VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g96 8/2 api 20-22
  • Te haa tuaro tapǔpǔ—Mea maitai anei no ˈu?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te haa tuaro tapǔpǔ—Mea maitai anei no ˈu?
  • A ara mai na! 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te haa tuaro—Te mau haamaitairaa
  • Te roo, te moni, e te auraahia mai oia e te taata
  • Te mau taurearea e faarue i te haa tuaro
  • E tia anei ia ˈu ia faaô i roto i te hoê pǔpǔ haa tuaro?
    A ara mai na! 1996
  • E hauti anei au i roto i te pǔpǔ taaro a te fare haapiiraa?
    A ara mai na! 1991
  • Te haamoriraa i te Atua anaˈe faaauhia i te faaetaetaraa tino
    Faaineineraa no te putuputuraa Oraraa e taviniraa Kerisetiano (2019)
  • Te pure e te ohipa faaetaetaraa tino: Te faaroo maira anei te Atua?
    A ara mai na! 1990
Ite hau atu â
A ara mai na! 1996
g96 8/2 api 20-22

Te uiui nei te mau taurearea . . .

Te haa tuaro tapǔpǔ—Mea maitai anei no ˈu?

“Mea au roa na ˈu te haa tuaro. E maitai-roa-hia vau. E mea au roa na ˈu ia amuimui atu e to ˈu mau hoa.”—Sandy, 14 matahiti.

“ANAANATAE!” “Navenave!” “Re!” Tera vetahi o te mau tumu faahitihia e te mau taurearea marite e kanada i to ratou uiuiraahia e no te aha ratou e faaô ai i roto i te mau haa tuaro faanahohia. Oia mau hoi, e rave rahi mau taurearea o te faaite atoa nei i teie anaanatae rahi.

A rave na i te hiˈoraa o te mau Hau Amui no Marite. Ia au i te buka ra Ta outou tamarii e te haa tuaro (beretane), a Lawrence Galton, “i te mau matahiti atoa, e 20 mirioni tamarii marite mai te ono matahiti haere atu ai i nia, o te hauti nei, aore ra o te tamata nei i te hauti, i roto i te mau pǔpǔ haa tuaro faanahohia.” Tau matahiti noa i teie nei, e mau tamaroa anaˈe to roto i te mau pǔpǔ haa tuaro faanahohia, area i teie nei ra, mea rahi te mau tamahine o te tairi nei i te popo [baseball], o te taora nei i te popo i roto i te ete, e o te tataˈu atoa nei i nia i te tahua tueraa popo.

Peneiaˈe ua taraihia outou no te haa tuaro, e te manaˈo ra paha outou e mea anaanatae roa ia faaô atu i roto i hoê pǔpǔ. Aore ra te faaitoitohia ra paha outou—aore ra te faahepohia ra—e to outou mau metua, ta outou mau orometua haapii, aore ra to outou mau taata faaineine ia na reira. Noa ˈtu râ, e titau te faaôraa ˈtu i roto i te mau haa tuaro tapǔpǔ e ia horoa hua outou i te taime e te puai. No reira, e mea tano roa ia hiˈopoa i te mau vahi maitatai e te mau vahi atâta. E hiˈo tatou na mua i te tahi mau vahi maitatai.

Te haa tuaro—Te mau haamaitairaa

Te na ô ra te Bibilia e: “O te haamataro hoi i ta te tino nei, e faufaa iti haihai to te reira.” (Timoteo 1, 4:8) E nehenehe mau â te mau taurearea e faufaahia i te ohipa faaetaetaraa tino. I te mau Hau Amui no Marite, e mau numera rahi peapea mau o te feia apî o te roohia nei i te poria rahi, te maraaraa o te neˈiraa toto, e te faito cholestérol teitei. E nehenehe teie mau fifi e araihia na roto i te haa-tamau-raa i te pae tino. Ia au i te hoê tumu parau i roto i te vea marite American Health, “mea maitai aˈe te huru” o te mau taurearea o te haa tamau nei i te pae tino “i te pae no te hutiraa aho e te tereraa o te toto i te mau taurearea faaea noa [ohipa ore]. Mea puai aˈe atoa te feia e haa pinepine nei i te pae tino i roto i te mau haa tuaro e mea ohie aˈe no ratou ia tapea i te hoê faito teiaha au noa.” Te na ô atoa ra te feia maimi e e nehenehe te haaraa i te pae tino e faatopa i te hepohepo, e faaiti i te rohirohi, e e haamaitai atoa i to outou taotoraa.

Te mea anaanatae, te faataa ra te buka Ta outou tamarii e te haa tuaro e: “Ua papuhia e te tumu o te mau fifi e rave rahi i te pae no te oraora-maitai-raa e roohia nei i nia i te taata paari, no roto mai ïa i to ratou apîraa ra.” E rave rahi ïa mau taote o te manaˈo nei e e ohipa te mau haamaitairaa o te haa-tamau-raa i te pae tino e tae roa ˈtu i te paariraa. Te tapao ra te vahine papai ra o Mary C. Hickey e: “Ua faaite mai te mau maimiraa e, te mau tamarii o te rave i te haa tuaro, e riro mai ïa ratou ei mau taata paari itoito i te pae tino.”

E rave rahi teie e manaˈo nei e te vai ra vetahi atu mau haamaitairaa rahi no roto mai i te mau haa tuaro tapǔpǔ. Ua parau te hoê metua tane no nia i te faaôraa ta ˈna tamaiti i roto i te tueraa popo e: ‘Eita ïa o ˈna e ôri. E haapii te reira ia ˈna ia auraro i te aˈo.’ Te manaˈo nei vetahi e e haapii te hautiraa te hoê taurearea i roto i te hoê pǔpǔ haa tuaro ia ˈna ia rave amui i te ohipa e o vetahi ê—e faufaahia hoi o ˈna i teie ite i to ˈna oraraa taatoa. E haapii atoa te mau haa tuaro tapǔpǔ i te mau taurearea ia pee i te mau ture, ia aˈo ia ratou iho, ia rave i te upoo, e ia ite i te faaruru i te manuïa e te manuïa ore. “E vahi tamatamataraa rahi te mau haa tuaro no te mau taurearea,” o ta te taote ra o George Sheehan ïa e parau ra. “E haapii roa ˈtu te mau haa tuaro i te mau taurearea haapii i te mau mea o ta ratou e faaroo pinepine nei i roto i te vaha o ta ratou mau orometua haapii: te itoito, te aravihi, te horoa-taatoa-raa ia ˈna.”—Current Health, setepa 1985.

Taa ê noa ˈtu râ, e nehenehe te hautiraa i roto i te hoê pǔpǔ upootia e faarahi atu â i te manaˈo faatura ia ˈna iho. “Ia ô ta ˈu popo i roto i te tapao aore ra i roto i te ete,” o ta te taurearea ra o Eddie ïa e parau ra, “e mauruuru roa vau ia ˈu iho.”

Te roo, te moni, e te auraahia mai oia e te taata

No vetahi atu râ mau taurearea, te tumu mau e ume ra ia ratou i roto i te mau haa tuaro tapǔpǔ, oia ïa ia mauruuru e ia farii mai to ratou mau hoa ia ratou. Te faataa ra o Gordon, 13 matahiti, e: “I te mau taime atoa e manuïa ˈi oe, e haapopou mai iho â te taata ia oe.”

Te farii ra te buka Hepohepo o te taurearea (beretane), a Susan e Daniel Cohen, e: “Te eˈa papu e naeahia ˈi te roo, no te mau tamaroa iho â râ, o te haa tuaro ïa. . . . E varavara roa ia ore te aito o te pǔpǔ tue popo aore ra taora popo i roto i te ete ia fariihia e vetahi ê.” Ua faaite te hoê maimiraa i te faatura rahi e fanaˈohia ra e te mau maona. Ua anihia te mau taurearea haapii ahiri e mea au aˈe na ratou ia haamanaˈohia ratou ei aito no te haa tuaro, ei taurearea haapii maramarama, aore ra ei taurearea au-roa ˈˈe-hia e te taata. Te maitiraa numera hoê a te mau tamaroa, oia ïa e “aito no te haa tuaro.”

Eita e maerehia ia rahi aˈe te faatura e fanaˈohia e te hoê taata tue popo aore ra taora popo i roto i te ete, i te hoê taata ite, ia hiˈohia te anaanatae rahi e au roa i te haamoriraa, ta te mau ravea haapuroro parau apî e tuu nei i nia i te feia toroa maona. Te faahiti-rahi-hia ra hoi ta ratou moni ohipa teitei roa e to ratou huru oraraa moni rahi. Eita e maerehia ia faariro te mau taurearea e rave rahi, no roto iho â râ i te mau tuhaa oire veve, i te mau haa tuaro i te fare haapiiraa ei taahiraa avae matamua i nia i te eˈa o te manuïa—ei ravea no te tiamâ mai i te veve!

Tera râ hoi, eita te mau ohipa e tupu mai ta ratou i moemoeâ. Ua horoa te hoê tumu parau i roto i te vea ra Current Health, teie hoi te upoo parau “Ehia rahiraa o ratou e naeahia ra i te faito taata toroa maona?” i te mau numera o te haaferuri. Ua tapao oia e: “Hau atu i te 1 mirioni tamaroa [i te mau Hau Amui no Marite] o te hauti nei i te tueraa popo i te fare haapiiraa tuarua; tau 500 000 o te hauti nei i te taoraraa popo i roto i te ete; e tau 400 000 o te rave nei i te hautiraa baseball. Mai te fare haapiiraa tuarua e tae atu i te fare haapiiraa tuatoru, e topa roa te numera o te feia hauti i raro. Tau 11 000 anaˈe taurearea maona taatoa o te hauti nei i te tueraa popo, te taoraraa popo i roto i te ete, e te hautiraa baseball, i te fare haapiiraa tuatoru.” I muri iho, tei raro atu â te mau numera. “E 8 anaˈe i nia i te hanere [o te mau taurearea maona i te fare haapiiraa tuatoru] o te maitihia e te mau pǔpǔ toroa tuaro, e e 2 anaˈe i nia i te hanere o te tarima i te hoê parau faaau no te hauti ei taata toroa haa tuaro.” E te faahaamanaˈo ra te tumu parau i muri aˈe e: “Noa ˈtu e e tarima roa oia i te hoê parau faaau, e ere ïa te auraa e e ô mau iho â te taurearea maona i roto i te pǔpǔ.”

Ia amui-pauroa-hia ratou, “hoê noa taurearea maona i nia i te 12 000 i te fare haapiiraa tuarua o te riro mai ei taata toroa haa tuaro.” Hoê â ïa manuïaraa e ia tanohia i te re matamua i te taviriraa tombola! Tera râ, o ta outou paha e aniani ra, ia tutava oia, eita anei te hoê taurearea maona e nehenehe e fanaˈo i te tau haapiiraa tuatoru tamoni ore? I reirâ, mea haihai roa te manuïaraa. Ia au i te buka Ineine (beretane), a Richard E. Lapchick e Robert Malekoff, “i nia i te mau mirioni taurearea maona i te fare haapiiraa tuarua . . . , 1 anaˈe i nia i te 50 o te fanaˈo i te moni tauturu no te hauti i te haa tuaro i te fare haapiiraa tuatoru.” Teie te tahi atu numera taiâ: “I rotopu i te feia hauti aravihi roa ˈˈe o te fanaˈo nei i te moni tauturu i roto i te mau haa tuaro aufau-maitai-hia, mai te tueraa popo e te taoraraa popo i roto i te ete, tei raro mai i te 30 i nia i te hanere o te noaa i te parau tuite no te fare haapiiraa tuatoru i muri aˈe e maha matahiti.”

No te pae rahi o te feia hauti, e moemoeâ noa ïa te manaˈoraa e riro mai ei taata maona moni e te tuiroo—e moemoeâ hape roa.

Te mau taurearea e faarue i te haa tuaro

Ia feruri outou i te mau ravea no te haamaitai atu i to outou oraora-maitai-raa, te paariraa mai to outou huru taata, te auraahia mai outou e vetahi ê, e manaˈo paha outou e e opuaraa maitai roa ia faaô atu i roto i te hoê pǔpǔ haa tuaro faanahohia. Hou râ outou a ru ai i te haere atu i te mau hautiraa tamata noa, a hiˈo na eaha te parauhia ra i roto i te vea Ladies’ Home Journal: “Mea rahi aˈe te mau taurearea o te faaô nei i roto i te mau haa tuaro faanahohia i teie nei tau i to te mau ui i mahemo. Te parau peapea râ: Mea rahi roa atoa o te faarue nei i teie nei mau porotarama haa tuaro.” Te faahitihia ra te parau a te taote ra o Vern Seefeldt, e taata maimi aravihi i te pae no te haa tuaro, e: “Ia naeahia to ratou ahuru ma pae matahiti, e hitu ahuru ma pae i nia i te hanere o te mau taurearea o tei hauti aˈenei i te haa tuaro o te faarue.”

A rave na i te fenua Kanada, i reira mea au-roa-hia te haa tuaro hockey i nia i te pape toetoe paari. I roto i te hoê pǔpǔ hauti hockey, e 53 i nia i te hanere o ta ˈna e 600 000 tiahapa feia hauti tei raro mai i te 12 matahiti. Area râ, e 11 anaˈe i nia i te hanere o tei hau atu i te 15 matahiti. Eaha te tumu? Ua faarue te pae rahi o te mau taurearea ia naeahia ratou i tera faito matahiti. No te aha e rave rahi te faarue nei?

Te na ô ra te feia maimi e mea ohie roa te tumu e horoahia ra e te feia e faarue nei: E ere te mau hautiraa i te mea anaanatae faahou. Oia mau, e nehenehe te hautiraa i roto i te hoê pǔpǔ e riro ei ohipa rohirohi e te haapau taime. Ua faaite te vea Seventeen i to ˈna feia taio e no te hautiraa tamata noa a te hoê pǔpǔ, e titauhia paha “e toru hora i te mahana, e pae mahana i te hebedoma . . . i roto i te area hoê aore ra e piti hebedoma.” Ia maraa ia outou teie porotarama teimaha e ia ô outou i roto i te pǔpǔ, e rave rahi atu â mau hora faaetaetaraa tino e faaaravihiraa o te tiai maira ia outou. Hoê hiˈoraa matauhia, o te hoê ïa melo o te hoê pǔpǔ tamahine hauti i te taoraraa popo i roto i te ete, o te horoa nei hau atu i te toru hora haamataroraa i te mahana no ta ˈna hautiraa. E nehenehe hoi oia e faaohipa i tera rahiraa taime no te rave i te tahi atu mau ohipa faufaa aˈe.

Parau mau, e rave rahi mau taurearea o te ore e haapeapea nei i teie porotarama rohirohi mau. Mea au na ratou te anaanatae e te tutavaraa no te haamaitai atu â i to ratou aravihi i te pae tuaro. Te vai nei râ vetahi atu mau tumu no reira e rave rahi mau taurearea e faarue ai i te mau haa tuaro faanahohia. E tia ia outou ia ite i teie mau tumu no te faaoti ahiri e e faaô atu anei outou i roto i te hoê pǔpǔ aore ra eita. Mai ta te Maseli 13:16 e parau ra, “e rave â te taata haapao i te mau mea atoa ma te ite.” E tuatapapa ˈtu â te hoê tumu parau i mua nei i teie parau.

[Parau iti faaôhia i te api 22]

‘Te rahiraa o te feia hauti aravihi roa ˈˈe i te fare haapiiraa tuatoru, o tei fanaˈo i te moni tauturu, aita ïa ta ratou parau tuite i noaa’

[Hohoˈa i te api 21]

Te ume nei te roo o te feia maona i te mau taurearea e rave rahi i roto i te mau haa tuaro faanahohia

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono