VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g90 8/7 api 17-21
  • Ua itea mai ia ratou i te hau i roto i te tau tamaˈi

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ua itea mai ia ratou i te hau i roto i te tau tamaˈi
  • A ara mai na! 1990
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau tumu o te haruraa fenua
  • Te tiaraa amui ore kerisetiano i te tau arepurepu
  • Eiâraa rahi
  • Ua faanahohia te tauturu
  • Te oaoa o te hoê oraraa haapae
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2017
A ara mai na! 1990
g90 8/7 api 17-21

Ua itea mai ia ratou i te hau i roto i te tau tamaˈi

Na to matou papai vea i Panama

IA FAAAUHIA oia i te tahi atu mau fenua, mea apî roa te fenua Panama. Ua haamata hoi to ˈna aamu ei nunaa i te matahiti 1903 ra, i to ˈna faataa-ê-raa mai ia ˈna i te fenua Colombie no te riro mai ei repubilita tiamâ.

Mai taua tau mai â ra, ua tapea noa na o Panama i te mau taairaa fatata roa e te Fenua Marite maoti te paturaa e te faaohiparaahia te vahi faataheraa pape i patuhia mai te matahiti 1904 e tae atu i te matahiti 1914 na te feia aravihi marite. Teie râ, a mairi noa ˈi te mau matahiti, ua ino roa ˈˈera teie mau auraa hau mau, e monohia mai nei e te tiaturi ore e te feiiraa.

Riro roa mai nei teie feiiraa ei tamaˈi i to te Fenua Marite haruraa i te fenua i te 20 no titema 1989, i te hora hoê i te poipoi. E hiˈo anaˈe na i te tahi mau ohipa i tupu na mua ˈtu i teie haruraa fenua.

Te mau tumu o te haruraa fenua

I te matahiti 1968, ua faatahuri te hoê orureraa hau i arataihia e Omar Torrijos Herrera, raatira faehau, i te faatereraa manahune no Panama. Mea faufaa roa te mana aiˈa no te mau huimana apî a te nuu; i te mea e na te mau Marite e haapao noa ra i te vahi o te faataheraa pape, ua riro ïa te reira ei tumu no te amahamaharaa.

I te matahiti 1977, ua tarima te tenerara Torrijos raua o Jimmy Carter, o ˈna te peretiteni o te Fenua Marite i taua tau ra, i te Faaauraa o te faataheraa pape no Panama, e faataa ra e na Panama e haapao i te faatereraa, te faaohiparaa e te atuaturaa i te faataheraa pape i te matahiti 2000.

I te matahiti 1981, ua pohe o Torrijos i roto i te hoê ati manureva tautau. I muri aˈe, na te tenerara Manuel Antonio Noriega i mono mai ia ˈna. I te avae febuare 1988, ua faautuahia ˈtura o Noriega i Floride no te hooraa i te raau taero; mai taua taime mai râ, ua ino roa ˈˈera to ˈna mau taairaa e te Fenua Marite. I te matahiti i muri iho, ua tupu te mau maitiraa i Panama, tera râ, ua faaore te faatereraa a Noriega i te maitiraa. Ua haa ˈtura te Fenua Marite no te faaere i te tenerara na roto i te mau faautuaraa i te pae no te mau auraa i rotopu i te mau fenua e i te pae faanavairaa faufaa. I te 15 no titema 1989, ua faaoti aˈera te Apooraa a te hau e e tamaˈi atu te fenua Panama i te Fenua Marite. I te mahana i muri iho, ua taparahihia aˈera te hoê faehau marite. I muri iho, ua faaoti ihora te peretiteni Bush e ia aro atu te nuu.

Ia au i te parau i haamanahia, ua faaotihia teie ohipa no te paruru i te ora o tau 35 000 feia marite e ora ra i Panama, no te tapea i te huru peapea ore o te faataheraa pape, no te haamau faahou i te faatereraa manahune e no te haru ia Noriega ia haavahia oia no te hooraa raau taero. Ua riro teie ohipa ei ohipa a te nuu rahi roa ˈˈe a to Marite ma mai te tamaˈi no Viêt Nam mai â. Fatata e 26 000 faehau marite tei aro atu i te mau nuu no Panama, oia hoi tau 12 000 taata, te mau nuu i apitihia ˈtu e rave rahi tausani feia i faaineinehia e te faatereraa a Noriega e o te titau ra i te tiaraa ra pǔpǔ faehau o te tura.

Fatata roa i te hora hoê i te poipoi i te 20 no titema a faaarahia ˈi te feia no Panama City e no Colón, e tae noa ˈtu te mau taata e ora ra na te hiti i te mau vahi a te nuu faufaa mau, na roto i te maniania o te mau aroraa: te mau pupuhiraa, te mau paainaraa o te mau topita huru rau. Te faaohipa atoa nei te mau nuu marite i te mau mauhaa aravihi mau, oia atoa e ono manureva tamaˈi aravihi mau e 300 mirioni farane, te mau paura e arataihia na roto i te mau hihi veavea, te mau manureva tautau Apache e te mau pereoo tamaˈi; hau atu, e titia mata hiˈo i te po to te mau faehau. Te tahi tau hora i muri aˈe i te haruraa fenua, ua pau roa te feia patoi i faanahohia; teie râ, e tupu â te tahi mau aroraa e te mau pǔpǔ faehau a te tura i roto i te mau mahana i muri iho.

Te tiaraa amui ore kerisetiano i te tau arepurepu

Ua matau-maitai-hia te mau Ite no Iehova na te ao atoa nei no to ratou tiaraa amui ore i roto i te mau ohipa politita. Eaha ïa te ohipa i tupu no na 6 000 Ite e ora ra i Panama i roto i teie huenaneraa o te fenua? I te otiraa te mau ravea taairaa i te tataˈihia, ua haamata ˈtura ratou i te maimi haere no te ite i te numera o te feia i roohia i te ati. Noa ˈtu e e rave rahi mau utuafare tei erehia i to ratou fare e ta ratou mau faufaa, aita hoê taata i pohe aore ra i pepe ino roa.

Te faatia ra te hoê vahine Ite no Iehova e ora na i pihai iho i te pu a te mau nuu no Panama i Chorrillo e: “Te faaea noa ra vau i te fare e ta ˈu tane, ua faaroo atura mâua i te hoê paura i te paainaraa i pihai iho i te vahi o te faataheraa pape. Parau atura vau i ta ˈu tane: ‘E haere anaˈe i rapae; e fare raau to tâua e e nehenehe oia e ura ohie noa.’ Ua horo atura mâua i rapaeau e ua topa ˈtura mâua i roto i te hoê vahi atâata roa no te mau aroraa uˈana i rotopu i te mau faehau marite e te mau nuu no Panama. Ua haere atura mâua e tapuni i roto i te hoê fare teitei, a tamau noa ˈi te mau paainaraa topita.

“I te mahana i muri iho, ua faarue aˈera mâua i te vahi atâata. Ua tapea mâua i te hoê pereoo e ua ani atura i te taata faahoro ia afai ia mâua i ǒ te hoê hoa o ta ˈu tane. I to ˈu paiumaraa i roto i te pereoo, ua ite atura vau e no roto te feia e parahi ra i roto i te pereoo i te mau pǔpǔ faehau a te tura. E mauhaa anaˈe hoi ta ratou pauroa. Aita i maoro roa, ua parau maira ratou ia mâua ia pou i raro, tera râ, mea maitai aˈe no mâua no te mea ahiri e ua farerei matou i te mau faehau marite, eita e ore e e pupuhi ratou i nia i te feia no te pǔpǔ faehau, e e pohe atoa paha ïa mâua.

“Ua haere atura mâua i ǒ te mau hoa o ta ˈu tane. E mau katolika itoito mau ratou e tei te fare haapiiraa perepitero ta ratou tamaiti. Aita râ te reira i tapea ia ratou ia haere e eiâ e e amu i te maa i eiâhia. Ua parau atura vau i ta ˈu tane: ‘Eita e tano; e Ite no Iehova vau e te opani ra to ˈu haava manaˈo ia ˈu ia faaea i ǒ nei.’ Ua haere atura mâua i ǒ te mau Ite, o tei haapao maitai mai ia mâua.

“Ua peapea roa ta ˈu tane na roto i te ereraahia oia i to ˈna fare e te mau taoˈa atoa o ta mâua i haaputu na roto i te mau haapaeraa rahi. Tera râ, te ora noa ra mâua e tera hoi te mea faufaa roa ˈˈe. Ua taui to ˈna haerea e i teie nei, aita o ˈna e tapea faahou ra ia ˈu ia haere i te mau putuputuraa i faanahohia e te mau Ite no Iehova. Ua haere atoa mai oia na muri ia ˈu e faaroo i te hoê oreroraa parau e ua maere roa oia na roto i te nahonaho maitai e te hau e vai ra i reira.”

E faaea atoa na te tahi atu vahine Ite no Iehova, fatata roa i te naeahia i te 80 matahiti, i roto i te vahi aroraa. Te faatia ra oia e: “Fatata i te hora hoê i te poipoi a tupai mai ai to ˈu tamahine fetii i te opani i te na ôraa e: ‘Te tamaˈi!’ I to ˈu tatararaa i te opani, ua ite atura vau i te mau taata atoa i te pouraa ˈtu na roto i te mau eˈa. Ua apǐ roa te mau aroa i te taata e horo ra na te mau vahi atoa no te paruru ia ratou i te mau paura e te mau ofai pupuhi. O vau nei râ, ua tapiri au i to ˈu opani, e ua hoˈi atura vau i roto i to ˈu roi.

“I te mahana i muri iho, te horo faahou ra te taata na roto i te mau aroâ, eiaha no te paruru ia ratou i te mau pupuhiraa, no te eiâ râ i roto i te mau fare toa. Ua tamata te tahi mau taata i te hoo mai i te maa mama roa; tera râ, aita vau i farii, no te mea ua ite au e ua eiâhia teie maa. Ua parau maira ratou e e horoa noa mai ratou, tera râ, ua pahono atura vau e eita vau e hinaaro, noa ˈtu e mea tamoni ore. Ua ani atura vau ia ratou mai te aha to ratou tiaraa kerisetiano inaha te rave ra ratou i te mea e ere na ratou. Ua parau maira hoê e: ‘Te faatia ra ta ˈu Atua ia ˈu ia na reira.’ Ua parau atura vau e: ‘Te faatia ra paha ta outou Atua ia outou, area te Atua mau ra, o Iehova, aita ïa.’”

Eiâraa rahi

Te tia nei te oire no Colón fatata e 80 kilometera ia Panama City, hau atu i te 100 000 feia e ora ra i roto i teie oire e matara ˈtura i nia i te moana Ataranitita e te opani nei oia i te faataheraa pape. Ua ite atoa oia i te mau aroraa e te hoê eiâraa rahi i muri aˈe to te mau vahi a te nuu faufaa roa i haruhia ra. Te faatia ra te hoê tiaau o te hoê o te mau amuiraa a te mau Ite no Iehova o taua vahi ra i te mea o ta ˈna i ora: “Te mahana toru, na mua noa ˈˈe i te hora hoê i te poipoi, ua faaarahia te oire na roto i te maniania o te mau paura i taorahia i nia i te pu a te mau puai moana no Panama, e vai ra i tau kilometera noa ia Colón. Ua tamau noa te mau aroraa i te po taatoa e ua topa atoa te mau paura i pihai iho roa.

“I te mahana pae, o te huenaneraa rahi ïa. Te faatere ra hoi te mau taata orure hau e mauhaa ta ratou i te oire. Aita e taata tiai e aita atoa e mutoi no te paruru. Ua tatara te hoê taata i te hoê afata tei î roa i te mauhaa, e e nehenehe hoi te mau taata atoa e haere mai e rave i te tahi, e tae noa ˈtu i te feia tei matara mai i te fare auri. I te matete, te hoohia ra hoi te mau pupuhi i nia i te mau paepae. Ua ite-atoa-hia hoi te mau tamarii e hahaere noa ra e te hoê pupuhi.

“Ua ino roa te upoo o te taata i te manaˈo taparahi taata, e, a tere noa ˈi te pereoo, ua pupuhi vetahi i te ofai pupuhi i nia. Ia haere noa ˈtu oe na roto i te mau aroa, e nehenehe ïa oe e roohia i te ati pohe. Teie râ, ua opua aˈera vau e haere i rapae no te ite eaha te huru o to ˈu mau hoa kerisetiano. I taua poipoi ra, ua farerei au i te tahi pae, e ua faanaho atura matou i te mau putuputuraa no te avatea. I to ˈu hoˈiraa ˈtu i te fare, ua haamata vau i te faaineine i te maa e ua faaroo atura vau i te maniania o te mau manureva tautau. Ua hiˈo atura vau na roto i te haamaramarama, e, i taua taime ra, ua ite atura vau i te hoê manureva tautau marite e rere noa ra i te pupuhiraa e toru topita i nia i te hoê pare e 15 tahua, te fare teitei roa ˈˈe o te oire.

“Auê au i te mehameha e no te mea hau atu i te 100 utuafare e ora ra i roto i taua fare tivila ra, e e maha hoi utuafare Ite no Iehova. Ua tano te mau topita i nia i te mau tahua tei reira mau teie na utuafare e maha i te oraraa. Peneiaˈe paha ua pupuhi atu te tahi mau taata e ere i te Ite o te faahapa ra i te tomoraa mai te mau Marite i roto i te fenua i nia i te mau manureva tautau mai roto mai i taua fare ra, e ua patoi atu te mau Marite. Te mâˈi noa ra te auauahi ereere na roto mai i te fare teitei. Ua taniuniu atura vau i te hoê o te mau Ite e faaea ra i reira, tera râ, aita hoê taata i pahono mai. Ua papu iho â ïa ia outou i to ˈu peapea rahi. I muri iho, ua taniuniu atura vau i te tahi atu utuafare, e ua topa roa to ˈu hau i to ˈu iteraa e ua ora mai te mau Ite atoa.”

No nia i te eiâraa i tupu i taua mau taime ra, te faatia ra te hoê Ite no taua oire ra e: “I roto i te area hoê hebedoma e te afa, ua vai noa ïa te oire mai te reira. Ua riro maira te feia rave i te ohipa ino ei raatira o te oire e ua rave aˈera ratou i te eiâraa rahi. I rotopu i taua mau taata eiâ ra, e haere tamau na vetahi i te pureraa, area vetahi ra, mai te mau paruru e te mau taote, e moni ohipa maitai roa hoi ta ratou. Ua rave ratou i te mau umu, te mau faatoetoeraa maa, te mau tauihaa upaupa, te mau matini roro uira, e te vai atu â. I roto i ta ˈu piha raveraa ohipa, ua eiâhia te mau tauihaa no te hoê tino moni e 22 000 dala marite.

“Ua pohe vetahi no ta ratou ohipa i rave. Te eiâ ra vetahi feia eiâ i te hoê afata rahi i roto i te hoê vahi i mua noa i te Piha o te Basileia a te mau Ite no Iehova a pirihia ˈi e rave rahi o ratou i raro aˈe i te piti o te afata tauihaa. Teie râ, ua eiâ noa ˈtura te tahi atu mau taata ma te ore e tâuˈa noa ˈˈe i te ohipa i tupu. Ua taputô ratou e te tipi e te pupuhi no te rave i te taoˈa. Tera hoi te hoê hiˈoraa o te ohipa e nehenehe e tupu aita anaˈe ‘te feia mana toroa ra’, oia hoi te mana faatere, i reira no te hiˈopoa i te mau ohipa. I roto i taua mau taime ra, mai te peu e aita te ture a Iehova i roto i te mafatu o te taata, e vaiiho ïa ratou i to ratou mau huru hairiiri roa ˈˈe ia faatere ia ratou.” — Roma 13:1-4.

Ua faanahohia te tauturu

I to te piha ohipa a te amaa a te mau Ite no Iehova no Panama iteraa i te rahiraa taata o tei erehia i to ratou fare e o te titau ra i te tauturu i te pae materia, ua opua-oioi-hia ˈtura e faanaho i te mau tauturu. I Panama City, fatata te afaraa o te huiraatira e ora ra i reira, e rave rahi mau fare toa tei eiâhia. Ua taai atura te tomite a te amaa i te mau Ite no te tahi atu mau vahi, i reira te vai râ te maa. Ua hinaaro teie mau Ite e horoa i te mau ǒ i te pae no te moni e te maa; no reira, ua anihia ˈtura ratou ia hoo mai e rave rahi faraoa ota, te raiti, te pipi, te hinu e te tahi atu mau maa o te ore e ino.

E rave rahi tane maa tei faautahia ˈtu i nia i te hoê pereoo rarahi e, tau mahana noa i muri iho i te haruraa fenua, ua operehia teie maa ma te tamoni ore i te feia e erehia ra. Ua faanahohia te mau pu operaraa maa i roto i te mau Piha o te Basileia e rave rahi i purara haere na roto i te mau vahi atoa i roohia i te ati, e ua ohipa noâ teie mau pu e tae roa ˈtu i te taime i tauturuhia ˈi te mau taata atoa. Ua horoahia te toea o te maa na te feia i ere-roa-hia i ta ratou mau ravea no te oraraa na roto i te tamaˈi.

Aita vetahi mau taata o tei erehia i ta ratou mau taoˈa materia i hinaaro e ani i te tauturu, mea taa ê roa hoi ratou i te feia eiâ, tei turaihia e te nounou taoˈa. Mai te ite-pinepine-hia nei ia tupu anaˈe te hoê ati, te vai ra iho â te taata o te faaohipa i teie ati ia faufaahia ratou.

I muri aˈe i teie tauiraa o te faatereraa, te hiˈo nei vetahi mau taata no Panama i te oraraa no a muri aˈe ma te tiaturi papu. Area no vetahi ra, ua riro teie tamaˈi mai te hoê haavîraa no ǒ mai i te hoê hau e titau ra i te faatereraa. Area te mau Ite no Iehova ra, te tamau noa nei ratou i te faaite i te feia aau mehara i te Basileia o te Atua, te faatereraa hoê roa o te faatitiaifaro eiaha noa i te mau fifi o te fenua Panama, i te mau fifi atoa râ o te ao nei. — Daniela 2:44; Mataio 6:9, 10.

[Hohoˈa i te api 18, 19]

Ua faaino roa te tamaˈi i te vahi no Chorrillo. Ua eiâhia te mau fare toa, ua vavahi-roa-hia te mau vahi a te nuu.

[Hohoˈa i te api 20]

Te mau fare toa i vavahi-roa-hia na te feia eiâ.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono