VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g92 8/5 api 8-12
  • Te tauturu no te mau tamarii taata paari a te feia inu ava

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te tauturu no te mau tamarii taata paari a te feia inu ava
  • A ara mai na! 1992
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • “Aita vau i fanaˈo i te hoê oraraa tamarii”
  • “Na ˈu te hape”
  • “Eita ta ˈu e nehenehe e tiaturi ia vetahi ê”
  • “Ua huna vau i to ˈu mau manaˈo hohonu”
  • I muri aˈe i te oraraa mai
  • Te faaoraraa taatoa
  • TE AAMU O TE HOÊ VAHINE
  • PARAU FAAOTIRAA
  • Te hoê metua inu hua i te ava—Nafea vau ia faaruru i te reira?
    A ara mai na! 1992
  • Te tauturu a te utuafare fetii
    A ara mai na! 1992
  • E nehenehe e upootia i nia i te mau fifi o te faaino i te utuafare
    Te ravea e itehia ˈi te oaoa i te utuafare
  • E nehenehe e ora mai
    A ara mai na! 1992
Ite hau atu â
A ara mai na! 1992
g92 8/5 api 8-12

Te tauturu no te mau tamarii taata paari a te feia inu ava

“Ahiri e ua paari oe i roto i te hoê utuafare inu ava, e tia ia oe ia faaafaro i te mau mea hape o ta oe i haapii mai e te ahoaho o te feruriraa o tei noaa mai na roto i teie huru oraraa. Aita ˈtu ravea.”—Taote George W. Vroom.

TE TARAVA noa ra te hoê faehau tei pepe ino roa e te tahe noa ra to ˈna toto i nia i te tahua aroraa. Ua tae oioi mai te tauturu, e ua faahoro-ru-hia teie faehau pepe i te fare maˈi. Ua ora mai oia, tera râ, aita to ˈna mau fifi i hope. E tia ia rapaauhia to ˈna mau pepe, e e nehenehe te ahoaho o teie ati e vai noa mai e rave rahi matahiti te maoro.

No te mau tamarii a te hoê metua inu ava, e nehenehe te utuafare fetii e faaauhia i te hoê tahua aroraa i reira e faainohia te mau hinaaro faufaa roa ˈˈe o te taata. Te hamani-ino-hia nei vetahi mau tamarii i te pae taatiraa; te taparahihia nei vetahi; e rave rahi teie e tâuˈa-ore-hia nei i te pae no te here. “Hoê â te mehameha rahi e roohia i te hoê tamarii ia faaroo anaˈe oia i te mau topita e topa maira aore ra te mau pupuhiraa na pihai iho i to ˈna fare,” o ta te hoê taurearea ïa e haamanaˈo ra no nia i to ˈna tamariiriiraa. Eita e maerehia i te mea e e rave rahi mau tamarii a te feia inu ava o te tupuhia nei i te hoê â tapao no te hepohepo rahi e to te feia tahito tei haere i te tamaˈi!

Oia mau, e rave rahi mau tamarii o tei ora mai i teie mau manaˈo ahoaho e o tei faarue i te fare. Teie râ, te haamata nei ratou i to ratou oraraa taata paari e te mau pepe, e noa ˈtu e aita e itehia ra, ua riro ra ei mea mau e te vai tamau mai to te faehau i pepe ra. “E 60 matahiti to ˈu i teie nei,” o ta Gloria ïa e faaite ra, “e te roo-noa-hia ra to ˈu oraraa i te hepohepo no roto mai i to ˈu fanauraahia i roto i te hoê utuafare e te hoê metua inu ava.”

Eaha te nehenehe e rave no te tauturu i teie mau taata? ‘A tufa i to ratou oto,’ o ta te Bibilia ïa e faaue ra. (Roma 12:15 Phillips) No te na reira, e tia ia ite i te mau pepe e noaa mai na roto i te oraraa i roto i te hoê utuafare e te hoê taata inu ava.

“Aita vau i fanaˈo i te hoê oraraa tamarii”

Te titau nei te hoê tamarii e ia aupuruhia o ˈna, ia poiherehia, e ia paruru-tamau-hia oia. I roto i te hoê utuafare inu ava, mea pinepine e aita teie atuaturaa e itehia ra. I roto i te tahi mau huru tupuraa, e tauihia te mau hopoia, e na te tamarii atura e aupuru i te metua. Ei hiˈoraa, na Albert i imi i te maa na to ˈna utuafare i te 14raa o to ˈna matahiti! No te mono i to ˈna metua inu ava i te fare, na te hoê tamahine apî o Jan te iˈoa i haapao i te taatoaraa o te mau ohipa fare. Na ˈna atoa i haapao i to ˈna mau taeae e to ˈna mau tuahine nainai aˈe—e ono matahiti noa hoi to ˈna i taua tau ra!

E ere te mau tamarii i te taata paari, e eita ta ratou e nehenehe e ohipa mai te mau taata paari. Ia taui-anaˈe-hia te mau hopoia a te metua e te tamarii, e riro ïa teie mau tamarii o tei faataata-paari-hia i teie mahana ei mau taata a muri aˈe tei ore i hope to ratou paariraa. (A faaau e te Ephesia 6:4.) Teie ta te taata aˈo i te pae no te utuafare o John Bradshaw e papai ra: “E paari ratou ia naeahia to ratou tino taata paari. E hohoˈa taata paari to ratou e e paraparau ratou mai te taata paari, teie râ, te vai noa ra i roto ia ratou iho te hoê aiû iti e hiaai noa ra no te mea aita to ˈna mau hinaaro tamarii i aupuruhia.” E riro teie huru taata i te manaˈo mai ia Christian o tei parau e: “Te vai noa ra i roto ia ˈu nei te hoê apoo mauiui hohonu no te mea aita hoê o to ˈu mau hinaaro tamarii i haamâhahia i to ˈu nainairaa ra.”

“Na ˈu te hape”

E 13 matahiti anaˈe to Robert a pohe ai to ˈna metua tane i roto i te hoê ati purumu. “Ua tamata vau i te riro ei tamarii maitai,” o ta Robert ïa e haamanaˈo ra ma te piˈo i to ˈna mata i raro. “Ua ite au e ua rave au i te mau ohipa o ta ˈna i ore i au, tera râ, e ere au i te tamarii ino.” Ua amo o Robert i te manaˈo faahapa teimaha no te peu inu ava a to ˈna metua tane e rave rahi matahiti te maoro. Ia ˈna i faatia mai i teie aamu, e 74 matahiti ïa to Robert!

Mea pinepine te mau tamarii i te amo i te hopoia no te peu inu ava a to ratou metua. Ia faahapa anaˈe te hoê tamarii ia ˈna iho, e riro oia i te manaˈo e e mana to ˈna no te haavî i te mau ohipa. Mai ta Janice e faaite ra: “Ua manaˈo au e ahiri e mea maitai aˈe au, eita ïa to ˈu metua tane e inu faahou.”

I te mea mau râ, eita te hoê tamarii—aore ra te hoê taata paari—e nehenehe e faatupu, e haavî, aore ra e faaora i te peu inu ava a te tahi atu taata. Mai te peu e e taata inu ava to outou metua, noa ˈtu eaha tei parauhia mai aore ra tei faahitihia mai ia outou, e ere na outou te hape! E tia ia outou ia hiˈopoa maite mai te peu e ei taata paari, aita anei outou e faahapa hape noa ra ia outou no te mau ohipa e te haerea o vetahi ê.—A faaau e te Roma 14:12; Philipi 2:12.

“Eita ta ˈu e nehenehe e tiaturi ia vetahi ê”

Ua niuhia te tiaturi i nia i te huna-ore-raa te manaˈo e te haavare ore. Area te oraraa o te taata inu ava ra, ua niuhia ïa i nia i te hunaraa e te haavareraa ia ˈna iho.

I to ˈna apîraa, ua ite o Sara e e taata inu ava to ˈna metua tane. Tera râ, te haamanaˈo ra oia e: “Ua faahapa vau ia ˈu iho i te manaˈo-noa-raa i teie parau [inu ava], no te mea aita hoê taata i roto i to ˈu utuafare o te faahiti i taua parau ra.” Te faatia ra o Susan i te tahi aamu mai teie te huru: “Aita hoê i roto i to matou utuafare i paraparau noa ˈˈe no nia i te ohipa e tupu ra, to ratou peapea, aore ra to matou riri i [te tane apî inu ava a to matou metua vahine]. Aita vau i tâuˈa faahou atu.” Mea pinepine te peu inu ava o te metua i te hunahia na roto i te aperaa i teie fifi. “Ua haapii au i te tapo i to ˈu mata no te mea ua taahoa roa vau i te iteraa ˈtu i teie mau ohipa,” o ta Susan ïa e parau ra.

E ofati atoa te taata inu ava i te tiaturi na roto i to ˈna haerea tauiui noa. Mea oaoa roa o ˈna i nanahi ra, area i teie mahana ra, ua hae roa o ˈna. “Aita vau i ite e afea râ te vero e paaina ˈi,” o ta Martin ïa e parau ra, te hoê tamarii taata paari e inu ava to ˈna metua vahine. Eita te taata inu ava e faatura i ta ˈna parau i tǎpǔ, eiaha no to ˈna tâuˈa ore, na te ava râ te hape. Te faataa ra te taote Claudia Black e: “E tuu te taata inu ava i te feruriraa i te ava i nia i te parahiraa matamua. I muri iho ïa te tahi atu mau mea.”

“Ua huna vau i to ˈu mau manaˈo hohonu”

Mai te peu e eita ta ratou e nehenehe e faaite tahaa i to ratou mau manaˈo hohonu, e haapii te mau tamarii i te faaore i teie mau manaˈo. E haere ratou i te fare haapiiraa “ma te mata ataata e te mauiui i roto i te aau,” o ta te buka ra Te mau tamarii paari—Te mau mea huna o te mau utuafare peapea (beretane), e te haamarirau ra ratou i te faaite i to ratou mau manaˈo no to ratou mǎtaˈu e ia itehia te mea huna o to ratou utuafare fetii. Ia hiˈohia to ratou huru rapaeau, mea au roa ïa ratou; area i roto ra, te tupu huna noa ra te mau manaˈo hohonu o ta ratou e tapea ra.

Ia riro mai ratou ei taata paari, mea pinepine te tamataraa i te huna i te hohonuraa o to ratou aau na roto i te na ôraa e ‘aita e peapea,’ i te ore e manuïa faahou. Mai te peu e eita to ratou mau manaˈo hohonu e matara mai na roto i te mau parau, e faura mai ïa na roto i te tahi mau fifi i te pae tino—mai te mau maˈi o te aau, te mau mauiui upoo tamau, e te tahi atu â. “Ua faaino roa to ˈu mau manaˈo hohonu ia ˈu nei,” o ta Shirley ïa e parau ra. “Ua roohia vau i te mau huru maˈi atoa.” Te faataa ra te taote Timmen Cermak e: “Te ravea ta te mau tamarii taata paari e faaohipa ra no te faaruru i te hepohepo, o te hunaraa ïa i te reira, tera râ eita e nehenehe e haavare i te Natura. . . . Te tino o te faahepo-noa-hia i te hoê faateimaharaa puai, te hoê haavîraa e rave rahi matahiti, e topa taue noa ïa oia i muri aˈe.”

I muri aˈe i te oraraa mai

Mea puai te mau tamarii taata paari a te feia inu ava; na to ratou oraraa mai i te peapea o to ratou tamariiriiraa ra e haapapu ra i te reira. Eita râ te oraraa mai e navai. E tia ia haapii i te mau manaˈo apî no nia i te mau taairaa i roto i te utuafare. E tia ia arai i te mau manaˈo faahapa, te riri, e te haafaufaa-ore-raa ia ˈna iho. E tia i te mau tamarii taata paari a te feia inu ava ia faaohipa i to ratou puai no te ahu i ta te Bibilia e parau ra ‘te huru taata apî.’—Ephesia 4:23, 24; Kolosa 3:9, 10.

E ere i te mea ohie. Ua aro o LeRoy, te hoê tamarii taata paari a te hoê taata inu ava, no te faaohipa i te mau faaueraa tumu bibilia i roto i to ˈna iho utuafare i roto e 20 matahiti. “Ia taio anaˈe au i te mau aˈoraa here mau a te Taiete i roto i te buka Oraraa utuafare e te tahi atu mau buka, eita ïa e matara ia ˈu e eaha te auraa.a Aita vau i faaohipa i teie mau haamaramaramaraa mai tei titauhia. . . . Ma te ore i putapû to ˈu aau, ua tamata noa vau i te faataa e i te faaau i te mau ture, mai te mau Pharisea ra.”—Hiˈo Mataio 23:23, 24.

No te hoê taata mai ia LeRoy, eita e tano ia parau noa ˈtu e “a faaite hau atu â i te here” aore ra “a tauaparau” aore ra “a aˈo i ta oe tamarii.” No te aha? No te mea aita te hoê tamarii taata paari i tamata aˈenei i teie mau huru aore ra teie mau haerea, nafea ïa o ˈna ia faatupu aore ra ia faaohipa i teie haerea i nia ia vetahi ê? Ua imi o LeRoy i te tahi aˈoraa no te taa i te faahopearaa o te peu inu ava a to ˈna metua tane i nia ia ˈna. Ua faatitiaifaro te reira i te mau ohipa ia nehenehe oia e haere i mua i te pae varua. “Noa ˈtu e ua riro te reira ei taime mauiui mau o to ˈu oraraa, ua haere râ vau i mua i te pae varua,” o ta ˈna ïa e faaite ra. “No te taime matamua i roto i to ˈu oraraa, te ite nei au e te noaa ra ia ˈu i te maramarama no nia i te auraa mau o te here o te Atua.”—Ioane 1, 5:3.

Ua fanaˈo te hoê vahine kerisetiano o Cheryl to ˈna iˈoa i te tauturu a te hoê taata turuutaa o tei mataro maitai te mau fifi o te inu-hua-raa i te ava i roto i te utuafare. Ua paraparau atoa ˈtu oia i te hoê matahiapo o tei haapao maite i to ˈna huru. “I te taime noa a haapae ai au i to ˈu mau ‘manaˈo huna haama’ atoa to ˈu iteraa i te hau e o Iehova e i roto ia ˈu iho,” o ta ˈna ïa e parau ra. “I teie nei, te faariro nei au ia Iehova mai to ˈu Metua (aita hoi au i na reira na mua ˈˈe), e aita vau e ite faahou ra i te ereraa no te mea aita vau i fanaˈo i te here e te aratairaa a to ˈu metua tane i te pae tino o ta ˈu e titau na.”

Ua ite o Amy, te tamahine taata paari a te hoê taata inu ava, e ua tauturu-rahi-hia oia na roto i to ˈna tutavaraa i te faatupu i ‘te hotu o te varua.’ (Galatia 5:22, 23) Ua haapii atoa oia i te faaite i to ˈna mau manaˈo e to ˈna mau huru hohonu i te hoê matahiapo o te taa ia ˈna. “Ua faahaamanaˈo mai oia i te farii maitai te tia mau â ia ˈu ia imi,” o ta Amy ïa e parau ra, “oia hoi te farii maitai o te Atua ra o Iehova e to Iesu Mesia. Eita roa oe e ahoaho ia imi anaˈe oe i to raua here e to raua farii maitai.”

Te faaoraraa taatoa

Te papaihia ra i roto i te Bibilia te parau tǎpǔ a Iesu Mesia e e tamǎrûhia te feia o tei teimaha roa i te hepohepo e haere mai ia ˈna ra. (Mataio 11:28-30) Hau atu, te parauhia ra Iehova “te Atua no ˈna anaˈe te mahanahana; o tei haamahanahana mai ia [tatou] i to [tatou] mau pohe atoa nei.” (Korinetia 2, 1:3, 4) Te na ô ra o Maureena e: “Ua itea mai ia ˈu e eita roa ˈtu o Iehova e faarue ia ˈu i te pae tino, i te pae feruriraa, aore ra i te pae no te mau manaˈo hohonu.”

Te ora nei tatou i te hoê tau ta te Bibilia e parau ra te mau mahana hopea, te hoê tau i reira e rave rahi—e tae noa ˈtu i roto i te utuafare—o te ‘hamani ino, o te ore e aroha, e o te haavî.’ (Timoteo 2, 3:2, 3) Te tǎpǔ nei râ te Atua e fatata roa oia i te faatupu i te hoê ao apî hau mau i reira oia e horoi ai i te mau roimata atoa e te oto. (Apokalupo 21:4, 5) Te na ô ra te hoê vahine kerisetiano o tei paari i roto i te hoê utuafare inu ava e: “Maitai e e tapae atu tatou paatoa i roto i taua ao apî ra, i reira tatou e fanaˈo ai i te faaoraraa taatoa ta Iehova anaˈe e nehenehe e horoa mai.”

TE AAMU O TE HOÊ VAHINE

“E tamarii taata paari au na te hoê taata inu ava. Ua haamata to ˈu metua tane i te inu i te ava i te vauraa o to ˈu matahiti. Ia inu anaˈe oia, e hamani ino oia ia matou. Te haamanaˈo ra vau i te mehameha o te utuafare taatoa. I te tau e tia ˈi ia ˈu ia oaoa i to ˈu tamariiriiraa, ua haapii au i te huna i to ˈu mau huru hohonu, to ˈu mau hinaaro, ta ˈu mau titauraa, e ta ˈu mau tiaturiraa. Ua horoa rahi o Mama e o Papa i to raua taime no te haapao i to ˈna fifi maoti hoi i te tâuˈa mai ia ˈu. E mâuˈa hoi to raua taime no ˈu. Ua haafaufaa ore atura vau ia ˈu iho. I te vauraa o to ˈu matahiti, ua faahepo aˈera te hopoia tei tuuhia i nia ia ˈu ia faaea vau i te riro ei tamarii—ia riro oioi noa râ vau ei taata paari no te amo i te mau hopoia a te utuafare. Ua mau roa to ˈu oraraa i reira.

“No te haama o te haerea o to ˈu metua tane, ua pee-atoa-hia vau i teie haama. No te arai i teie huru, ua tamata ˈtura vau i te riro ei tamahine tia roa. Ua horoa noa ˈtura vau, ma te tamata i te hoo mai i te here, ma te manaˈo e eita te tahi taata e here mai ia ˈu ma te ore e titau i te tahi mea. Ua riro maira to ˈu oraraa ei tataˈuraa, ma te tupohe i to ˈu mau huru hohonu. Tau matahiti i muri aˈe, ua parau maira ta ˈu tane e ta ˈu mau tamarii e ua riro au mai te hoê matini ra te huru. E 30 matahiti to ˈu taviniraa ia ratou, ua haapae au i to ˈu iho mau hinaaro no te haamâha i to ratou iho, ma te horoa ˈtu i te mau mea atoa na ratou mai ta ˈu i rave na no ta ˈu mau metua. E tera ïa ta ratou haamauruururaa? O te pepe ino roa ˈˈe ïa teie!

“No to ˈu riri, to ˈu ahoaho, e to ˈu mauiui, ua opua aˈera vau e imi i te tumu o to ˈu fifi. I to ˈu paraparauraa ˈtu i te tahi mau taata o tei paari i roto i te hoê utuafare inu ava, ua haamata aˈera e rave rahi mau manaˈo hohonu o ta ˈu i huna i te faura mai i rapae, te mau ohipa o ta ˈu i ore roa ˈtu i haamanaˈo, te mau ohipa o tei faatupu i to ˈu mau tupuraa hepohepo pinepine. Ua mâmâ roa ˈˈera to ˈu teimaha, ua topa roa to ˈu hau. Ua tamǎrûhia vau i te iteraa e e ere o vau anaˈe, e ua farerei atoa e ua taa ia vetahi i te pepe o to ˈu paariraa i roto i te hoê utuafare inu ava!

“Ua fariu atura vau i nia i te hoê pǔpǔ tei piihia Te mau tamarii taata paari a te feia inu ava e ua haamata ˈtura vau i te faaohipa i ta ratou ravea rapaauraa. Ua tauturu mai te mau buka ia ˈu ia taui i to ˈu feruriraa hape. Ua papai ihora vau i te hoê buka no te haamatara i te tahi atu mau manaˈo hohonu, o ta ˈu hoi i huna e rave rahi matahiti te maoro. Ua faaroo au i te tahi mau ripene no te tauturu ia ˈu iho. Ua mataitai au i te mau aparauraa na roto i te afata teata a te hoê taata o tei riro ei tamarii taata paari a te hoê taata inu ava. Ua tauturu mai te buka Te oraraa peapea ore (beretane), a te Fare haapiiraa tuatoru a te pǔ rapaauraa no Pennsylvania, ia ˈu ia faatupu faahou i te faatura ia ˈu iho e ia haamaitai i to ˈu mau manaˈo hape.

“Ua riro maira teie mau huru feruriraa apî ei mau mauhaa, ei mau ravea no te faaruru i te oraraa e te mau taairaa e o vetahi ê. Teie vetahi o ta ˈu i haapii e o ta ˈu i faaohipa: E ere te ohipa o te roohia i nia ia tatou te mea faufaa, o to tatou râ huru hiˈoraa aore ra to tatou fariiraa i teie ohipa. Eiaha e haapohe i te mau manaˈo hohonu i roto ia oe iho, e tia râ ia tuatapapahia e ia faaitehia ma te papu aore ra ia araihia. Te tahi atu mauhaa, o te pereota ïa ‘a ohipa ia au maite i te huru feruriraa tia.’ E nehenehe te mau ohipa e rave-tamau-hia e tauturu ia faatupu i te mau huru feruriraa apî.

“Te mauhaa faufaa roa ˈˈe, o te Parau ïa a te Atua, te Bibilia. Na roto ia ˈna e na roto i te mau amuiraa a te mau Ite no Iehova, e tae noa ˈtu te mau matahiapo e te tahi atu mau Ite paari, ua noaa mai ia ˈu te rapaauraa faahiahia roa ˈˈe i te pae varua, e ua haapii au i te faatupu i te here e tano no ˈu iho. Ua haapii atoa vau e e vahine taa ê au, o vau anaˈe to ˈu huru, e aita ˈtu vahine i roto i te ao nei mai ia ˈu ra te huru. Te mea faufaa roa ˈtu â, ua ite au e te here maira Iehova ia ˈu, e ua pohe o Iesu no ˈu nei e tae noa ˈtu no vetahi ê.

“I teie nei, hoê matahiti e te afa i muri iho, e nehenehe au e parau e mea maitai aˈe au i nia e 70%. E naeahia te faaoraraa taatoa ia mono anaˈe te ao apî parau-tia a Iehova i teie nei ao ino e to ˈna ra atua, te Diabolo ra o Satani.”

PARAU FAAOTIRAA

Te na ô ra te Bibilia e: “Te parau i roto i te aau taata, mai te moana ïa; e noaa mai râ taua parau ra i te taata i ite.” (Maseli 20:5) E tia ia ara maitai mai te peu e te titau ra te taata tauturu e manuïa i te hutiraa mai mai roto mai i te moana hohonu o te mafatu i te mau mea e haapeapea ra i te hoê taata e taiâ ra. E faufaa rahi ‘ia rahi te feia aˈo’ mai te peu e e feia maramarama ratou. (Maseli 11:14) Te faaite atoa ra te maseli i muri nei i te faufaaraa ia ani i te aˈoraa ia vetahi ê: “Na te auri i faaanaana i te auri; e na te taata i faaanaana i te mata o to ˈna taua.” (Maseli 27:17) Ia faaite anaˈe te feia e taiâ ra i to ratou manaˈo, ‘e faaitoitohia te tahi e te tahi.’ (Roma 1:12) No te faatupu i te faaueraa a te Bibilia e “haamahanahana ˈtu i te aau taiâ,” te taata e horoa ˈtura i te tamahanahanaraa, e tia ia ˈna ia taa i te tumu e te mau amaa o te hepohepo e haamauiui ra i te taata e tamǎrûhia ra.—Tesalonia 1, 5:14.

[Nota i raro i te api]

a Nafea ia faatupu i te hoê oraraa utuafare oaoa, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

[Parau iti faaôhia i te api 8]

E rave rahi mau tamarii a te feia inu ava o te tupuhia nei i te hoê â pepe o te feruriraa e te feia tamaˈi tahito!

[Parau iti faaôhia i te api 10]

Ua niuhia te oraraa o te taata inu ava i nia i te hunaraa e te haavareraa ia ˈna iho

[Parau iti faaôhia i te api 10]

E haere ratou i te fare haapiiraa “ma te mata ataata e te mauiui i roto i te aau”

[Parau iti faaôhia i te api 11]

“I teie nei, te faariro nei au ia Iehova mai to ˈu Metua (aita hoi au i na reira na mua ˈˈe)”

[Parau iti faaôhia i te api 12]

Te mauhaa faufaa roa ˈˈe, o te Parau ïa a te Atua, te Bibilia

[Hohoˈa i te api 9]

“Ua faaino roa to ˈu mau manaˈo hohonu ia ˈu nei”

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono