Te hitiraa e te toparaa o te tapihooraa o te ao nei
No te aha e hiˈopoa ˈi i te ao o te tapihooraa?
TE HOÊ ao aore e tataˈuraa i te pae politita, e feiiraa i te pae faaroo, e e haapeapearaa i te pae no te moni, mea fifi roa ïa ia tiaturi. Aita hoê mahana e mairi e eita te politita, te faaroo, e te tapihooraa e ohipa i roto e rave rahi mau tuhaa o to tatou oraraa. Ia tatarahia teie na pou e toru o te totaiete taata nei, o te huananeraa ïa te noaa mai.
Ia ora amui anaˈe te tahi mau taata, mea titauhia te tahi faanahoraa i te pae faanavairaa faufaa—te tabula faufaa moni o te utuafare—no te tufa i rotopu ia ratou i te mau tauihaa e te mau faufaa o ta ratou e hinaaro ra. (A hiˈo i te tumu parau iti i raro mai.) No reira, te tutava nei te mau utuafare atoa ia maitai ta ratou tabula faufaa moni. Oia atoa, te titau ra te tabula faanavairaa faufaa a te mau faatereraa tataitahi e maha ture tumu: (1) te faataaraa eaha te mau tauihaa e te mau faufaa e hamanihia, (2) te faaotiraa e mea nafea teie mau tauihaa e teie mau faufaa e hamanihia ˈi, (3) te feruriraa e nafea ia opere i te mea e hamanihia, e (4) te tatuhaaraa i te mau ohipa ia haere tamau noa te faanavairaa faufaa i mua e ia fanaˈo te taatoaraa i te hoê ohipa.
Oia mau, ua faatupu te mau faanahoraa i te pae faanavairaa faufaa i haamauhia e te taata i te hoê oraraa maitai aˈe, ma te horoa mai i te mau tauihaa e te mau faufaa o te ore e noaa mai na roto i te tahi atu ravea. Mea pinepine teie mau faanahoraa i te faahaere i te faito oraraa i nia. Maoti te mau ravea taairaa apî, e nehenehe tatou e taai atu i te taata noa ˈtu eaha te fenua na roto i te niuniu paraparau i roto noa i tau tetoni, e nenei e e hapono atu i te tahi papai ia ratou ra i roto i tau minuti, e e ratere no te farerei roa ˈtu ia ratou i roto i tau hora.
Eiaha râ ia moehia ia tatou e te faatupu nei te ao o te tapihooraa i te mana hohonu roa ˈtu â i nia i te taata. Amuihia e te haapaoraa e te politita, e nehenehe oia e ohipa i nia i to outou oraraa no a muri aˈe.a No reira, mea maitai ia tuatapapa tatou i te toru o te tuhaa faufaa roa o te totaiete taata nei, oia hoi te ao o te tapihooraa. Mea nafea te noaaraa mai ia ˈna i teie mana rahi? Eaha to mua ˈtu ia ˈna? Eaha ta ˈna e titau ra ia tatou tataitahi?
[Nota i raro i te api]
a Ua nenei o A ara mai na! e piti anairaa tumu parau o tei haapapu i te mana o te haapaoraa e te mau faanahoraa politita. “To te haapaoraa huru a muri aˈe ia au i to ˈna huru tahito ra,” mai te 8 no tenuare tae atu i te 8 no titema 1989; “Te faatereraa taata nei—Te taime hiˈopoaraa,” mai te 8 no atete tae atu i te 8 no titema 1990.
[Tumu parau tarenihia i te api 5]
Eaha mau na te ao o te tapihooraa
Peneiaˈe mea fifi no outou ia faataa i te mau parau ra “tapihooraa,” “hooraa taoˈa,” “tapihaa,” “faaauraa ohipa,” e “faanavairaa faufaa.” Te faataa ohie ra te hoê titionare (Collins Cobuild English Language Dictionary) i te “tapihooraa” mai “te mau ohipa e te mau huru raveraa e titauhia no te hoo mai e te hoo atu i te taoˈa.” Mea titauhia ïa te “hooraa taoˈa,” oia hoi “te ohipa hooraa mai, hooraa ˈtu, aore ra tauiraa i te mau tauihaa aore ra te mau faufaa i rotopu i te taata, te mau taiete, aore ra te mau fenua.” Oia mau, e tia ia hamanihia aore ra ia tauihia te mau tauihaa hou e hoohia ˈi, na roto i te hoê ravea parauhia “tapihaa.” Area te mau ohipa i taaihia e te tapihooraa tauihaa e te hooraa taoˈa, e parauhia ïa “faaauraa ohipa.”
Area te “faanavairaa faufaa” ra, o “te maimiraa ïa no nia i te hamaniraa i te mau taoˈa faufaa e te faaohiparaa i te mau tauihaa e te mau faufaa i roto i te hoê totaiete, e te faanahoraa ia ˈna i te pae no te moni, te tapihaa, e te hooraa taoˈa.” E maramarama aˈe tatou ia ite tatou e no roto mai taua parau ra i te reo heleni e faataa ra i te faanahoraa faufaa o te hoê utuafare aore ra o te hoê hau.