Te uiui nei te mau taurearea . . .
No te aha to ˈu mau metua e faatere ai i to ˈu oraraa?
“Te tiai nei au i te taime i reira vau e rave ai i te tahi ohipa, e faaetaeta ˈi i to ˈu mau uaua, e tamata ˈi i to ˈu puai. . . . Te hinaaro nei au e ite i te ino e te maitai na roto i te tamataraa eiaha râ na roto i te paraparau-noa-raa. Te hiaai nei au i te tamata roa i te mau ohipa, area [to ˈu mau metua] ra, e faataa noa mai raua i te parau.”—Te hoê tamaroa e 16 matahiti.
“Aita roa ˈtu mâua to ˈu mama e afaro ra . . . Te faariro nei oia ia ˈu mai te hoê pepe ra te huru . . . Te titau nei au i te tiamâraa; eita ta ˈu e nehenehe e faaoromai e ia opanipanihia vau. . . . Te hinaaro nei au e riro ei taata paari, aita râ o ˈna e vaiiho ra ia ˈu.”—Te hoê tamahine e 17 matahiti.
MEA pinepine i te faaroohia i rotopu i te mau taurearea e te tamata ra to ratou mau metua i te faatere i to ratou oraraa. Peneiaˈe paha, te amuamu atoa ra outou i teie huru tupuraa. Ia parau atu outou e te hinaaro nei outou e faaea maoro i te po; e parau mai raua e e tia ia outou ia hoˈi oioi mai. Ia parau outou e ua ineine outou no te haamatau i te tamaroa aore ra i te tamahine; e parau mai raua e mea apî roâ outou. No reira, e au ra e ia ani noa ˈtu outou e ‘E nehenehe anei ta ˈu,’ eita iho â e hape, e pahonohia mai e ‘Aita.’
E tia râ ia farii, no te turu i te pae o te mau metua e, e tiamâraa to te rahiraa o te mau taurearea no te rave mai ta ratou e hinaaro i te tahi taime. Mea papu e hoê â huru no outou. Hau atu, ua ite maitai to outou mau metua e e ere faahou outou i te tamarii; ia tae i te hoê taime, e tia ia raua ia faaea i te faatere ia outou mai ta raua i matau na mai to outou nainairaa mai â. E mai te rahiraa o te mau metua, te hinaaro nei ïa raua e ia riro outou ei taata paari aifaito maitai e te tiamâ.
No reira, e aniani paha outou e: ‘Mai te peu e tera te manaˈo o to ˈu mau metua, no te aha ïa raua e ore ai e faaite mai?’ I to outou manaˈoraa, mea puai roa to raua mana i nia i to outou oraraa e aita raua e hinaaro ra e tuu. Oia mau, mea papu maitai e na outou iho â e faatere i to outou oraraa ia tae i te hoê taime. Teie râ te uiraa, afea râ. Te hinaaro nei outou e fanaˈo i te reira i teie nei iho â. Area to outou mau metua ra, te hinaaro ra ïa e ia noaa mǎrû noa mai taua tiamâraa ra ia outou ra.
Ua faariro te hoê potii i te haerea o to ˈna mau metua mai te hoê tapao no to raua tiaturi-ore-raa, te hoê manaˈo haama mau e te vai ra i roto ia ˈna “te tahi huru o te nehenehe e haamauiui ia ˈna iho, o te tia ia tapeahia.” Teie râ, te vai ra anei te hoê tumu papu no reira to outou mau metua e na reira ˈi? Noa ˈtu râ eaha te huru, ia tamata outou i te taa i to raua huru hiˈoraa, e tauturu te reira ia outou ia faaore i te mau manaˈo inoino atoa o ta outou e faatupu no nia i to raua haerea. Mai ta te Maseli 19:11 e parau ra: “Na te haapao o te taata e ore e riri vave ai.”
No te aha raua e faatere ai i to outou oraraa
A tahi, ia papu maitai na ia outou e, mai te tau mai â o te apîraa o to outou mau metua, ua haere noa ˈtu te ao nei i te atâataraa e te inoraa. (Timoteo 2, 3:1, 13) Te na ô ra te hoê metua e: ‘Mea atâata roa ˈtu â te ao o ta tatou tamaiti aore ra tamahine e faaruru ra i te 14, te 15 aore ra 16raa o to ˈna matahiti, i te ao o to matou apîraa ra. Mea atâata roa ia haere o ˈna anaˈe i rapae. Mea rahi aˈe te mau potii apî o tei hapû i teie nei i to matou tau ra.’ Eita iho â ïa e maerehia ia hinaaro to outou mau metua e paruru ia outou!
Mai te peu e te mǎtaˈu ra to outou mau metua i te Atua, te haapeapea mau nei raua no to outou maitairaa i te pae varua. Te faaue ra te Bibilia i te mau metua ‘ia haapii i ta ratou mau tamarii e ia paari ma te aˈo a te Fatu ra.’ (Ephesia 6:4) Ua ite hoi raua e eita outou e auraro ohie noa i te mau faaueraa tumu e te mau tiaturiraa kerisetiano no te mea noa e te auraro nei raua i te reira. Ua taa atoa ia raua e “te tamaiti [aore ra te tamahine] ia faarue-taue-noa-hia ra, e riro te metua vahine i te haama.” (Maseli 29:15) Noa ˈtu e aita raua e faariro faahou ra ia outou mai te hoê tamarii, te tiaturi nei paha raua e e tia noâ ia raua ia haamau i te hoê hora no te hoˈiraa mai i te fare e te tahi atu mau otia no outou.
E riro paha outou i te manaˈo e te faaino ra te reira i to outou tiaraa taata, e e au outou i te tamarii. A haamanaˈo râ e e ere i te mea maoro roa ua riro noâ outou ei pepe iti aruaru i roto i te rima o to outou mau metua. E i teie nei, te hinaaro nei raua e paruru ia outou i te ati i te pae morare, mai ta raua i paruru na ia outou ia ore outou ia pepe i te pae tino. A haamanaˈo atoa e ua riro atoa to outou mau metua ei feia apî, e ua ite maitai raua i te mau fifi e nehenehe e roohia i te hoê taurearea. No reira, ua farii atoa te taata parau-tia ra o Ioba i “te mau hara o [to ˈna] apîraa ra.” (Ioba 13:26) I to ratou apîraa ra, ua rave te tahi mau metua i te mau hape ino mau o tei haafifi rahi roa i to ratou oraraa i muri iho.
Te faˈi ra te hoê metua vahine e: “Ua faahepohia vau e faaipoipo. No te mea hoi e ua haere vau na muri i te hoê tamaroa e mea apî roâ vau. Ua hapû vau i te 16raa o to ˈu matahiti. I teie nei e toru tamarii ta ˈu, e e taurearea e piti. E 37 matahiti to ˈu, tera râ, ia hiˈo vau mai te mea ra e e 50 matahiti to ˈu. Ua mâuˈa noa to ˈu apîraa.”
Aita paha to outou mau metua i farerei i teie huru tupuraa peapea mau. Teie râ, eita e ore e te tapitapi nei raua no nia i te atâataraa ia haamatau outou i te tamaroa aore ra i te tamahine mai te peu e mea apî roâ outou e no reira, e opani mai paha raua ia outou ia na reira. E riri anei outou i teie huru opaniraa? Ahiri e e, a hiˈo na i te mau parau a te Maseli 27:12: “E hiˈo atea noa tei haapao ra i te ino e ua ape ihora! e haere mârô â te ite ore e pohe atura.” Oia mau, ia haapao outou i te aˈoraa a to outou mau metua, e nehenehe outou e ape i te ati.
Te taui ra to outou huru
E riro paha outou i te manaˈo mai te taurearea o tei parau e: “Ua ite au i ta ˈu ohipa e rave ra. Eita vau e haamâuˈa i to ˈu oraraa. No te aha ïa raua e ore ai e vaiiho ia ˈu ia ora i to ˈu iho oraraa?” Te tumu no te mea paha ïa e mea papu ore roa to outou huru i mua i te aro o to outou mau metua. I te hoê taime, e faaite outou i te hoê haerea taata paari; e i te tahi atu taime, e riro outou mai te hoê tamarii ra te huru o te titau i te tauturu o to ˈna mau metua.
I roto i te buka ra Nafea ia riro ei metua taa noa, te faatia ra te taote Fitzhugh Dodson i te aamu o te hoê metua vahine o tei haere e hoohoo haere e ta ˈna tamahine e 15 matahiti. Ua maiti aˈera raua e toru ahu, e ua ani atura te tamahine e eaha te ahu nehenehe roa ˈˈe i nia ia ˈna. Ua feruri atura te metua vahine maa taime iti e ua na ô atura: “Mea nehenehe aˈe te ahu ninamu i nia ia oe.” Eaha ta te tamahine i pahono atu inaha na ˈna hoi i ani atu i to ˈna manaˈo? “Auê oe mama e, mai te reira iho â oe, e faatere noa mai oe i to ˈu oraraa e e faaue noa mai oe ia ˈu!”
Tau avaˈe i muri iho, ua haere faahou atura raua e hoohoo haere. Ua maiti ihora te tamahine i te tahi mau ahu e ua ani atura: “Mama, eaha te ahu haviti aˈe i nia ia ˈu?” Ma te haamanaˈo i te ohipa i tupu na mua ˈtu, ua haapao maitai te metua vahine i ta ˈna parau e ua pahono atura: “Na oe iho â e maiti,” e ua parau maira ta ˈna tamahine e: “Auê oe mama e, eita iho â vau e nehenehe e tiaturi ia oe no te tauturu mai ia ˈu!”
E painu roa te mau metua i mua i te hoê haerea taui haere noa, oia hoi te haapaariraa mai e te huru tamarii roa. I roto i te mau faito huru rau, te roohia nei te mau taurearea atoa i teie huru haerea tauiui noa; mai te reira iho â ia paari anaˈe ratou. Teie râ, noa ˈtu e e ohipa matauhia te reira, te faaite ra te reira i to outou mau metua e, te vai noa râ i roto ia outou i “te peu a te tamarii ra” te tia ia outou ia faaore e aitâ outou i ineine atura ia vaiiho-noa-hia outou ma te hiˈopoa ore.—Korinetia 1, 13:11.
Nafea ia fanaˈo i te tiamâraa rahi aˈe
Te manaˈo nei paha outou e e nehenehe teie tauturu e teie hiˈopoaraa e faaitihia mai. E ma te tiaturi e e noaa mai ia outou i te tiamâraa o ta outou e titau ra, e riro paha outou i te tahi taime i te faaohipa i te tahi mau ravea haavarevare. “Ua ite au e eita e tia ia ˈu ia haavare,” o ta te hoê potii apî ïa i papai, “tera râ, ua haavare noa vau no te faaohie i te mau ohipa. Mea etaeta roa [o Mama] e eita iho â o ˈna e vaiiho ia ˈu ia haere ahiri e e faaite atu vau i te parau mau.” Teie râ, ia haavare atu outou i to outou mau metua, eita ïa te reira e faaohie i te mau ohipa. Ia itehia e ua haavare outou (e e itehia iho â), mea ino roa ˈtu ïa.
Ua horoa te feia i papai i te buka ra Ravea (beretane) i teie manaˈo paari mau: “Ia haavare outou i [to outou mau metua] ia tiaturi mai raua ia outou, mai te mea ra ïa e te eiâ ra outou no te haapapu e e taata parau-tia outou. E ia ite raua e ua haavare outou, eita e ore e e haavî roa ˈtu â raua ia outou, no te faautua ia outou no ta outou haavare.” Te mea faufaa roa ˈtu â, oia hoi, mea ino roa te haavare i mua i te aro o te Atua iho. Te na ô ra te Maseli 3:32 e: “E mea faufau hoi na Iehova te feia [haavare].”
No reira, eiaha e huna i te parau i to outou mau metua. A faaite roa ˈtu i te mau parau taatoa e te parau mau no nia i te vahi o ta outou e haere ra e na muri ia vai. Ia horoa mai raua i te tahi hora hoˈiraa mai, a faatura i te reira. E riro hoi teie haerea i te haapapu ia raua e e nehenehe raua e tiaturi ia outou. Eita ïa raua e haapeapea ia haere anaˈe outou. E i muri iho, e riro raua i te tiaturi ia outou e e rahi atu te tiamâraa o ta raua e horoa mai. Mai ta te Bibilia e parau ra: “O tei tuuhia ˈtu te mea rahi ra, e mea rahi atoa te titauhia ˈtu; e ta te taata hoi i tuu atu i te mea rahi ra, e mea rahi atoa ïa te anihia ˈtu ia ˈna ra.”—Luka 12:48.
Ia tae i te hoê taime, na outou iho â e faatere i to outou oraraa. A faaoromai ïa e tae roa ˈtu i taua taime ra. A oaoa i to outou apîraa ra. (Koheleta 11:9) A auraro atu i te parau a to outou mau metua no nia i te haamatauraa, te mau ture, te mau hora hoˈiraa mai, e te tahi atu â. Ia na reira outou, e ape ïa outou i te mau faahaparaa e te mau mauiui no a muri aˈe. Ia manaˈo outou e aita vetahi mau opaniraa i tano no to outou matahiti aore ra mea teimaha roa, eiaha e riri. A tauaparau ma te hau e to outou mau metua. Peneiaˈe paha, ua moehia ia raua i to outou matahiti e aita raua i haapao e ua paari outou. Noa ˈtu râ eaha te huru, e riro outou i te ite e aita raua e hinaaro ra e faatere i to outou oraraa. Te hinaaro nei raua e ia oaoa outou a muri aˈe.
[Hohoˈa i te api 14]
Eaha to outou huru i mua i te mau hora e te tahi atu mau opaniraa a to outou mau metua?