VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g92 8/1 api 6-8
  • Te tumu o te mau fifi i te pae no te moni

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te tumu o te mau fifi i te pae no te moni
  • A ara mai na! 1992
  • Papai tei tuea
  • Tuhaa 3: Te faaite ra te ohipa tapihooraa nounou i to ˈna hohoˈa mau
    A ara mai na! 1992
  • No te aha e hiˈopoa ˈi i te ao o te tapihooraa?
    A ara mai na! 1992
  • O te moni anei te tumu o te mau ino atoa nei?
    Te pahono ra te Bibilia
  • Eaha te ino o te hereraa i te moni?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
Ite hau atu â
A ara mai na! 1992
g92 8/1 api 6-8

Te hitiraa e te toparaa o te tapihooraa o te ao nei

Te tumu o te mau fifi i te pae no te moni

NO Ǒ roa mai vetahi mau tuhaa o te totaiete taata nei i te pae faaroo e te pae politita i te tau o Nimeroda, o tei haamau na ia Babulonia tau tausani matahiti i teie nei. E noa ˈtu e aita i ite-maitai-hia, e tano atoa te reira no te tahi mau tuhaa o te ao o te mau faaauraa ohipa e te tapihooraa tauihaa.—Genese 10:8-12.

Mea ohie roa na te Poiete o te taata nei, Na ˈna e faataa ma te tia roa i te maitai e te ino, ia haamau i te hoê faanahoraa faanavairaa faufaa o te nehenehe e haamâha ma te au i te mau hinaaro o te fetii taata rahi o ta ˈna i opua na. Teie râ hoi, i to te tane e te vahine matamua faarueraa i te aratairaa a te Atua e to raua tiahiraahia i te Paradaiso, na te taata noa iho i haapao i to ˈna oraraa. (Genese 3:1-24) Ma te erehia i te aratairaa a te Atua, ua faanaho aˈera te taata i ta ratou iho huru haapaoraa e ta ratou iho huru faatereraa. E i te taime a titauhia ˈi te hoê faanahoraa no te tufa i te mau mea materia e titauhia e te fetii taata o te haere ra i te rahi, ua haamata ihora ratou i te haamau i te mea ta tatou e pii nei te hoê faanahoraa i te pae faanavairaa faufaa. Ua na reira atoa ratou ma te ore e arataihia e te Atua.

E au ra e i te tau o Nimeroda (i te area o te matahiti 2270 hou to tatou nei tau), ua haamau-ê-na-hia taua huru faanahoraa ra. Te faataa ra Te Buka Collins no nia i te Aamu o te Ao nei (beretane) e “mai te toruraa o te tausani matahiti mai â, ua fa mai i Mesopotamia [Babulonia] te mau pǔpǔ feia hoo taoˈa puai. E haaputu na ratou i te tauihaa, e faaau na ratou i te ohipa, e faaohipa na i te mau huru tauihaa atoa ei moni tauiraa, e e rave na ratou i te mau tâpû ario iho â râ, tei taraihia ia au i te teiaha e te faito taa ê e i te tahi taime, ua tuu-roa-hia i nia iho te mau tapao haapapuraa.” Te na ô ra Te Buka parau paari marite (beretane) e ua faatupu te feia e ora na i mutaa ihora i Sinara—te iˈoa matamua o te fenua i piihia i muri aˈe o Babulonia—i “te hoê faanahoraa faahiahia fifi ia faataa no te horoa-tarahu-raa, te tarahuraa mai, te vaiihoraa i te moni, e te mau rata tuuraa tarahu.”

Te hoê peu e faaohipahia na i Mesopotamia, o te faaohiparaa i te moni tumu ei taoˈa faufaa e te faaaufauraa i te moni hau i te reira. Ua riro maira te moni ei ravea faaheporaa i te pae faanavairaa faufaa. Ua faaite mai te mau taoˈa tahito i heruhia mai i roto i te mau vahi paparari no Babulonia i te mau faaauraa ohipa i ravehia no te fanaˈo i nia i te veve o te tahi mau melo huiraatira. I taua tau ra, e peu matauhia hoi ia monihia vetahi na roto i te faaereraa i te tahi. No reira ïa te feia hoo taoˈa no Babulonia e no Nineve e faahiti-pinepine-hia ˈi ma te riri e te vahavaha.

Aita te Bibilia e faahiti papu ra i te mau ohipa hoo taoˈa i te tau o Nimeroda. Tera râ, te faaite ra te tahi mau parau i papaihia i roto i ta ˈna buka matamua, oia hoi “hoo mai,” “hoo,” e “a parahi, e e hoo,” e tau senekele i muri iho, mea matauhia i te rave i te mau ohipa hoo taoˈa.—Hiˈo Genese 25:31; 34:10, 21; 39:1; 41:56, 57.

E parau mau atoa e i roto i te hoê area taime maoro, aita te mau papai tahito e faahiti ra i te parau no te mau ohipa hoo taoˈa i roto i te totaiete no Babulonia. Ma te farii e mea fifi ia faataa i te reira, te faaoti nei râ te buka Mesopotamia tahito (beretane) e “eita e nehenehe e parau e ua faaea roa te mau taiiraa hoo taoˈa i roto i taua tausani matahiti ra, inaha, ua itehia e ua ruperupe mau te ohipa hoo taoˈa i te tau i muri iho.” Te faataa ra teie buka e peneiaˈe na te feia aramea i haapao i te rahiraa o te pae tapihooraa e ua papaihia te mau parau i nia i te mau api opaero e te iri animala.

Ua tui te roo o Mesopotamia e o Aiphiti no ta raua mau taata hoo taoˈa e ratere haere. I muri iho, ua rave to Phenicia i te ohipa hooraa taoa na nia i te mau eˈa miti ei monoraa i tei ravehia na nia i te fenua. Ua riro maira te mau vahi tapaeraa pahi no Carthage, Turia, e Sidona, ei mau pu tapihooraa rahi. E ravehia na te mau faaauraa ohipa i nia i te tauiraa i te hoê tauihaa e te tahi atu tauihaa e tae roa ˈtu i te area o te senekele VIII hou to tatou nei tau, i to te mau Heleni haamataraa i te faaohipa i te mau moni ei taoˈa aufau. Ia au i Te Buka Collins no nia i te Aamu o te Ao nei, “ua tapaohia te mau senekele i muri iho [500 hou to tatou nei tau] i te hoê tupuraa rahi i te pae no te hooraa taoˈa, te moni, te mau fare moni, te faurao, e e rave rahi feia tuatapapa aamu o tei faaau i taua mau senekele ra i te anotau ona, te hoê manaˈo o te taa-maitai-hia noa ˈtu e ua rahi roa.”

Mai reira mai, ua niuhia te mau faanahoraa faanavairaa faufaa i nia i te moni. Te farii nei te Atua ia faaohipahia te moni ma te au, eiaha râ ma te tia ore. (Koheleta 7:12; Luka 16:1-9) Ua aratai hoi te hiaai mâha ore i te moni i te taata ia ofati i te ture, ia taviri i to ratou mau hoa, ia haavare, e ia taparahi i te taata. Teie râ, a tapao na e e ere na te moni iho te hape, na te nounou râ o te feia e imi ra i te moni. Noa ˈtu râ, e ere i te mea hape ia parau e ‘na te moni e faatere ra i te ao nei,’ e ua na reira oia na roto i te mau ravea huru rau i roto i te mau tausani matahiti.—A hiˈo i te tumu parau iti, api 7.

No reira, i roto i te mau senekele hou te tau kerisetiano, ua haamauhia te niu o te rahiraa o te mau tuhaa i te pae tapihooraa e te pae faanavairaa faufaa o teie nei tau. Teie râ, noa ˈtu to ˈna aamu tahito, aita te ao o te tapihooraa i manuïa i te faatupu i te tahi faanahoraa hapa ore i te pae faanavairaa faufaa o te haapae i te mau haapeapearaa. Eiaha râ e haaparuparu. Te fatata maira te hopea o te mau fifi i te pae no te moni. I roto i na tumu parau e pae i mua nei, e tuatapapa faahou atu â matou i teie tumu parau.

[Parau iti faaôhia i te api 8]

Ua turai te hiaai maha ore i te moni i te taata ia ofati i te ture, ia taviri i to ratou mau hoa, ia haavare, e ia taparahi i te taata

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 7]

Mai te miti papaa e tae atu i te uraina

Miti papaa:

E horoahia na te tahi tufaa miti papaa na te mau faehau roma, ua monohia râ i muri iho e te tahi tino moni parauhia salarium. Ua riro te nǎnǎ puaatoro (pecus) ei taoˈa aufauraa i Roma tahito ra. Na teie hoi nau parau latino i horoa mai i te mau parau farani ra “salaire” [moni ohipa] e “pécuniaire” [i te pae no te moni].

Taoˈa auri:

I Mesopotamia tahito (mai te senekele XVIII e tae atu i te senekele XVI hou to tatou nei tau), e faaohipa-tamau-hia na te ario i roto i te mau ohipa hooraa taoˈa. I Aiphiti tahito, e faaohipahia na te veo, te ario, e te auro. I te fenua Taina, i raro aˈe i te faatereraa a Ming (1368-1644 o to tatou nei tau), te papai ra te orometua haapii i te aamu tinito o Hans Bielenstein e, “ua rave-noa-hia te veo ei taoˈa aufauraa i te mau taoˈa [moni] haihai, e ua faaohipahia hau atu â i te ario no te mau taoˈa faufaa aˈe.”

Moni:

Na te feia no Lydie i Anatolia i hamani i te senekele VII hou to tatou nei tau, i te mau taoˈa menemene faito teiaha e te faufaa taotiahia, hamanihia i te anoiraa auro e te ario parauhia electrum, e eita e ore e tera te mau moni matamua; fatata hoê senekele i muri aˈe, ua parare roa ˈˈera te faaohiparaa i te mau moni i Heleni.

Moni papie:

Ua itehia te moni papie matamua o te ao nei i te matahiti 1024 i te fenua Taina, i te taime a ruperupe ai te ohipa hooraa taoˈa e inaha, aita ˈtura e moni faahou. Te na ô ra te orometua haapii Bielenstein e: “Ua rave-ê-na-hia te mau tamataraa e te moni papie i te matahiti 811 ra, i te tau o T’ang. Ua tuu hoi te hau faatere i te mau rata tauiraa e nehenehe e faaohipahia i roto i te mau ohipa hoo taoˈa e e tauihia ei moni i muri iho.” Na te fenua Beretane i haamata i te matahiti 1821, e i muri iho e rave rahi mau nunaa o tei faaohipa i te faito-auro, ia nehenehe te huiraatira e taui i te mau taime atoa i ta ratou moni papie e te auro e faahereherehia e te hau. I te mea e ua faaruehia te faito-auro, te horoa noa nei te mau faatereraa i teie mahana i te faufaa no ta ratou moni, ma te ore e faaoti i te tahi mea no te haapapu i te reira.

Parau moni:

Haamauhia e te feia toroa beretane no te mau fare moni i te senekele XVII, ua riro te mau parau moni ei mau papai o te faatia i te aufauraa i te moni na roto i te arai o te hoê fare moni; ua matau roa te taata i teie ravea papu e te ohie e ua parare na te ao atoa nei.

Uraina:

Ua fa mai te mau parau tuuraa tarahu, ta vetahi e pii nei moni uraina, i te Fenua Marite i te mau matahiti 1920 e ua ume oia i te ao atoa nei. Noa ˈtu te ohie e te tahi atu mau vahi maitatai o ta ratou e pûpû ra, te vai nei râ te atâtaraa o te hinaaro e hoo noa mai i te taoˈa, aita râ e maraa ia aufau.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono