruru i to ratou faaroo.—Nehemia 1:3–2:8.
Te rahi o te tauturu o te pure ma te mafatu tae
Noa ˈtu o ˈna te Puai mana hope o te ao taatoa nei, te titau nei Iehova i ta ˈna mau “tamarii” ia haafatata ratou ia ˈna ma te mafatu taatoa. “E haafatata ˈtu i te Atua, e na ˈna e haafatata mai ia outou,” ta te pǐpǐ a Iesu o Iakobo i parau. (Iakobo 4:8) Nafea ïa? Ia pure ïa na nia i te iˈoa o Iesu. (Ioane 14:6, 14) Hau atu â, mai ta Paulo i faˈi: “Aore e faaroo ra e ore roa oia e mauruuru: o te haamori i te Atua ra, e faaroo oia e, e Atua, e tia ˈi, e o oia te faautua i te feia e imi papu ia ˈna ra.”—Hebera 11:6.
Te feia e fifi ra, tae noa ˈtu i tei rave i te hara rahi, e nehenehe ïa ratou e ani e e noaahia mai te tauturu e e faaorehia ta ratou hara. Ua faahohoˈa Iesu i te reira i ta ˈna aamu no nia i te tia haapaoraa, e pure ra ma te haamauruuru i te Atua e mea maitai aˈe o ˈna i te tahi pae; ua parau noa râ te hoê telona (tei faaauhia e tei manaˈohia e taata rave hara i tera tau): “E te Atua, e aroha mai oe ia ˈu i te taata hara nei.” Mea papu, e ere teie pure ohie ma te mafatu tae no roto mai i te hoê buka. E ua faahapa Iesu i te tia haapaoraa haavare e teie râ ta ˈna i parau no te telona: “O tei faahaehaa ia ˈna ihora, e faateiteihia ïa.”—Luka 18:10-14.
Na te haerea faufau o teie nei ao e haapeapea e e haamauiui nei e rave rahi na roto i te hepohepo rahi. E nehenehe atoa te mau kerisetiano e ahoaho i te tiaraa i mua i te Atua. Ia fariu tamau anaˈe râ o ˈna ia Iehova ma te haapinepine e ma te mafatu tae no te ani i te tauturu e maerehia tatou. Ua papai Paulo e: “Eiaha outou e ahoaho noa ˈtu i te mau mea atoa nei; e faite hua râ i to outou hinaaro i te mau mea atoa nei i te Atua, i te pure, i te aniraa ˈtu ma te haamaitai. E na te hau a te Atua, o tei hau ê atu i te ite taata nei, e faaitoito mai i to outou aau, e to outou manaˈo i te Mesia nei ia Iesu.”—Philipi 4:6, 7.
Teie te auraa o te aniraa ˈtu, te hoê aparauraa haavare ore ma te taparu i te Atua no te tauturu, te haamahoraraa i to tatou mafatu i mua ia ˈna mai te tamarii te huru i to ˈna ra metua herehia e te taa maitai i te huru. E ere ïa teie mau pure no roto mai i te mau buka, e eita atoa ïa e na nia iho noa ia rahi te parau. No roto mai i te mau mafatu e titau ra i te tauturu e o te tiaturi mau nei ia Iehova. tei “Faaroo i te pure.”—Salamo 65.2.
[Nota i raro i te api]
a Te parau tatarahia “ia na nia iho noa i taua â mau mea ra” (bat·ta·lo·geʹo) hoê noa taime te faaohiparaahia i roto i te Bibilia e teie te auraa “‘te faahiti i te parau aore e auraa’ oia hoi te tamataraa ia manuïa te pure ma te faarahi i te parau na nia iho e na nia iho noa.”—Titionare no nia i te parau a te Atua e vai ra i roto i te Faufaa apî.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 28]
Hohoˈa a Albrecht Dürer/Mau buka a te taatiraa a Dover.