Ia au i te Bibilia . . .
E miterio anei te Atua?
“Eaha mau na te hoê miterio? Ia au i te auraa matamua, te hoê miterio, o te hoê ïa parau mau o te ore e nehenehe e taa aore ra e haapapu. . . . Eaha râ te hoê miterio i te pae faaroo? O te hoê ïa o te mau parau mau a te Atua te tia ia tatou ia tiaturi, noa ˈtu e eita ta tatou e nehenehe e taa aore ra e haapapu i te reira. Eaha te mau miterio rahi i te pae faaroo? O te mau miterio ïa no nia i te Toru Tahi Moˈa, te Riroraa mai ei taata, e te Taraehara.”—Abrégé de l’exposition de la doctrine chrétienne, 1901 (Tatararaa poto no nia i te haapiiraa kerisetiano)
MEA na reira to te hoê buka i papaihia i te omuaraa o te senekele 20 faataa-poto-raa i te manaˈo o te Ekalesia Katolika Roma no nia i te mau miterio. Hau atu, te faaite ra te buka i pia-apî-hia, Guide des difficultés de la foi catholique (Aratai no nia i te mau vahi fifi o te faaroo kerisetiano, 1989), e te anaanatae-noa-hia nei i taua mau haapiiraa nei, i te na ôraa e: “E ere noa no te mea e te umehia ra oia e te mau ohipa moe e farii ai te hoê kerisetiano e te vai mau ra vetahi mau miterio i roto i ta ˈna Pueraa haapiiraa faaroo. Te tiaturi nei oia i te reira ia au i te niu o te Parau a te Atua.” Eaha râ ta te “Parau a te Atua” e faaite ra? E miterio anei te Atua?
E nehenehe anei tatou e ite i te mau mea atoa no nia i te Atua?
Te horoa maira te Bibilia e rave rahi mau haamaramaramaraa no nia i te huru o te Atua, no nia i to ˈna mau maitai e no nia i ta ˈna mau ohipa e te huitaata nei. Teie râ, te vauvau atoa ra oia e ua hau aˈe to ˈna paari e to ˈna maramarama i ta te taata e nehenehe e taa. No reira te peropheta Isaia e parau ai e mea teitei aˈe te mau haerea e te mau manaˈo o te Atua i to te taata nei.—Isaia 55:8, 9.
Eiaha tatou e maere i te mea e eita ta tatou e nehenehe e ite i te mau mea tataitahi atoa no nia i te Atua. Ei hiˈoraa, noa ˈtu e te rahi noa ˈtura to tatou ite no nia i te reva teitei, te farii nei te mau aivanaa e eita e naeahia ia ratou i te ite i te taatoaraa o te mau miterio o te taoˈa huˈa roa ˈˈe aore ra te taoˈa faito ore o te ao nei. Nafea ïa e naeahia ˈi i te ite taatoa no nia i te hohonuraa o te paari o te Atua, o ˈna hoi te Poiete? Ua faˈi o Ioba i mua ia Iehova e: “E parau taa ê, e ore e taea, e ore e itea e au.” (Ioba 42:3; a faaau te Roma 11:33.) Inaha, ua hau aˈe te maramarama taatoa no nia i te Atua i to tatou ite taotiahia. Teie râ, ua hau atu â te mau haapiiraa a vetahi mau ekalesia i te mau otia o teie mau manaˈo ohie roa.
Hau atu i te miterio i tei titauhia?
Te na ô ra te buka parau paari katolika tei pia-apî-hia, Théo, e: “Ia au i te mau haapiiraa a te ekalesia, e tano atoa te parau ra miterio no te mau mea ta te Atua e faaite no nia ia ˈna iho, ei hiˈoraa, no nia i to ˈna tiaraa ei atua toru tahi.” I roto atoa e rave rahi mau buka tuatapapa ê atu no nia i te Atua, te manaˈo e faataa-huna-hia ra i ǒ nei oia hoi ‘i te mea e e miterio te ite no nia i te Atua, eiaha ïa tatou e maere e e Toru Tahi te Atua e e miterio taua Toru Tahi nei.’ E niu papu anei to teie huru feruriraa?
A tahi, e rave rahi mau buka e farii ra, mai Te buka parau paari beretane apî, e “aita roa ˈtu te parau Toru Tahi, e tae noa ˈtu te tatararaa papu o teie parau, e itehia ra i roto i te Faufaa Apî.” Hau atu, te faaite ra te aamu o teie haapiiraa e ua amui oia e rave rahi mau manaˈo no roto mai i te mau parau philosopho etene o tei anoihia ˈtu i te mau haapiiraa tumu a te ekalesia tau ahuru matahiti i muri aˈe i te poheraa o te mau aposetolo. Aita ïa e parau haapapuraa mau e ua niuhia te miterio o te Toru Tahi i nia i te Bibilia.a
A feruri na: I te mea e eita e nehenehe e ite i te mau mea atoa no nia i te Atua, e tano anei ia manaˈo e e haapoiri atu â o Iehova i te parau e faataa ra e o vai ra o ˈna? Eita, te hinaaro nei oia ia ite te mau taata atoa ia ˈna. (Ioane 17:3; a faaau e te Hebera 8:11.) E e tano anei ia manaˈo e e haapoiri te feia e hinaaro mau ra e faaoaoa ia ˈna i te parau no to ˈna tiaraa? E rave anaˈe na i te hoê hiˈoraa: Ahiri e hoê anaˈe ravea e nehenehe ai te hoê taata e mataitai i te unauna o te hoê vahi maoti râ na roto i te hoê haamaramarama, e tano anei ia haapoiri oia i taua haamaramarama nei, ma te parau e: ‘Mea maitai aˈe ia poiri roa no te mea eita ta ˈu e nehenehe e ite i te mau tuhaa iti atoa?’ Eita ïa! Te faaite ra te Bibilia e te maramarama e mea taotiahia iho â to tatou ite no nia i te Atua. Teie râ, eita e tano ia turai teie mau otia ia tatou ia faariro i to tatou ite no nia i te Atua ei haapiiraa miterio, mai te Toru Tahi, o te faaarepurepu nei i to tatou ite no nia ia ˈna.
Te mau miterio—Te etene e te kerisetiano
Hau atu, ia faahitihia te parau “miterio” i roto i te mau Papai, e ere ïa i roto i te auraa o te hoê “ite hunahia,” mai tei manaˈo-pinepine-hia. Mai ta te buka Théo e faahaamanaˈo ra ia tatou ma te tano roa: “E ere hoê â auraa to te parau miterio i ǒ nei. No te mau kerisetiano, te faataa ra oia i te tahi mea o tei hunahia aore ra o te ore e naeahia, tera râ, ta te Atua e hinaaro ra e faaite atu ia ratou . . . e ia tamata roa ˈtu ratou.”
Ua faaohipahia te parau heleni ra my·steʹri·on (“miterio,” aore ra “parau moe moˈa”) e 20 taime na te aposetolo Paulo i roto i te hoê auraa taa ê. Ua faaohipa oia i teie parau ma te taaihia i te hoê parau moe moˈa o tei hunahia i roto i te hoê tau maoro ta te Atua râ i hohora Ia ˈna i tono mai ia Iesu i nia i te fenua nei. O Iesu Mesia, te Faaora o te huitaata nei, te tuhaa matamua o te “huaai” i tǎpǔhia mai ta te Atua e faaohipa no te hoo mai i te huitaata nei, mea na roto Ia ˈna ‘e maitai ai te mau nunaa atoa o te fenua’ e o tei apitihia ˈtu e te feia aiˈa i nia i te raˈi. (Genese 3:15; 22:18; Roma 8:17) Ua hunahia teie mau parau moe, aore ra miterio, i te mau tavini a te Atua na mua ˈtu i te tau kerisetiano, tera râ, ua faaitehia e Iehova i te taime tano. (Ephesia 1:9; Kolosa 1:26) Auaa râ hoi, aita taua ite nei i faaherehere-noa-hia no te tahi feia maitihia—mai te mau miterio faaroo i roto i te tahi mau haapaoraa—e tia râ ia faaite-haere-hia i te mau huru taata atoa.—Ephesia 6:19, 20.
Te haamoriraa i te Atua ma te parau mau
Ua navai te mau haamaramaramaraa a te Bibilia ia nehenehe tatou e haamori i te Atua ia au i ta ˈna e hinaaro ra. Maoti hoi i te haapii i te parau no te Toru Tahi, te faaite ra oia ma te maramarama maitai i te tiaraa hau aˈe i te teitei o Iehova e te tiaraa haehaa aˈe o Iesu. Ei hiˈoraa, ua parau o Iesu e: “E rahi hoi tau Metua ia ˈu.” (Ioane 14:28; Korinetia 1, 15:28) Te faaite atoa ra te Bibilia e te varua moˈa, o te puai ohipa ïa o te Atua, o te aratai ra i to ˈna mau tavini haapao maitai.—Ohipa 2:1-4.
Ia ˈna i paraparau atu e te hoê vahine Samaria, ua faaite o Iesu e ia fariihia te hoê taata e te Atua, e tia ia ˈna ia haamori Ia ˈna “ma te varua e te parau mau.” Ua parau faahou oia e “O te huru ïa o te feia haamori ta te Metua e titau nei.” (Ioane 4:21-24) Tei ia tatou tataitahi te maimiraa i te ite papu e maitai ai tatou mai te peu e e tiaturi tatou i te Parau a te Atua maoti i te farii i te mau peu tutuu miterio tei haamauhia e te taata nei o te haavahavaha ra ia ˈna.
[Nota i raro i te api]
a A hiˈo i te vea E tia anei ia tiaturi i te Toru Tahi?, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc., 1990.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 26]
Parau faturaa tapeahia