VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g88 8/11 api 28-29
  • Te fenua Potiti e 26 matahiti i muri aˈe

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te fenua Potiti e 26 matahiti i muri aˈe
  • A ara mai na! 1988
  • Papai tei tuea
  • Mai te veve rahi i te taoˈa rahi roa ˈˈe
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Ua ite mâua i to te Atua hamani maitai rahi i roto e rave rahi tupuraa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2017
  • E hopoi mai te fariiraa i ta Iehova mau titau-manihini-raa i te mau haamaitairaa
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • Hoê oraraa î i te mau mea maere i roto i te taviniraa a Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
A ara mai na! 1988
g88 8/11 api 28-29

Te fenua Potiti e 26 matahiti i muri aˈe

“E 30 mahana e toe nei ia faarue outou i teie nei fenua.” O te parau hopea ïa i faahepo ia mâua ta ˈu vahine e faarue mai i te fenua Potiti i te matahiti 1962 ra, e mitionare hoi mâua i reira.

No te mea hoi e e Ite o Iehova mâua e eita atoa mâua e faaô atu i roto i te tamaˈi e te ohipa politita, no reira ïa mâua i tiahihia ˈi i taua fenua ra e e maha atoa mitionare. O João Gonçalves Mateus, te hoê taurearea e 19 matahiti, e haapii ra i te Bibilia e o vau iho nei, te Ite potiti matamua tei faaite ma te papu maitai i to ˈna oreraa e hinaaro e apiti atu i roto i te tamaˈi. Ua faahiti maira te faatere o te mau mutoi huna i to ˈna iˈoa e ua faataa atoa mai o ˈna e eita te patoiraa i te riro ei faehau e fariihia i te fenua Potiti. Aita ˈtura vau i ite e eaha te ohipa i roohia ia João i to mâua revaraa ˈtu.

I taua tau ra, tei raro aˈe te fenua Potiti i te hoê faatereraa haavî fasciste e katolika atoa hoi, e te faaruru ra oia i te orureraa hau o ta ˈna mau fenua aihuaraau i Afirika. Te haavî-noa-hia ra te feia Potiti e te ora noa ra atoa ratou ma te manaˈo ino i te tahi e te tahi. I te mea e e horoahia na te mau taoˈa haamauruururaa i te feia afaifai parau, e mǎtaˈu noa na ïa te taata e ia faaitehia ˈtu to ˈna iˈoa i te mau mutoi huna haavî — oia hoi te a PIDE (Polícia Internacional e Defesa do Estado), mai ta te feia Potiti e pii ra ia ratou.

Ua tiahihia ˈˈera matou e ua opanihia ˈtura te ohipa a te mau Ite o Iehova e tae roa ˈtu i te matahiti 1974, i reira to te hoê haruraa a te Hau faehau, faatahuriraa i te faatereraa fasciste e to ˈna haamauraa i te hau manahune e oia atoa te tiamâraa i te pae no te haapaoraa. I te avae titema o taua matahiti nei â, ua faatiamâhia ˈˈera te mau Ite o Iehova i mua i te ture e, i muri noa iho, ua haamau atura ratou i te hoê amaa i Estoril, i te pae miti, tau kilometera te atearaa ia Lisbonne. No te maraaraa oioi o te ohipa, aita ˈtura taua vahi ra i navai faahou. I te matahiti 1983 ra, ua hoohia maira te hoê fenua i roto i te oire iti no Alcabideche, e ua faatiahia ˈtura i reira te hoê fare nahonaho maitai e farii i te mau piha ohipa apî a te amaa, aore ra “Betela”. (“Fare a te Atua”, na roto i te reo hebera.)

Te tia ra te Betela i nia i te aivi, e tei nia ˈˈe oia i te oire no Lisbonne e te eˈaturu faatautauhia tuiroo roa e haere tia ˈtu na nia i te Tage e tapae roa ˈtu ai i te tii rahi o te Cristo Rei (te Arii Mesia). I te tahi aˈe pae, e itehia ˈtu te vahi no Estoril e te pae miti.

I te avae eperera 1988, ua anihia maira mâua e e rave rahi atu â mau mitionare tahito, ia haere mai i te porotarama avariraa. I to mâua ta ˈu vahine tiaraa ˈtu i mua i te mau mutoi, i te vahi tauraa manureva no Lisbonne, aniani atura vau ia ˈu iho e e faatiahia anei mâua ia tomo atu. E hiˈopoa anei te mau mutoi i te tabula o te feia i opanihia o tei tapea na ia matou, a 26 matahiti i teie nei, ia hoˈi faahou mai i teie nei fenua? Aita roa ˈtu matou i haapeapeahia. Ua faaore-roa-hia hoi te PIDE, e tei mua ˈtura matou i te hoê fenua Potiti apî. Mea farii aˈe te taata, mea ataata aˈe ratou e te auhoa atoa hoi. Hau atu, ua riro mai te tausani mau Ite ta matou i vaiiho na i te matahiti 1962 ra, ei 33000, oia hoi te hoê faito e 1 Ite no 297 taata, te hoê hoi o te mau faito teitei roa ˈˈe i Europa ma.

I te avatea, haere atura matou i te tahua o te Restelo (i Belém), i reira to Milton Henschel, melo no te Tino aratai a te mau Ite o Iehova, faahitiraa i te hoê oreroraa parau i hurihia na roto i te reo potiti na Mario Pinto Oliveira. Ua oaoa roa ta ˈu vahine, inaha, na ˈna i haapii ia Mario i te parau beretane a 26 matahiti na mua ˈtu. A paiuma noa ˈi matou no te haere atu i te tahua, ite aˈera matou i te hoê ohipa maere mau: inaha, ua hau atu i te 45000 mau Ite potiti aore ra to ratou mau hoa, e haere tia ˈtura i te vahi i reira te tairururaa e tupu ai.

I te hopea o te rururaa, ite atura vau i te hoê Ite potiti pautuutu maitai, e maha ahuru matahiti paha to ˈna, o te hinaaro ra e paraparau mai ia ˈu. “Irmão Erico (taeae Eric), te taa maira anei oe ia ˈu?” ta ˈna ïa i ani mai. Pahono atura vau e aita. I muri iho, hiˈo maitai atura vau ia ˈna, tamata ˈtura vau i te tatara mai te tahi maa kilo e e 26 matahiti, taa ˈtura ia ˈu e o João Gonçalves Mateus tera. Auê ïa te oaoa e ia farerei faahou ia ˈna i muri aˈe i taua mau matahiti atoa ra! Faaite mai nei oia i ta ˈna vahine e ta ˈna na tamahine e toru — te hoê utuafare fetii nehenehe roa e Ite o Iehova pauroa hoi ratou.

Ua ora na matou e maha mahana faahiahia roa i te fenua Potiti, ma te farerei faahou i te feia ta matou i matau i mutaa ihora e te mau hoa atoa. Auê ïa faaitoitoraa e i to matou farereiraa i te mau tane e te mau vahine taiva ore tei faaoromai e tei upootia i nia i te hamani-ino-raa e hia rahiraa matahiti! E taata papai vea te hoê o ratou, oia hoi o José Lança, i te taime matou i tiahihia ˈi; te tere nei oia e farerei i te mau amuiraa ei tiaau haaati. Area te tahi ra, o António Cordeiro, o ˈna ïa te pionie potiti matamua. E ite-maitai-hia i nia i to ratou hohoˈa mata i to ratou oaoa e te oraora maitai i te pae varua, tei riro atoa hoi ei huru no te fenua Potiti e ei faahopearaa no tau ahuru matahiti pororaa ma te tuutuu ore i te parau apî maitai no nia i te Basileia o te Atua.

Ua hoˈi atoa matou i roto i te aroâ o te vahi nohoraa ta matou i faaohipa huna na ei Piha o te Basileia, i te tahua matamua o te 66 Calçada de Arroios. Ua riro faahou oia i teie nei, ei vahi nohoraa. I teie nei râ, i te fenua Potiti, te vai ra hau atu i te 440 mau amuiraa a te mau Ite o Iehova e putuputu nei ma te tiamâ i mua i te ture, i roto i ta ratou mau Piha o te Basileia. I muri aˈe e 26 matahiti to matou faaearaa i te atea ê, ua ite aˈera matou e ua taui mau â te fenua Potiti — e tauiraa faahiahia roa hoi no te mau Ite o Iehova. — Faatiahia e te hoê o to matou taata taio.

[Hohoˈa i te api 28]

Hohoˈa o te mau piha ohipa e te fare neneiraa o te amaa a te Taiete Watch Tower i Alcabideche, i te fenua Potiti.

[Hohoˈa i te api 29]

E 45000 taata tei ruru mai i te tahua no Restelo i Lisbonne no te faaroo i te tahi porotarama taa ê.

Putuputuraa bibilia i faatupu-huna-hia i roto i te ururaau na te hiti o Lisbonne i te matahiti 1961 ra.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono