VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g91 8/10 api 4-6
  • Te mau pepe huna o te hamani-ino-raa i te pae taatiraa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te mau pepe huna o te hamani-ino-raa i te pae taatiraa
  • A ara mai na! 1991
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Mea mauiui roa, no te aha?
  • No te aha eita te pepe e ora faahou
  • Te mau faainoraa i te pae varua
  • “E taime to te faaora”
    A ara mai na! 1991
  • Te araraa i te fare iho
    A ara mai na! 1993
  • Te here e te parau-tia i mua i te ohipa ino
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2019
  • Mau manaˈo hape matauhia
    A ara mai na! 1993
Ite hau atu â
A ara mai na! 1991
g91 8/10 api 4-6

Te mau pepe huna o te hamani-ino-raa i te pae taatiraa

“E haafaufau roa vau ia ˈu iho. Te feruri noa nei au e eaha ta ˈu e nehenehe e rave aore ra e parau ia ore te reira ia tupu. Ua repo roa vau.”—Anne.

“Mai te mea ra e ua atea roa vau i te mau taata atoa. Mea pinepine au i te roohia i te oto rahi. I te tahi mau taime, e hinaaro vau e pohe.—Jill.

“UA riro te hamani-ino-raa i te pae taatiraa . . . ei haamauiuiraa o te haapohe, o te vavahi e o te faahaehaa i te feruriraa, te hohonuraa e te tino o te tamarii . . . Aita hoê vahi o to ˈna oraraa o te ore e ino.” No roto mai teie mau parau i te buka a Beverly Engel oia hoi Te tiamâraa ia noaa te tiaraa hapa ore (beretane).

E ere hoê anaˈe haerea to te tamarii i mua i te hamani-ino-raa i te pae taatiraa.a Mea ê iho â te huru o te tamarii tataitahi, to ˈna itoito e to ˈna puai morare. E tia atoa ia haapao i te tahi atu mau tuhaa faufaa roa, mai te taairaa o te tamarii e te taata e hamani ino ra ia ˈna, te inoraa o te haamauiuiraa, to ˈna maoro aore ra te faito matahiti o te tamarii. Hau atu, mea pinepine te mau faahopearaa i te faaitihia ia itehia taua hamani-ino-raa ra e ia tauturu te feia paari i te tamarii ma te here. Teie râ, e rave rahi mau tamarii rave-ino-hia o te roohia nei i te mau mauiui ino mau i te pae no te here.

Mea mauiui roa, no te aha?

Te tauturu ra te Bibilia ia taa e no te aha te hamani-ino-raa i te pae taatiraa e faatupu ai i te mau faahopearaa iino mau. Te na ô ra te Koheleta 7:7 e: “E huru ê te taata paari ia hamani-ino-hia.” Mai te peu e e tano te reira no te taata paari, eaha ˈtu ïa te faahopearaa o te hamani-ino-raa i nia i te hoê tamarii apî, mai te peu iho â râ e te taata e hamani ino ra ia ˈna o to ˈna iho metua tane aore ra to ˈna metua vahine o ta ˈna e tiaturi ra. Eiaha e moehia e mea faufaa roa te mau matahiti matamua o te oraraa i roto i te tupuraa o te tamarii i te pae no te here e i te pae varua. (Timoteo 2, 3:15) I te mau matahiti apî roa e haamata ˈi te mau otia i te pae morare i te patuhia e te faatura ia ˈna iho i te tupu. Maoti te mau taairaa i te pae no te here o ta ˈna e taai atu e to ˈna mau metua, e haapii atoa te tamarii e eaha mau na te here e te tiaturi.—Salamo 22:⁠9.

“I nia i te mau tamarii tei hamani-ino-hia i te pae taatiraa, o ta Patrick Gannon ïa e faataa ra, e tioi roa teie tereraa no te haapii i te tiaturi.” E haavare te taata hamani ino i te tiaturi o te tamarii; e faaore roa o ˈna i te paruru-maitai-raa, te taairaa piri roa e te faatura ia ˈna iho e e faaohipa oia ia ˈna mai te tahi taoˈa no te haamâha i to ˈna hinaaro navenave ma te miimii.b Aita te mau tamahine e taa maitai ra i te inoraa o te mau peu tia ore e ravehia ra i nia ia ratou, tera râ, e huru ê, e mehameha, e e inoino roa ratou paatoa.

No reira te hamani-ino-raa i te pae taatiraa e parauhia ˈi i te tahi taime “te haavareraa ino roa ˈˈe.” A haamanaˈo na i teie uiraa a Iesu: “O vai ïa i roto ia outou i te taata nei e hopoi i te ofai na ta ˈna tamaiti ia ani mai oia i te pane?” (Mataio 7:9) Te taata e hamani ino noa ˈtu i te hoê tamahine, te horoa ˈtura ïa oia, eiaha te here aore ra te aroha, tera râ, te ‘ofai’ ino roa ˈˈe oia hoi: te haruraa i to ˈna tino.

No te aha eita te pepe e ora faahou

Te na ô ra te Maseli 22:6 e: “E haapii i te tamaiti i tana eˈa ia haere ra; e ia paari oia ra, e ore e faarue i taua eˈa ra.” Te faahaamanaˈo maira te reira e e riro te mana o te mau metua i te ohipa i nia i te oraraa taatoa o te tamarii. Inaha, eaha ïa te ohipa e tupu ahiri e e faatiaturihia te hoê tamahine iti e aita ta ˈna e ravea no te patoi e ia faahepohia oia ia taati i te pae tino? ia paari oia ma te manaˈo e e noaa mai “te here” na roto i te raveraa i te mau peu hairiiri? ia haamauhia i roto i to ˈna feruriraa e e tamahine faufaa ore e mea faufau oia? Eita anei oia e faatupu i roto i to ˈna oraraa taatoa i te hoê haerea faaino ia ˈna iho? Eita te hamani-ino-raa i te pae taatiraa e faatia i te hoê haerea tano ore ia riro oia ei taata paari, teie râ, e nehenehe te reira e faataa i te tumu no te haerea e te huru o te feruriraa o te mau vahine o tei hamani-ino-hia i to ratou nainairaa.

E rave rahi o ratou o te roohia ra i te mau maˈi e rave rau, mai te taiâraa o te feruriraa. E ahoaho tamau noa vetahi na roto i te manaˈo faahapa ia ratou iho, te haama e te riri o te riro roa ei manaˈo hopea ore. E nehenehe atoa te oreraa e nehenehe e faaite aore ra e faatupu i te mau manaˈo hohonu, e tupu mai. E rave rahi atoa o te haafaufaa ore nei ia ratou iho e o te ore e taa e nafea râ. Te faatia ra o Sophie, tei hamani-ino-hia e to ˈna metua tane fetii, e: “I te mau taime atoa oia e haru ai ia ˈu, eita vau e taa faahou e nafea râ e e î roa vau i te riaria, ma te paruparu roa, ma te ore e hauti faahou, e te ahoaho rahi. No te aha hoi oia e na reira ˈi?” Te papai ra te taote no te feruriraa ra o Cynthia Tower e: “Te faaite ra te mau maimiraa e, mea pinepine, e faariro te mau vahine o tei hamani-ino-hia i te pae taatiraa i to ratou nainairaa ra, ia ratou iho mai te mau vahine paruparu i roto i to ratou oraraa taatoa.” E faaipoipo ratou i te mau tane rave ino, e au ratou i te vahine taparahihia aore ra eita ta ratou e nehenehe e paruru ia ratou ia haamǎtaˈu-anaˈe-hia ratou.

Ia au i tei matauhia, te vai ra e hoê ahuru ma piti matahiti i mua i te tamarii no te faaineine ia ˈna i te mau huru apî e tupu mai i te taime o te taurearearaa. Teie râ, mai te peu e e ravehia te mau peu faufau i nia i te hoê tamahine iti, e teimaha roa ïa oia i te ahoaho ta teie mau peu e faaara i roto ia ˈna. Mai ta te hoê maimiraa i faaite, peneiaˈe paha e fifihia o ˈna i te pae taatiraa ia faaipoipo oia a muri aˈe. O ta Line ïa e haapapu ra: “Te mau taatiraa i roto i te faaipoiporaa, o te mea teimaha roa ˈˈe ïa no ˈu i roto i te oraraa. Mea riaria roa no ˈu: e au ra e tei mua vau i to ˈu metua tane, e e haamehameha roa te reira ia ˈu.” Mea ê roa te huru o te tahi atu mau vahine i hamani-ino-hia e aita ˈtu to ratou manaˈo maoti râ te mau taatiraa tino. Te haamanaˈo ra o Jill e: “E oraraa taiata to ˈu o tei aratai ia ˈu ia taoto e te mau tane o ta ˈu i ore roa ˈtu i matau.”

I roto i te mau pepe o te hamani-ino-raa i te pae taatiraa, te vai atoa ra te mau fifi o te mau taairaa e te tahi atu mau taata. Mea au ore roa na te tahi mau vahine i te mau tane aore ra te feia atoa e mana to ratou. Te faaino nei vetahi i te mau taairaa e to ratou mau hoa aore ra to ratou faaipoiporaa na roto i te riroraa ei vahine faufau aore ra ei mau vahine faahepo. Area vetahi ra, e ape ïa ratou i te mau taata atoa e piri mai ia ratou.

E tae roa vetahi mau vahine i te huri i to ratou mau manaˈo inoino i nia ia ratou iho. “Ua riri roa vau i to ˈu nei tino no te mea ua pahono atu oia i te mau faaararaa o te hinaaro ia haruhia vau,” o ta Rébecca ïa e faataa ra. Ma te tamata i te haamoe i to ratou mau manaˈo hohonu, e rave rahi mau vahine i hamani-ino-hia i te pae taatiraa o te rave i te ohipa ma te mâha ore aore ra o te roohia i te mau fifi o te tamaaraac, te inu-hua-raa i te ava aore ra te raveraa i te raau taero. I te tahi taime, e fa mai teie ririraa ia ˈna iho na roto i te hoê huru tupuraa papu roa ˈtu â: “E tâpû na vau ia ˈu iho, e patia na vau i to ˈu maiuu i roto i to ˈu rima, e haapaapaa na vau ia ˈu iho,” o ta Rébecca ïa e parau faahou ra. “Ua manaˈo hoi au e tera ta ˈu utua.”

Eiaha râ e faaoti oioi noa e ua hamani-ino-hia te mau vahine atoa e faatupu ra i teie mau manaˈo aore ra i teie mau haerea i te pae taatiraa. E nehenehe te tahi atu mau tumu i te pae tino aore ra i te pae no te here e faatupu i te reira. Ei hiˈoraa, ua itea mai i te feia maimi i teie mau huru tapao i nia e rave rahi mau taata paari no roto mai i te mau utuafare fetii huehue i reira e taparahi te mau metua i ta ratou mau tamarii, e faahaehaa ia ratou, e ore e haapao i to ratou mau hinaaro i te pae tino, e inu hua i te ava aore ra e faataero ia ratou iho.

Te mau faainoraa i te pae varua

Mea ino roa ˈtu â te mau faahopearaa i te pae varua. Ua riro te hamani-ino-raa i te pae taatiraa ei ‘viivii o te tino e o te feruriraa.’ (Korinetia 2, 7:1) Na roto i te raveraa i te mau ohipa hairiiri i nia i te hoê tamahine, na roto i te ofatiraa i to ˈna mau otia i te pae tino e i te pae morare, na roto i te haavareraa i to ˈna tiaturi, e faaino-roa-hia to ˈna feruriraa, aore ra te mana o te feruriraa. E riro ïa to ˈna tupuraa i te pae varua e i te pae morare i te faaino-roa-hia.

I roto i te buka Facing Codependence, te haapapu ra o Pia Mellody i teie manaˈo hopea nei i te na ôraa e: “Ua riro te mau hamani-ino-raa atoa . . . ei hamani-ino-raa i te pae varua i te mea e e faaino oia i te tiaturi o te tamarii i roto i te hoê Puai hau aˈe.” “Nafea vau e nehenehe ai e faariro ia Iehova ei Metua no ˈu, i te mea e ua riro to ˈu metua tane taata nei ei tane haavî e te hamani ino?” o ta Hélène ïa, te hoê vahine kerisetiano e ani ra. I to ˈna aˈe pae, te faataa ra o Thérèse, te tahi atu vahine i hamani-ino-hia i te pae taatiraa, e: “Aita roa ˈtu vau i faariro ia Iehova mai te hoê Metua tane. Te Atua, te Fatu, te Maha Hope, te Poiete, oia! te hoê Metua, eita ïa!”

Aita teie mau vahine e roohia nei i te tahi paruparu i te pae varua aore ra i te tahi ereraa i te pae faaroo. Inaha, ua riro ta ratou mau tutavaraa tamau no te pee maite i te mau faaueraa a te Bibilia ei tapao no te puai i te pae varua. Teie râ, ahiri e o outou aˈe tera: Eaha to ratou huru ia taio ratou i te hoê irava bibilia mai te Salamo 103:​13, e na ô ra e: “Mai te [here] o te metua i ta ˈna ra mau tamarii, o to Iehova ïa [here] i te feia i mǎtaˈu ia ˈna ra.” E taa vetahi i te tatararaa o teie irava, teie râ, mai te peu e aita to ratou e manaˈo mâ no nia i te huru o te hoê metua tane, eita ïa ratou e putapû.

Mea fifi atoa paha no ratou ia riro “mai te tamarii aruaru ra” i mua i te Atua, oia hoi, ei vahine paruparu, haehaa e te tiaturi, e i te faaite i to ratou mau manaˈo mau ia pure anaˈe ratou. (Mareko 10:15) Peneiaˈe paha ratou i te haamarirau i te faatano no ratou i teie mau parau a Davida i papaihia i roto i te Salamo 62:​7, 8: “No ǒ i te Atua ra to ˈu ora e to ˈu hinuhinu; o to ˈu ra ïa pare e etaeta ˈi, e tau haapuraa, o te Atua ïa. E tiaturi ia ˈna eiaha e faaea, e te mau taata e! e ninii hua i to outou aau i mua ia ˈna! o te Atua anaˈe ra to tatou haapuraa.” E riro atoa paha te mau manaˈo faahapa e te haafaufau ia ratou iho i te faaino i to ratou faaroo. Ua parau te hoê o ratou e: “Te tiaturi puai nei au i te Basileia o Iehova. Teie râ, eita e tia ia ˈu ia fanaˈo i te reira.”

Parau mau, eita te mau vahine atoa o tei hamani-ino-hia i te pae taatiraa e manaˈo mai teie te huru. Ua fariu atu vetahi i nia ia Iehova no te mea ua faariro ratou ia ˈna mai te hoê Metua tei î i te here, e eita hoê aˈe mea te nehenehe e haafifi i to ratou mau taairaa e o ˈna. Teie râ hoi, mai te peu e ua hamani-ino-hia outou i te pae taatiraa i to outou nainairaa ra, mea maitai paha ia haapapu outou e eaha te mau pepe ta te reira i vaiiho i roto ia outou. Peneiaˈe paha e manaˈo outou e e nehenehe te huru tupuraa e faaea noa mai teie te huru. Teie râ, mai te peu e te ite ra outou e mea ino roa te mau pepe, a faaitoito! Te vai ra te ravea.

a E tuatapapa iho â râ matou i te peu ta te Bibilia e parau ra e pornéïa, aore ra taiata. (Korinetia 1, 6:9; hiˈo Levitiko 18:​6-22.) E tano teie parau no te mau huru taatiraa tino tia ore atoa. E nehenehe atoa te tahi atu mau hamani-ino-raa i te pae taatiraa, mai te faaiteiteraa i te melo taatiraa, te mataitairaa i te ohipa taatiraa tino e te mau peu o te hohoˈa faufau, noa ˈtu e eita te reira e anoihia i roto i te parau ra pornéïa, e faaino roa i te feruriraa o te tamarii.

b I te mea e e tiaturi iho â te mau tamarii i te mau taata paari, ia hamani-ino-noa-hia ˈtu ratou e te hoê melo o te utuafare, te hoê taeae aore ra te hoê tuahine paari aˈe, te hoê hoa o te utuafare aore ra te hoê taata matau-ore-hia, e riro te reira ei haavareraa o te faaino roa ia ratou.

c Hiˈo i te numera o te 8 no titema 1990 o A ara mai na!

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono