Eaha mau na te fifi o te mau mǎhu e tapoˈi ra i te fenua nei?
Te ite ra anei outou i te hoê tapao e ite-pinepine-hia ra i roto i te mau faaiteraa meteo a te palaneta nei? O ta James Hansen atoa ïa i ite, e taata faatere oia no te Pu maimiraa Goddard e tuatapapa ra i te pae no te reva teitei, te hoê pu maimiraa e ohipa ra e te NASA, te pu marite i te pae no te reva teitei. I te avae tiunu 1988, ua haapapu mai oia e e ere te veavea rahi e itehia ra i te mea tupu noa mai ma te tumu ore. I muri aˈe i to ˈna faahitiraa i te tahi parau maere mau i mua i te Apooraa rahi a te Fenua Marite, ua parau faahou oia e: “I teie nei, e tia ia tatou ia faaea i te faahiti i te mau parau rii haapaoraa ore e ia farii i te mau tapao e haapapu maitai ra e tei mua tatou i te fifi o te mau mǎhu e tapoˈi ra i te fenua nei.”
TE FIFI o te mau mǎhu e tapoˈi ra i te fenua nei [aore ra te fifi o te fare vairaa tiare]. Eita e ore e ua faaroo pinepine outou i teie parau. Aita hoê aˈe tuearaa e te parau no te hoê fare vairaa tiare. Te faataa nei râ te reira i te parau no te hoê mahanahanaraa o te reva mataˈi e, te haapeapea nei te mau aivanaa e rave rahi no te mea ua faaino ê na teie huru i te palaneta atoa nei. Teie râ, e tae roa mai i te taime a faahiti ai o James Hansen i ta ˈna parau, mea au ore roa na te mau taata aravihi i roto i taua tuhaa ra, ia faahiti tahaa roa mai i te parau no teie ohipa. No nia i teie faahitiraa parau a Hansen, teie ta Michael Oppenheimer, taata maimi i te pae no te reva mataˈi, i parau: “Auaa ïa te hoê rururaa rahi i faanahohia e te mau huimana a te hau a tupu noa ˈi te paˈura e te veavea rahi, e auaa atoa te hoê aivanaa o tei ore i mǎtaˈu i te parau e: ‘Mai te huru ra e ua haamata te fifi o te mau mǎhu e tapoˈi ra i te fenua nei, inaha, ua tapao matou i te reira.’ Aita o ˈna i mehameha i te faaite ma te reo puai maitai i te manaˈo ta te tahi pueraa e faahiti mǎrû noa ra.”
Ua poˈi roa te palaneta
Ua vaiiho aˈenei paha outou i to outou pereoo i raro aˈe i te mahana, i te tau veavea roa, e ua taviri pauroa outou i te mau hiˈo i nia. I to outou hoˈiraa mai, ua ite ïa outou e eaha teie ohipa e parauhia ra e te hatua e tapoˈi ra i te fenua nei. E na roto mai te mau hihi o te mahana i te mau hiˈo o te pereoo, e e maraa oioi noa te faito veavea i roto i te pereoo. Teie râ, aita te mataˈi veavea e te ahu iho e nehenehe e haere i rapae. No te aha? No te mea e riro mai te ahu mai te mau hihi veavea (parauhia infrarouges) ra te huru. Eita taua mau hihi ra e itehia e te mata, e nehenehe râ ta te iri e fafa i te reira, ei hiˈoraa ia tapiri atu tatou i pihai iho i te hoê auahi. Teie hiˈo o te vaiiho i te maramarama itehia e te mata ia haere mai i roto, e tapea atoa mai ïa oia i te rahiraa o te mau hihi veavea (infrarouges) ite-ore-hia e te mata, ia haere atu i rapae. No reira te faito veavea i roto i te pereoo e maraa noa ˈi.
Hoê â huru te reva mataˈi o te fenua nei e te mau hiˈo o to outou pereoo. E ô ohie noa mai te maramarama e itehia e te mata na roto i te reva mataˈi, teie râ, e tapeahia te hoê tuhaa rahi o te mau hihi ite-ore-hia e te mata, mai te mau hihi infrarouges, te mau hihi ultraviolets e te mau hihi X. I roto i te rahiraa o te mau tupuraa, e ohipa maitai roa teie. Inaha, mea atâata roa te mau hihi ultraviolets e te mau hihi X; te manaˈohia ra e na teie mau hihi e faatupu nei i te maˈi mariri ai taata. No te aha râ te mau infrarouges e tapea-atoa-hia ˈi?
Ia rave mai oia i te mau hihi infrarouges, e ohipa te reva mataˈi mai te hoê tapoˈi e haaati ra i te fenua nei. I te tahi mau taime, e moe ohie noa ia tatou e te ohu noa ra to tatou palaneta i roto i te aore toetoe roa o te reva teitei. Noa ˈtu e e tamahanahana te mahana i te fenua, mai te peu râ e aita taua “tapoˈi” a te reva mataˈi nei, e mahere oioi noa ïa te veavea, e e topa mai te faito veavea i nia i te fenua e 40 °C i raro mai i te faito o ta tatou i matau. E riro mai ïa te mau moana ei pape toetoe paari!
Ia tere maitai roa anaˈe teie faanahoraa, e tupu mai ïa te fifi o teie tapoˈi o te fenua. Mai te peu e e rahi roa teie nei ohipa, e tupu mai ïa te mau ati ino roa mai: te ˈoˈe rahi ia riro te mau faaapu sitona ei medebara repo puehu, te mau mataˈi rorofai taparahi taata ino mau e na roto mai i te mau moana tei veavea roa, te mau pau pape na te pae miti mai na roto i te maraaraa te faito o te mau moana, te parareraa o te mau mariri ai taata o te iri no roto mai i te inoraa te tuhaa ozone.
Te maraaraa te faito veavea
Ua haapii paha outou i te fare haapiiraa e fatata e 99 % rahiraa mataˈi ora e azote to roto i te reva mataˈi. Eita râ teie nau mǎhu nei e tapea i te mau hihi infrarouges. Auaa te tahi mau mǎhu no roto mai i te 1 % e toe ra, e oia atoa te ata pape, e ore ai to tatou palaneta e paari roa i te toetoe, tera râ, e nehenehe atoa teie mau mǎhu e haaveavea roa i te palaneta.
Te tuea nei te manaˈo o te rahiraa o te feia aravihi no te parau e e faatupu mai te hoê maraaraa o te puairaa o taua mau mǎhu nei i roto i te mataˈi, i te hoê maraaraa o te faito veavea na te fenua atoa nei, aita râ i ite-papu-hia e nafea teie ohipa e tupu ai. E nehenehe teie mau mǎhu e faaauhia i te hoê faito veavea no te palaneta. Inaha, te itehia ra e, ua hau atu i te hoê senekele i teie nei to te taata faahaere-noa-raa i teie faito veavea i nia. “Ua faatupu te amaraa te mau taoˈa ura o te fenua nei (e oia atoa te tahi atu mau ohipa i te pae maona e i te pae no te faaapu) i te hoê maraaraa o te rahiraa mǎhu carbonique e vai ra i roto i te reva mataˈi, i nia fatata e 25 % mai te matahiti 1860 mai â, o ta Irving Mintzer ïa e tapao ra, no roto oia i te World Resources Institute. Te manaˈohia ra e o te haapueraa o te mǎhu carbonique e o te tahi atu mau mǎhu e tapoˈi ra i te fenua nei mai te matahiti 1860 mai â — te omuaraa o te anotau o te mau ravea apî — te tumu o te maraaraa o te veavea au noa i nia i te palaneta, te hoê maraaraa i rotopu i te 0,5 °C e te 1,5 °C.”
E manaˈo paha tatou e e ere te hoê aore ra e piti teteri i te mea faufaa roa, teie râ, e faito veavea rahi mau â teie. Te na ô faahou ra o M. Mintzer e: “No te faataa maitai i teie manaˈo, ia taa ê noa ˈtu te veavea au noa o te palaneta i nia i te 1 °C anaˈe, e navai noa ïa te reira no te faataa ê roa i te ahuaraˈi o te fenua Marite Apatoerau e to Europa ma, e te anotau iti o te pape paari tei tupu na mai te senekele XIII e tae atu i te senekele XVII.” Hau atu, aita atoa e haapapuraa e e tufa maitai te veavea hau atu na te mau vahi atoa. Ia maraa noa ˈtu te faito veavea i nia i te hoê teteri i te matahiti, e itehia ïa te hoê maraaraa rahi roa — e te ino roa atoa — o te ahu i roto i te mau avae veavea roa ˈˈe o te tau veavea.
Te apooraa no Toronto
A tairi noa ˈi te veavea puai i te fenua Marite Apatoerau, i te tau veavea o te matahiti 1988, hau atu i te 300 mau tia no 48 fenua tei haaputuputu mai i te apooraa a te mau nunaa atoa no nia i te tauiraa o te huru o te reva mataˈi, i Torono (Canada). I roto i te hoê faataaraa parau no nia i teie apooraa i papaihia e te Manchester Guardian Weekly, ua tapaohia teie nei parau tohu riaria mau no nia i te mau faahopearaa e nehenehe e tupu ia mahanahana noa ˈtu te palaneta: “Eita te maraaraa o te mau anuera o te fenua nei e aifaito maitai. E oioi aˈe te mau reni atea roa ˈˈe o te fenua nei i te veavea i te ropuraa o te fenua. E mârô roa te mau fenua i te mau vahi ropu i te pae Apatoerau o te fenua nei, i reira te vairaa te rahiraa o te mau fenua e tanu ra i te sitona.” E mau huru tupuraa maitai roa teie no te faatupu i te ˈoˈe rahi na te ao atoa nei.
Te mau vai pue rahi i mua ia tatou
Te tahi atu tumu tapitapiraa rahi, o te mau faahopearaa ïa o te maraaraa te mau anuera, i nia i te faito o te mau moana. E pinepine te taata i te faatuati i te maraaraa o te faito o te mau moana, i te taheraa te mau haapueraa pape toetoe paari e te mau poro toetoe o te fenua nei, teie râ, e nehenehe te mau moana e maraa e inaha, aita te hoê noa ˈˈe tarame o te mau poro toetoe i tahe. Nafea ïa? Na roto ïa i teie faanahoraa e parauhia oruraa na roto i te veavea — hoê â huru mea e haapaiuma i te mercure i roto i te faito i te hoê mahana veavea roa. Ia au i te parau a Robert Buddemeier, no te Piha maimiraa Lawrence Livermore, “noa ˈtu e e faaohipa tatou i te mau ravea atoa no te faataere rii mai i te mahanahanaraa o te fenua nei, e manuïa noa tatou i te faaiti mai i te maraaraa te faito o te mau moana i nia i te hoê e tae atu i te piti metera”.
Te mǎtaˈu nei te taata na te ao atoa nei i mua i teie huru maraaraa rahi o te mau miti. “Ia maraa noa ˈtu te mau miti i raro mai i te 60 tenetimetera, e tapoˈi-roa-hia e 27 % o te fenua Bangladesh i te pape e e tia ˈtura ia faahaere tau 25 mirioni taata i rapae i te fenua”, o ta te Tuatapaparaa a te mau Hau amui (beretane) ïa e faataa ra. E nehenehe ta te fenua Aiphiti e erehia e 20 % o ta ˈna rahiraa fenua faaapu, area te fenua Marite ra, e 50 e tae atu i te 80 % rahiraa fenua vari na te hiti miti. Ia raeahia e 2 metera maraaraa, e tumâ-roa-hia ïa na motu e 1190 no Maldives.”
E mau faaiteraa au noa teie. Mea ino roa ˈtu â hoi vetahi pae. Teie te tahi: “Tei te matahiti 2035 tatou. Ua tapoˈihia te fenua Holelane i te miti. Aita te fenua Bangladesh faahou. Ua haapohe te mau ûa puai e te maraaraa te faito o te mau miti, i te mau mirioni taata e ua horo te feia i ora mai e paruru ia ratou i roto i te mau puhaparaa iti haihai i patuhia i nia i te mau vahi teitei, i te fenua Pakistan e i Inidia. I te pae Europa no ropu e i te Middle West no Marite, ua faariro roa te mau ahuru matahiti paˈura rahi, i te mau faaapu mea hotu roa hoi i mutaa ihora, ei medebara mârô roa.” — Jeremy Rifkin, Manchester Guardian Weekly.
Tera mau anei te huru o to tatou palaneta a muri aˈe?
[Tumu parau tarenihia i te api 5]
Aita te mau aivanaa atoa e tiaturi ra e, o te maraaraa te mau mǎhu e tapoˈi nei i te fenua, te tumu o te mahanahanaraa o te palaneta nei. Teie ta Stephen Schneider, taata tuatapapa i te ahuraˈi i te Pu maimiraa marite no nia i te reva mataˈi, i faaara: “Eita e nehenehe e parau e te tumu o na hoê ahuru matahiti veavea i itehia mai, o te mau mǎhu ïa e tapoˈi ra i te fenua nei. Teie râ, ia tamau noâ teie huru tupuraa e piti ahuru â matahiti, mea huru ê roa ïa te reira. E ia tamau noâ te mau faito veavea teitei roa i te mau matahiti atoa, te manaˈo nei au e e farii te rahiraa o te feia e feaa nei e, o [te fifi no te mau mǎhu e tapoˈi ra i te fenua] iho â te tumu o te ati.” — Science News, buka 135, 8 no eperera 1989.
[Tumu parau tarenihia i te api 6]
No te aha e mea fifi roa ia faataa i te parau no te mau mǎhu e tapoˈi ra i te fenua nei
Mea fifi roa ia faataa i te faanahoraa o te ahuaraˈi o te palaneta, e te faˈi nei te feia aravihi i roto i teie tuhaa i to ratou taa ore no te faataa i te huru o te mahana. Te faaite atu nei matou i muri nei i te tahi mau tapao o te nehenehe e ohipa rahi mai i nia i te mau huru o te ahuaraˈi e itehia nei i teie mahana e o te faaohipahia nei no te faataa i te huru o te mahana.
TE TAHERAA O TE HIONA E TE PAPE TOETOE PAARI: E faahoˈi te pape toetoe paari e te hiona e 40 e tae atu i te 60 % o te maramarama o te mahana, e inaha, e faahaumarû te reira i te palaneta. Teie râ, ia maraa noa ˈtu te anuera, e tahe ïa te pape toetoe paari e te hiona, e e fa mai ïa te fenua aore ra te pape ta ratou e tapoˈi na. I te mea hoi e mea poiri aˈe te fenua e te pape, mea rahi aˈe te rahiraa veavea ta ratou e rave mai. E nehenehe hoi teie huru tupuraa e faarahi roa ˈtu â i te fifi o te hatua e tapoˈi ra i te fenua, i nia paha i te faito e 10 e tae atu i te 20 %.
TE MAU ATA: Ia mahanahana roa ˈtu â te fenua nei, e maraa atoa te haumi, oia hoi e rahi atu â te mau ata. Ia au i te parau a V. Ramanathan, taata maimi no nia i te ahuaraˈi i te haapiiraa tuatoru no Chicago, “ua riro te ohiparaa ˈtu te mau ata i nia i tei tupu na mua ˈtu, ei hoê o te mau tumu matamua no te taa ore i te pae no te tauiraa o te ahuaraˈi”. Te manaˈohia ra e ia rahi roa ˈtu â te mau ata, e faatupu ïa te reira i te tahi faatoetoeraa na roto i te maraaraa te ito o te mahana e faahoˈihia.
I te tahi aˈe râ pae, noa ˈtu e e faahoˈi te mau ata i te tahi tuhaa o te ito o te mahana, e ohipa atoa ratou mai te tahi mau paruru o te tapea i te mau hihi no te fenua mai. No reira, mea fifi roa ia faataa e eaha râ, i rotopu i na huru tupuraa e piti nei, te huru e tupu rahi roa ˈˈe i roto i te hoê ao veavea aˈe e mea rahi roa ˈtu â te mau ata.
TE MAU MOANA: E momi ohie noa te pape i te ahu, e e au ra e e nehenehe ta te mau moana e tapea i te ahu navai maitai no te faanuu roa ˈtu â i te taime i reira te fifi o te mau mǎhu e tapoˈi ra i te fenua nei e tupu ai, tau ahuru matahiti atu â. Teie râ, mea fifi roa na te feia maimi i te pae no te ite aravihi ia faataa i te maororaa o teie nei area taime.
TE MAU MOUˈA AUAHI: E ohipa fifi mau te faanahoraa e turai i te mau ata no roto mai i te mau mouˈa auahi ia tamahanahana i te tuhaa o te reva mataˈi parauhia stratosphère e ia faatoetoe i te fenua nei. Inaha, e au ra e e nehenehe ta te mau mouˈa auahi e faaiti i te fifi o te hatua e tapoˈi ra i te fenua nei, teie râ, aita e taata e nehenehe e faataa e afea râ te hoê puhipuhiraa mouˈa auahi puai e tupu ai.
TE MAU TERERAA O TE MAHANA: Taa ê atu i ta te rahiraa o te taata e manaˈo nei, eita te puai o te mahana e aifaito noa. Ua iti mai to ˈna puai fatata 0,1 % i roto i na matahiti 1979 e 1984. No reira, ua riro te maraaraa te anuera i tapaohia i roto i taua tau ra, ei tapao peapea roa.
[Box/Diagram on page 7]
Te mau mǎhu e tapoˈi ra i te fenua
TE ATA PAPE: Ua taaihia te rahiraa ata pape e vai ra i roto i te mataˈi, i te anuera. Mea rahi aˈe te haumi i roto i te mataˈi veavea i to te mataˈi toetoe. E momi ohie noa te ata pape i te ahu, eita râ ta ˈna e nehenehe e faatupu o ˈna anaˈe i te fifi o te mau mǎhu e tapoˈi ra i te fenua nei. Inaha, e faarahi roa ˈtu oia i te mau faahopearaa o te tahi atu mau mahu.
MǍHU CARBONIQUE (CO2): Tera te mǎhu rahi roa ˈˈe i roto i te mau mǎhu e tapea i te ahu. Mea faufaa roa teie mǎhu no te ora o te mau raau, maoti hoi oia e ora ˈi te mau mea ora atoa i nia i te fenua nei. Te maraa nei te rahiraa mǎhu carbonique i roto i te reva mataˈi e 0,5 % i te mau matahiti atoa. Mai te huru ra e mea iti roa teie numera, teie râ, fatata ïa hoê tane carbone i te taata hoê o te palaneta — oia hoi te numera taatoa e 5 000 000 000 tane — e mâi atura i roto i te reva mataˈi na roto i te uraraa te mau taoˈa o te fenua nei, mai te arahu e te mori, i te matahiti hoê. Fatata te afaraa o taua carbone nei e ravehia mai e te mau raau aore ra e momihia e te mau moana, area te tahi afaraa ra, e vai noa ïa i roto i te reva.
MÉTHANE (CH4): Tera te taoˈa rahi roa ˈˈe i roto i te mǎhu. Mai te mǎhu carbonique, e carbone atoa to roto i te méthane. E maraa to ˈna rahiraa i roto i te reva mataˈi fatata 1 % i te matahiti hoê, oia hoi e piti taime vitiviti aˈe i to te mǎhu carbonique, e inaha, e piti taime rahi aˈe oia ia faaauhia i te tau hou te omuaraa o te anotau o te mau ravea apî. Te mǎtaˈu nei te feia maimi i te pae no te ite aravihi, ia haafifi te maraaraa o te rahiraa méthane i te reva mataˈi ia faaore i te tahi atu mau mǎhu e tapoˈi ra i te fenua, mai te mau mǎhu CFC (chlorofluorocarbones) ino roa.
CHLOROFLUORO-CARBONES (CFC): Ia tapae atu ratou i nia i te tuhaa strastosphère o te reva mataˈi, e amui atoa ˈtu teie mau taoˈa chimiques e vai maoro, i roto i te faainoraa i te ozone. Teie râ, e mau mǎhu puai roa teie, ia vai noa mai ratou i roto i te tuhaa raro roa o te reva mataˈi. Inaha, ia aifaito to te tahi e to te tahi rahiraa puea rii, hoê ahuru miria rahi aˈe to ratou puai no te momi i te mau hihi infrarouges i te mǎhu carbonique.
PROTOXYDE D’AZOTE (N2O): Te faaohipahia nei teie taoˈa e te taote niho, e e parau-atoa-hia o ˈna e mǎhu arearea, teie râ, e ere roa ˈtu to ˈna mau faahopearaa i nia i te reva mataˈi i te mea arearea roa. No roto mai teie mǎhu o te ore e ino haere noa, i te uraraa te mau ito o te fenua nei. Ia mâi oia i roto i te reva mataˈi, e vai noa oia e 150 matahiti noa ˈtu. A vai noa ˈi i roto i te troposphère, oia hoi te tuhaa raro roa o te reva mataˈi, e momi oia i te ahu, e nehenehe atoa râ oia e tapae atu i nia i te stratosphère e e faaino atu ai i te ozone. I teie nei mahana, te maraa noa nei to ˈna puai i nia i te 0,25 % i te matahiti.
OZONE (O3): Te mǎhu hopea, e ere râ hoi te mea faufaa ore, o te ozone ïa. Mea faufaa te ozone no te stratosphère, no te mea na ˈna e momi i te mau hihi ultraviolets ino, e faatupu nei i te mariri o te iri ia tapae anaˈe mai ratou i nia i te fenua nei. Teie râ, i roto i te tuhaa raro roa o te reva mataˈi, mea ino roa ïa oia. No roto mai te ozone i te amaraa te tahi taoˈa, mai to te mau pereoo e te mau manureva.
[Tapura]
(Hiˈo i te papai)
Te mau mǎhu e tapoˈi ra i te fenua nei: Mai te mau hiˈo o te hoê fare vairaa tiare, e tapea mai te reva mataˈi i te veavea o te mahana. E tamahanahana te mau hihi o te mahana i te fenua, eita râ te veavea e noaa mai — te mau hihi infrarouges — e nehenehe e haere ohie noa i rapae i te reva mataˈi, no te mea e tapea te mau mǎhu e tapoˈi ra i te fenua nei, i te mau hihi e e faahoˈi faahou atu vetahi o taua mau hihi nei i nia i te fenua nei, ma te faarahi atu â i te veavea o te fenua.
Te mau hihi e mahemo atu
Te mau hihi veavea (infrarouges) e tapeahia mai
Te mau mǎhu e tapoˈi ra i te fenua nei
Te fenua