VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g90 8/1 api 14-15
  • Te aravihi no te taaraa i te manaˈo o te mau tamarii

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te aravihi no te taaraa i te manaˈo o te mau tamarii
  • A ara mai na! 1990
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E mau taata paari iti?
  • A faaitoito e a aˈo eiaha râ e faahepo
  • Ia haapii na outou i ta outou mau tamarii mai te aruaruraa mai â
    Nafea ia faatupu i te hoê oraraa utuafare oaoa
  • A haapii i ta oe tamarii mai to tamarii-rii-raa mai â
    Te ravea e itehia ˈi te oaoa i te utuafare
  • E te mau metua, a tauturu i ta outou tamarii ia haapuai i to ˈna faaroo
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2024
  • Te faufaa o te hoê aˈo here mau
    Nafea ia faatupu i te hoê oraraa utuafare oaoa
Ite hau atu â
A ara mai na! 1990
g90 8/1 api 14-15

Te aravihi no te taaraa i te manaˈo o te mau tamarii

E FARII te rahiraa o te mau metua i teie nei manaˈo: ua riro te manuïaraa i te haapiiraa ˈtu i ta ratou tamarii ei hoê o te mau fifi rahi roa ˈˈe te tia ia ratou ia faaruru. Te pue noa nei te mau buka maitai roa i papaihia no nia i teie tumu parau, tera râ, te vai ra te hoê ravea ta te mau huru taata atoa, te mau metua, te mau papa e te mau mama ruau, te mau metua tane fetii, te mau metua vahine fetii e tae noa ˈtu te mau hoa, e nehenehe e faaohipa: oia hoi, ia hinaaro anaˈe outou e taa i te manaˈo o te hoê tamarii e e haapii ia ˈna, te tamata ra anei outou i te hiˈo i te mau mea mai ta ˈna iho e ite ra? te tamata ra anei outou i te taa e eaha te mea e tupu ra i roto i to ˈna upoo iti nainai ra?

Eiaha e moehia ia outou e e mea haihai roa te mau tamarii. Ia hiˈo tatou ia ratou mai teie te huru, e taa ïa ia tatou e mea nafea ratou i te hiˈoraa mai ia tatou nei. Ia fanauhia mai ratou, e tomo mai ratou i roto i te ao mehameha rii o te mau taata hiˈoraa rarahi roa, e mana rahi to ratou e mea puai roa atoa. I mua i te aro o te hoê aiû iti, e riro te taata paari ei taipe no te tauturu, te paruru e te tamǎrûraa, aore ra ei taipe no te hamani ino.

E mau taata paari iti?

Ia taa ia outou eaha te ohipa e rave, mea faufaa roa atoa ia ara ia ore outou e faariro i te mau tamarii mai te mau taata paari iti. E tia i te tamariiriiraa ia riro ei anotau nehenehe roa ˈˈe o te oraraa. No reira, eita roa ˈtu e tia ia haapae i taua mau taime ra aore ra ia faatupu oioi noa i te mau taata paari iti. A vaiiho na râ i ta outou tamaiti aore ra ta outou tamahine ia fanaˈo i to ˈna nainairaa. A faaohipa i to outou tiaraa metua no te haapii atu i ta outou mau tamarii i te mau faaueraa tumu morare o te faariro ia ratou, i roto i te roaraa o te tau, ei mau taata paari tia.

Mea faufaa roa atoa ia faaau atu i te huru o te aiû, i to ˈna aruaruraa ra. No reira, eita roa ˈtu e tia i te mau metua ia tupai i te hoê aiû iti no te mea noa e ua fiu roa ratou i te faaroo-noa-raa i ta ˈna taˈi. Oia mau, ua riro te mau taˈi o te aiû ei ravea natura o ta ˈna e faaohipa no te faaite i te mea o ta ˈna e hinaaro ra. I teie nei, e nehenehe ta te aiû, tei paruru-maitai-hia hoi na mua ˈˈe i roto i te opu o to ˈna metua vahine, e faaite ma te reo puai i to ˈna manaˈo na roto i ta ˈna mau taˈi!

A faaitoito e a aˈo eiaha râ e faahepo

Mea maitai roa ia haapopou i te mau tutavaraa ta te hoê tamarii e rave ra no te faaite i to ˈna manaˈo. E nehenehe to ˈna manaˈo e faaite mai i te tahi mau fifi, mea ohie aˈe hoi ia faatitiaifaro mai te peu e e taa maitai te metua i te huru o to ˈna fifi. Teie râ, mea faufaa roa atoa ia pahono maitai i te mau parau a te tamarii i te aratairaa ia ˈna ia faaite i to ˈna manaˈo. Teie te aˈoraa a Wendy Schuman, e faatere atoa ra i te vea ra Metua (beretane), no nia i te huru raveraa te tia i te mau metua ia faaohipa no te paraparau atu i ta ratou mau tamarii: “A faaite atu e te taa ra outou i to ratou manaˈo (...), o te manaˈo faufaa roa ïa i itehia mai i roto i te rahiraa o te mau maimiraa apî no nia i te aparauraa i rotopu i te mau metua e ta ratou mau tamarii. Teie râ, eita noa e navai ia taa i te huru o te tamarii; e tia atoa ia faaite i te reira na roto i te mau parau tei î i te taa-maitai-raa, e mau parau hoi ta te rahiraa o te mau metua e ore e nehenehe e faahiti ohie noa.”

Oia hoi, ia ore te hoê tamarii e faaite i te faatura, aore ra ia rave oia i te hoê ohipa hape e titau ra e ia aˈohia o ˈna, e tamata ïa te mau metua i te ore e faaite i te hoê huru aore ra i te tahi tuuraa reo e haapapu ra i to ratou riri aore ra i to ratou inoino. Oia mau, mea ohie aˈe ia parau maoti hoi i te rave; tera râ, a haamanaˈo noa na e e nehenehe te hoê pahonoraa etaeta aore ra o te faahaehaa i te tamarii, mai teie te huru “E maau!” aore ra “Auê aita iho â ta oe e ohipa maitai!”, e faaino i te hoê huru tupuraa fifi roa.

E rave rahi mau metua tei ite e e noaa mai te mau faahopearaa maitai ia haapopou-anaˈe-hia te tamarii ma te faaau atu i to ˈna huru. E parau mau teie i te taime iho â râ e aˈohia ˈi te tamarii. I reirâ, e nehenehe te mau metua e faaite e te taa ra ratou i te mau manaˈo o ta ratou mau tamarii. Oia mau, e taa maitai te rahiraa o te mau tamarii e e parau haavare anei teie mau haapopouraa aore ra eita, aore ra te huna ra anei teie mau parau i te tahi mau manaˈo aore ra eita. No reira, ia haapopou tatou i ta tatou mau tamarii, e haapao maitai tatou mai te peu e e parau mau anei ta tatou e mai te peu e e nehenehe iho â e haapopou ia ratou.

I roto i ta ˈna buka I rotopu i te mau metua e te mau tamarii (beretane), te haapapu ra te taote Haim Ginott, taote tuiroo e rapaau i te tamarii i te pae no te feruriraa, e e tia i te mau metua ia haapopou i ta ratou tamarii, eiaha i nia i to ˈna iho huru, i nia râ i te ohipa o ta ˈna i rave. Ei hiˈoraa, e faaite mai ta outou tamaiti ma te oaoa rahi i te vairaa buka o ta ˈna i hamani; e tauturu atu ïa outou ia ˈna ia tiaturi ia ˈna iho ia parau atu outou e: “Auê te nehenehe e, e mea nahonaho maitai atoa.” No te aha? No te mea te haapopou ra outou ia ˈna no te ohipa o ta ˈna i rave, e inaha, te papu ra ïa ia ˈna e e mau haapopouraa mau teie; eita paha o ˈna e na reira i te manaˈo mai te peu e e parau atu outou e: “E tamuta faahiahia roa oe!” Inaha, ia na reira outou i te parau, te haafaufaa ra ïa outou ia ˈna iho.

Teie ta te taote Ginott i parau: “Te manaˈo nei te rahiraa o te taata e ia haapopouhia te hoê tamarii, e riro oia i te manaˈo e te paruruhia ra o ˈna e te haafaufaahia ra o ˈna. Inaha, e nehenehe te mau haapopouraa e faatupu [i ǒ te tamarii] i te tahi manaˈo hepohepo e e aratai ia ˈna ia rave i te tahi ohipa ino (...). Ia faaroo noa te hoê tamarii i to ˈna mau metua i te parauraa e ‘e tamaroa maitai roa oia’, eita paha ïa o ˈna e farii i teie parau haapopouraa, no te mea mea taa ê roa paha to ˈna huru hiˈoraa ia ˈna iho (...). Eita e tia ia haapopou i te hoê tamarii no nia i to ˈna iho huru, i nia râ i ta ˈna mau tutavaraa e te mau mea o ta ˈna i rave (...). E piti huru haapopouraa: i te hoê pae, ta tatou mau parau, e i te tahi atu pae, te mau manaˈo o te tamarii. Ia haapopou tatou i te hoê tamarii, e tia ia ˈna ia papu maitai e mea faahiahia roa na tatou i ta ˈna mau tutavaraa, ta ˈna ohipa, te mau faahopearaa i noaa mai ia ˈna, to ˈna tauturu, to ˈna faatura.”

E tano maitai teie faaueraa aravihi roa, oia hoi te faahitiraa i te mau haapopouraa, i te aˈoraa i faauruahia mai e te Atua e faaitoito ra ia tatou ia faaite i te manaˈo horoa maitai. Ei hiˈoraa, teie ta te Maseli 3:27 e faaite ra: “Eiaha oe e tapea i te maitai i te taata e au ia ˈna ia hopoi ra, tei to rima taua maitai ra ia hopoi.”

Noa ˈtu eaha te mau aˈoraa maitatai roa e horoahia mai, aita roa ˈtu e ravea faaohie no te rave i te ohipa i parauhia te hopoia e 20 matahiti. E titau te raveraa i te hoê tamarii i te faaoromai, te here, te taa-maitai-raa i to ˈna manaˈo e te poihere. Teie râ, ua riro te iteraa i to ˈna huru ei ravea faufaa roa no te manuïa.

“E tamaiti ite ra, e oaoaraa ïa na te metua tane”, o ta te arii paari ra o Solomona ïa i papai (Maseli 10:1). Ia tauturu na te taa-maitai-raa i te manaˈo e te huru feruriraa o ta outou tamarii ia outou ia tamata atoa i teie huru oaoaraa!

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono