Te mau tamatamataraa i nia i te mau animala—Te mau patoiraa uˈana
MAI TE peu e e nehenehe e taio i te mau animala e maha avae e faaohipahia nei i te mau matahiti atoa i roto i te ao nei no te mau tamatamataraa a te mau pu maimiraa aore ra ei mau hohoˈa no te mau maimiraa no nia i te ora e te pǔpǔ maimi i te pae rapaauraa, e itehia mai ïa te hoê numera maere mau. I te Fenua Marite anaˈe, te manaˈohia ra e, i te mau matahiti atoa, fatata e 17 mirioni urî, piafare, urî taata, iore, rapiti e te tahi atu mau animala teie e faaohipahia nei ei mau animala na te mau piha maimiraa. E vau ahuru ma pae i nia i te hanere o teie mau animala, e mau iore ïa. Teie râ, i te mea e aita e nehenehe e ite papu ihea aore ra ehia rahiraa animala e faaohipahia nei, te manaˈo nei vetahi feia aravihi e tei raro roa teie mau numera i te tupuraa mau. No reira ïa vetahi mau taata e parau ai e mea tano aˈe ia faahiti i te numera ra hoê hanere mirioni. E numera riaria mau teie, e ere anei?
Noa ˈtu e aita teie mau animala e hamani-ino-hia ra ma te faufaa ore, te manaˈo ra anei outou e mea hairiiri roa te ohipa e ravehia ra i nia ia ratou? Te manaˈo ra anei outou e e ere roa ˈtu i te mea tano ia taparahi i teie rahiraa animala? O te manaˈo ïa o te mau mirioni taata. No vetahi pae, e tuea noa teie hamani-ino-raa e ravehia ra i nia i te mau animala i te hoê manaˈo te nehenehe e faataahia mai “te titauraa e haafaufaa i te mau maitai o to ˈna iho pǔpǔ ma te faaino i te mau maitai o te tahi atu pǔpǔ”. (Pahonoraa i te mau manaˈo e faahitihia ra e te feia e turu ra i te tâpû-oraora-noa-raa i te animala [beretane].) Ia au i te feia e paruru nei i te mau animala, mai te mea ra e te manaˈohia ra e “eiaha e hiˈo i te ravea e manuïa ˈi te hoê opuaraa e ia oaoa te hoê pae [te mau taata] e tia ïa i te tahi atu pae [te mau animala] ia mauiui”.
No te mau aivanaa, e nehenehe e haapoto noa i te uiraa i te na ôraa e: Mea tano anei ia patoi i te hoê faanahoraa e titau ra i te taparahiraa i te mau animala ia nehenehe te mau taote e haapii i te mau ravea tâpûraa apî aore ra e arai i te parareraa o te mau maˈi pohe? Mai te peu e ua ite outou e ua tamatahia te hoê raau i nia i te mau animala, ua ineine anei outou i te haapae i teie raau, noa ˈtu e e nehenehe te reira e faaora ia outou? Mea au aˈe anei na outou ia ravehia ta outou tamarii aore ra te hoê o to outou fetii, te ora noa ra teie râ ua moe roa to ˈna hiroa, ia tâpûhia oia no te rave i te tahi tamatamataraa, maoti hoi i te hoê animala? E i te pae hopea: Mai te peu e e nehenehe te taparahiraahia te hoê animala e faaora ia outou i te pohe aore ra i te hoê maˈi riaria roa, e patoi anei outou aore ra te hoê taata o ta outou e here ra, i te reira no te mea eita e tia ia haapohe i te hoê animala no te faaora i te hoê taata? Mea fifi roa no te mau taata e rave rahi ia matara mai i teie uiraa fifi mau.
Te aroraa no te paruru i te mau animala
Teie râ, i te mau matahiti 80, ua tupu mai te manaˈo patoi i te mau tamatamataraa i nia i te animala, manaˈo patoi o te itehia ra i teie mahana na roto i te hoê faanahoraa na te ao atoa nei o te mau taatiraa itoito mau o te rahi noa ˈtura hoi to ratou puai e to ratou numera. Te aro nei ratou ia faaore-roa-hia te faaohiparaa i te mau animala no te mau maimiraa i te pae no te ite aravihi.
No te huti i te ara-maite-raa o te huiraatira, te haere roa nei te feia paruru i te mau tiaraa o te mau animala na nia i te purumu, te faahepo nei i te mau tia mana politita, te ani nei i te tauturu a te mau ravea haapurororaa parau apî — oia hoi te mau vea, te radio, te afata teata — e te rave roa atoa nei hoi i te mau ohipa aroraa. “Te parare oioi nei te reira i Europa, i Auteralia e i Niu-Zelani”, o ta te hoê taata aro rahi no Kanada i parau no nia i teie pǔpǔ faatiamâ. “Te rahi roa nei oia i te Fenua Marite. I Kanada, te ite nei oia i te hoê manuïa rahi. E rave rau mau faanahoraa na te ao nei, e te itehia nei te hoê titauraa rahi no te turu i te mau pǔpǔ paruru patoi uˈana roa ˈˈe.”
Ua ineine vetahi o taua mau ‘pǔpǔ patoi uˈana’ ra i te faaohipa i te ravea puai no te turu i ta ratou ohipa. I roto i te mau matahiti i mairi aˈenei, ua vavahi te mau pǔpǔ aro e patoi ra i te tâpû-oraora-noa-raa i te animala tau 25 piha maimiraa a te mau fare haapiiraa tuatoru. Taa ê atu i te mau mirioni dala marite i haamâuˈahia no te mau vavahiraa, ua ite-atoa-hia e ua moe te mau parau e te mau haamaramaramaraa faufaa roa. Ua eiâhia te mau animala e ua tuuhia ratou. I roto i te hoê o taua mau ohipa ra, ua vavahi-roa-hia te hotu o te mau maimiraa faufaa roa no nia i te mau tamarii matapo. Ua huˈahuˈa roa te mau tauihaa moni roa oia hoi e rave rahi hanere tausani dala marite.
I roto i te hoê rata i faataehia ˈtu i te mau tia no te mau fare haapiiraa tuatoru e oia atoa i te mau vea, ua faatiatia te hoê pǔpǔ feia patoi i te na ôraa e ‘ua hoona ta ratou moni i haamâuˈa’ i to ratou tuparariraa i roto noa i tau ahuru tetoni e te hoê auri e pae dala marite i te hoê taoˈa hiˈopoa i te mau taoˈa huˈa roa e 10000 dala marite. I roto i te tahi atu mau piha maimiraa, ua itea mai i te feia maimi ta ratou mau parau e ta ratou mau tauihaa i tafetafeta roa i te toto, e te mau pǎpai tei papaihia i nia iho te mau parau faahapa i te tâpû-oraora-noa-raa i te animala. Te faahiti ra te hoê vea i te mau “haapeapearaa, i te tahi taime i te mau haamǎtaˈuraa pohe, e ravehia nei i nia i te mau aivanaa e to ratou mau fetii”. I te Fenua Marite, hau atu i te hoê ahuru ma piti aivanaa o tei haamǎtaˈuhia i te mau poroi pohe aore ra i te mau haavîraa uˈana a te feia paruru i te mau animala. I te matahiti 1986, teie te parau i faaroohia na roto i te BBC: “Te manaˈo e tahoê ra i te feia patoi i roto i ta ratou aroraa no te faatiamâ i te mau animala, o te tiaturiraa ïa e ua tano mau â te ravea puai — oia hoi te vavahiraa i te mau tauihaa, e tae noa ˈtu i te faaoreraa i te ora — i te pae morare.”
“Aitâ te taata i tupaihia ˈtura, tera râ, e tupu te reira i te hoê mahana, o ta te hoê vahine haapao i te hoê pǔpǔ ïa i parau i te matahiti 1986 ra. Ia tae i te hoê taime, e riri te hoê taata, e e nehenehe ïa te taata e pepe.” I roto i taua aparauraa ra, ua faaite oia e ua ino roa te mau ohipa i te fenua Beretane e i te Repubilita tooa o te râ no Helemani. Ua haapapu roa mai te mau topita auahi e te mau ohipa haavî i ta ˈna parau. I te Fenua Marite, ua tamata-ê-na-hia i te taparahi i te hoê taata te rave ra ta ˈna taiete i te mau tamatamataraa i nia i te animala. Ahiri e aita te mau mutoi i tae oioi mai, ua pohe ïa oia i roto i te paainaraa o te hoê topita. Teie râ, aita te taatoaraa o te feia patoi i te tamatamataraa i nia i te animala e farii ra i teie mau huru raveraa haavî e tei opanihia e te ture.
Te mau tumu o te patoiraa
Ia au i te Vea a te Taatiraa a te mau taote marite (beretane), “e nehenehe te rahiraa o te feia e haapeapea nei i mua i te faaohiparaahia te mau animala i roto i te mau maimiraa i te pae no te ihiora e te pae rapaauraa, e vahihia na roto e piti pûpû rahi: I te hoê pae, te feia e tapitapi ra no te maitairaa o te animala. Aita ratou e patoi ra i te maimiraa i te pae no te ihiora e te pae rapaauraa, tera râ, te hinaaro nei ratou e papu e te rave-maitai-hia ra te mau animala, e mea titau-mau-hia to ratou faaohiparaahia e mea iti roa te mau animala e ravehia nei”. Te faaite ra te mau titorotororaa apî e ua riro teie pǔpǔ taata ei pae rahi mamû noa.
Ia au noâ i teie vea, i roto i te piti o te pûpû, te vai ra “te feia e aro nei no te mau tiaraa o te animala. Te rave nei ratou i te hoê tiaraa etaeta aˈe e te faahapa roa nei ratou i te faaohiparaahia te mau animala i roto i te maimiraa i te pae no te ihiora e te pae rapaauraa”. “E mau tiaraa tumu o te ore e nehenehe e faaorehia to te mau animala, o ta te hoê raatira o te hoê o taua mau pǔpǔ ra i parau. Mai te peu e e nehenehe ta te hoê animala e ite i te mauiui aore ra i te mǎtaˈu, e tiaraa ïa to ˈna ia ore oia e na reirahia.” “Aita roa ˈtu e niu papu to te manaˈo ra e e tiaraa taa ê to te taata, o ta te tahi atu auvaha ïa i parau. Te iore, te puaa, te urî, te tamaroa, hoê â ïa huru.”
Aita te feia patoi uˈana e rave rahi e farii ra e ia faaohipahia te mau animala no te hamani i te maa, te ahu aore ra i te pae no te faaetaetaraa tino, e te patoi atoa ra ratou i te manaˈo no nia i te animala apee i te taata. Ua turai te feia patoi i te ohipa taiˈa e te amuraa i te iˈa i te feia taiˈa i roto i te pape. Ua tuhi vetahi i te feia e haere ra e te mau pereue hamanihia i te huruhuru animala aore ra te iri animala na nia i te purumu. Ua eiâhia te mau fare toa e ua faainohia te mau pereue hamanihia e te huruhuru animala moni roa e te mau taata e manaˈo etaeta maitai to ratou no nia i te faaohiparaa e te raveraa i te mau animala. “Eita vau e amu i te huero moa e eita vau e oomo i te hoê noa ˈˈe taoˈa hamanihia i te iri animala”, o ta te hoê ïa o ratou i parau. “Inaha, i muri mai i te hoê tâpû mii puaa e te hoê huero moa, te hunahia ra te aamu o te mau mauiui hairiiri mau”, o te parau ïa i taiohia i roto i te vea a te hoê taiete marite e paruru ra i te mau animala. Ma te faaite i te mau hohoˈa o te mau puaa ufa e te mau moa i opanihia i roto i te mau aua e te mau afata auri apǐapǐ, ua parau tahaa roa teie vea e, ia hiˈohia teie mau huru tupuraa matauhia i roto i te tuhaa no te puaa e te moa, ua riro ïa te hoê mereiti “huero moa e te mii puaa ei ‘maa na te etene’”. Ma te papu maitai, te faatupu nei te parururaa i te mau tiaraa o te animala i te mau aimârôraa uˈana.
Te ohipa hairiiri
E rave rahi mau taata teie e manaˈo nei e mea tano roa ia faahapa i te mau tamatamataraa i nia i te mau animala. Ua tupu te hoê o te mau ohipa hairiiri roa ˈˈe i te Pu maimiraa no nia i te mau ahoaho o te upoo a te hoê fare haapiiraa tuatoru tuiroo marite. Ia au i te vea ra Kiwanis (setepa 1988), ua faaite te mau ripene vidéo i eiâhia i roto i te hoê ohipa i ravehia no te faaora i te mau animala i “te mau urî taata e tupai-puai-hia ra to ratou upoo e te hoê matini i faataahia no teie ohipa, e te feia maimi e ata noa ra i mua i te mau mauiui e faaruru noa ra i te mau animala i faainohia to ratou roro”. I muri aˈe i teie faaiteraa, aita ˈtura te hau faatere marite i horoa faahou i te moni no te turu i te mau ohipa a teie pu maimiraa.
E tia atoa ia faahiti i te tamatamataraa hairiiri a Draize, e faaohipa-pinepine-hia nei i te pae no te mau raau faaunauna, te mau puˈa rouru, te mau raau tamâraa e te mau puˈa. Maoti teie ravea, e nehenehe e tapao i te faito maero o te mau taoˈa e nehenehe e haere atu i roto i te mata. I roto i te rahiraa o te mau tupuraa, e tuuhia e ono e tae atu i te iva rapiti uouo i roto i te mau afata, te arapoa e te upoo anaˈe te toe mai i rapaeau, eita ïa ta ratou e nehenehe e ûi i to ratou mata ia tuu-anaˈe-hia i te taoˈa taero e tuatapapahia ra i nia i to ratou mata. Te parauhia ra e e tuô ratou i te mauiui. E rave rahi atoa mau aivanaa teie e faahapa etaeta nei i teie mau huru tamatamataraa e te tutava nei e ia opanihia te reira. Ua faaite mai te mau pǔpǔ paruru i te animala e rave rahi mau raveraa hairiiri mau mai teie te huru i tuatihia i te mau tamatamataraa i nia i te mau animala.
Aita te taote Robert White, ta matou i faahiti i roto i te tumu parau na mua ˈtu, e auhia ra e te feia paruru i te mau animala. Ua faaite te Taiete marite e patoi ra i te tâpû-oraora-noa-raa i te animala ia ˈna mai “te taata tâpû animala hairiiri mau no Cleveland o tei tâpû i te mau upoo urî taata e o tei tapea oraora noa i te mau roro urî taata i roto i te tahi pape”.
Mai te ohipa e ite-pinepine-hia nei ia tupu te mau aimârôraa, te vai ra i rotopu e piti tiaraa etaeta roa, te hoê reni aifaito e tamata ra i te tapea mai i te pae maitai roa ˈˈe e i te faaore i te pae ino roa ˈˈe. No reira, aita anei e ravea monoraa i te tamatamataraa i nia i te animala? O te haapae-roa-raa anei i teie huru raveraa te ravea tamau e te tano roa ˈˈe? E hiˈopoa tatou i teie mau uiraa i roto i te tumu parau i mua nei.
[Tumu parau tarenihia i te api 9]
Tuea-ore-raa o te manaˈo
“Te manaˈo nei au e e tiaraa to te mau animala inaha, noa ˈtu e e ere hoê â e to tatou nei, e mau tiaraa râ o te ore e nehenehe e faaorehia. E tiaraa to ratou ia ore ratou ia roohia i te mauiui, te riaria aore ra te tahi ereraa i te pae tino na roto i ta tatou huru raveraa. (...) E tiaraa to ratou ia ore ratou ia rave-ino-hia noa ˈtu eaha te huru hamani-ino-raa, ia noaa te tahi mea i te pae no te maa, te faaanaanataeraa manaˈo aore ra te tahi atu huru.” — Roger Caras, taata tuatapapa i te natura; vea a te afata teata a te pu haapurororaa marite ABC (Newsweek, 26 no titema 1988).
“Mai te peu e e hiˈopoa vau i te mau maimiraa taatoa, te ite nei au e ua horoa mai oia i te mau huru mea maitatai atoa. Te mau patia, te mau rapaauraa, te mau ravea no te tâpûraa e te mau huru raveraa i tamatahia i roto i te mau piha maimiraa, ua faarahi roa te reira i te roaraa o te oraraa i roto i te senekele i mairi aˈenei (...). Ia hiˈohia te mau ohipa i iteahia mai, e nehenehe te maitiraa eiaha e faaohipa i te mau animala no te maimiraa e riro ei faaotiraa ino roa ˈˈe: Te vai ra hoi ia tatou nei te ravea no te aro atu i te maˈi, tera râ, eita tatou e faaohipa i teie ravea.” — Marcia Kelly, Health Sciences, tau auhune 1989, fare haapiiraa tuatoru no Minnesota.
“Te parau nei au aita i te mau tamatamataraa e ravehia nei i nia i te animala. Eiaha noa no te mau tumu morare, no te mau tumu atoa râ i te pae no te ite aivanaa. Ua haapapuhia e eita te mau faahopearaa e noaahia i nia i te mau animala e nehenehe e faaohipahia i nia i te taata. Te vai ra i roto i te tuhaa o te tauiraa i te pae no te ora o te tino (...) te hoê ture a te natura e faataa ra e te hoê tupuraa o tei haamauhia no te hoê pǔpǔ e tano noa ïa no teie pǔpǔ e aita ˈtu. (...) Te tamatamataraa i nia i te animala, e ohipa hape roa ïa, te faufaa ore, te moni roa e, hau atu, e raveraa haamauiui atoa.” — Gianni Tamino, taata maimi i te fare haapiiraa tuatoru no Padoue, te fare haapiiraa rahi roa ˈˈe i te pae rapaauraa no Italia.
[Hohoˈa i te api 7]
Rapiti tei opanihia i roto i te afata no te rave i te hoê tamataraa no nia i te inoraa o te mata.
[Faaiteraa i te tumu]
PETA
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 8]
UPI/Bettmann Newsphotos