VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g88 8/5 api 12-15
  • Te SIDA—Nafea ia paruru ia tatou i te reira?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te SIDA—Nafea ia paruru ia tatou i te reira?
  • A ara mai na! 1988
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te parururaa ia tatou i te SIDA
  • E ere i te ravea papu
  • E mea papu anei te toto e faaohipahia ra no te rapaauraa?
  • Te tahi atu â mau maˈi e vai ra i roto i te toto
  • Na outou e maiti
  • Te SIDA—No te aha oia i parare rahi ai?
    A ara mai na! 1988
  • Te tautururaa i te feia i roohia i te SIDA
    A ara mai na! 1994
  • Te SIDA—Te hoê ati no te mau taurearea
    A ara mai na! 1991
  • Te SIDA—Eaha te tia i te mau metua e te mau tamarii ia ite
    A ara mai na! 1991
Ite hau atu â
A ara mai na! 1988
g88 8/5 api 12-15

Te SIDA—Nafea ia paruru ia tatou i te reira?

TE FAATUPU ra e rave rahi mau faanahonahoraa a te Hau e ta te taata iho i te mau haapurororaa parau haamaramaramaraa no nia i te mau ravea no te paruru ia tatou i te SIDA. E pinepine râ i te ore e tauahia te mau aˈoraa i te pae morare. Inaha, e varavara roa i te faaitoitohia i te huiraatira ia faarue i te hoê peu no te mea e ere te reira i te mea tia i te pae morare.

Teie te huru parau ta te hoê taata faaite parau apî na roto i te afata teata o Ted Koppel i horoa ˈtu i mua i te hoê piha taurearea haere haapiiraa tuatoru: “Ua tae roa tatou i te tiaturi e e nehenehe te mau poroi faaararaa e faaora ia matou. A tamau i te rave i te raau taero mai te peu e eita ta outou e nehenehe e haapae i te reira, tera râ a faaohipa i te hoê nira patia viivii ore. A taoto i te mau huru taata ia tupu anaˈe te hinaaro, ma te oomo râ i te paruru melo taatiraa. E parau râ vau e: ‘Eiaha!’ E ere te reira te ravea. Eiaha e no te mea e ere te reira i te peu farii-rahi-hia i teie nei, aore ra no te mea peneiaˈe e tuuhia ˈtu outou i roto i te fare auri aore ra e pohe outou i te SIDA; te parau ra vau e: ‘Eiaha!’ no te mea e mea ino te reira, no te mea o tatou, te taata nei, e feruriraa to tatou, e i roto i te roaraa e 5000 matahiti (...) ua tutava tatou ia naeahia ia tatou te mea aueue ore i te pae o te parau mau e i te pae o te morare atoa. Ia hiˈo-anaˈe-hia te parau mau iho, e ere ïa i te hoê tairi mǎrû i nia i te tapono. E tuô faahaparaa râ. Ta Mose i afai mai mai nia mai i te mouˈa ra o Sinai, e ere roa ˈtu ïa na Manaˈo Hoê ahuru.”

Te parururaa ia tatou i te SIDA

E nehenehe te maˈi pee ati mau o te SIDA e apehia. Te faaau ra te New York Times Magazine i te reira mai “te ati matamua o te aamu o te taata nei e tei to tatou haerea taa maitai e parare atu ai te reira.”

No te paruru mai ia tatou i te SIDA, e tia ia tatou ia faatura i teie ture faufaa roa: ei oraraa mâ to tatou i te pae morare e tia ˈi. Teie hoi, te haapae-roa-raa i te mau taatiraa i te pae tino i rapaeau mai i te faaipoiporaa e te oreraa e farii i te rave i te raau taero. O te huru haerea hoi te tia ia tatou ia taui, inaha, mai ta te Science News i papai, “e mea papu maitai e o to tatou huru haerea te tumu e parare ai te tirotiro o te SIDA”.

I rotopu i te feia peu maitatai, mea iti roa tei peehia i te SIDA. E nehenehe hoi e itehia i roto i na taata faaipoipo te hoa oraraa taiata e i te mea hoi e ua peehia o ˈna i te SIDA, e faaino atura ïa o ˈna i to ˈna hoa faaipoipo hara ore. Parau mau, e tiaraa to te tane aore ra to te vahine e manaˈo ra e te faaturi ra to ˈna hoa aore ra te rave ra i te raau taero, ia rave i te tahi mau ravea no te paruru mai ia ˈna. Eita hoi o ˈna, ei hiˈoraa e farii noa i te haapohe ia ˈna iho.

Te faahiti ra te vea tamahana no Tokyo Asahi Shimbun i teie mau parau a te mau taote aravihi: “Mai te peu e oraraa maitai to outou, eita ïa outou e peehia i te maˈi. Aita ïa e tumu e vai ra ia outou ra no te haapeapea rahi atu â. Mai te peu râ e hinaaro outou e ‘ori’, na outou iho ïa e faaruru atu i te ati, e oia hoi e haapohe ia outou iho.” Ua horoa o Shoko Naghaya, melo no te hau tapone i te pae no te Oraora-maitai-raa, i teie aˈoraa: “Ua ite mau anei outou e o vai te taata ta oe e taoto ra.”

Teie râ, e mea ohie mau anei ia ‘ite maitai o vai te huru o te taata ta tatou e taoto ra’ i roto i teie nei ao e faatia i te mau huru peu atoa, o te tapo ra i to ˈna mata i nia i te peu taiata? Nafea tatou e nehenehe ai e papu e aita o ˈna i peehia i te SIDA na roto i te mau taatiraa tia ore i te pae tino aore ra na roto i te raveraa i te raau taero?

Te mea râ e titauhia ra, o te hoê ïa haapiiraa e faaitoito i te taata ia ore oia e au i te mea tia ore i te pae morare. No reira, noa ˈtu e te faatiahia ra te mau huru peu atoa i teie nei mahana, e mea viivii mau ïa te mau taatiraa i te pae tino i rapaeau mai i te faaipoiporaa e tae noa ˈtu hoi i te raveraa i te raau taero. E nehenehe te reira e faatupu mai i te tahi mau maˈi e tae roa ˈtu i te pohe.

E ere i te ravea papu

I roto i te tahi fenua, 93 % o te feia apî 18 e 19 matahiti tei uiuihia te manaˈo e taiata tamau noa ra. E 25 % o te mau tane e 20 % o te mau vahine, tei parau e ua oomo ratou i te tahi mau parururaa melo taatiraa — ei ravea parururaa i te SIDA ia au i te tahi mau taote aravihi. I roto i te tahi atu mau fenua, ua faaite mai te hoê maimiraa e i muri aˈe i te iteraahia e e tirotiro to ratou i roto i te tino, ua faaiti mai vetahi mau mahu i te faito o te mau tane o ta ratou e taoto ra, mai te 12 e ua topa mai i nia i te 5 i roto i te area e ono avae. Ua topa maira hoi te hau o e rave rahi mau mahu, a faaohipa ˈi ratou i te mau paruru melo taatiraa.

Teie râ, ua riro anei te mau paruru melo taatiraa ei ravea papu i mua i te SIDA? Ia au i te manaˈo o te feia aravihi e rave rau, ua naeahia e 2 e tae atu i te 10 %, mau manuïa-ore-raa, e mea huru papu ore te mau paruru melo taatiraa taoˈa natura i te mau paruru melo taatiraa latex hamanihia e te taata. Te faˈi ra te hoê vea no Canada (The Financial Post) e: “Ia au i te manaˈo o Jack Layton, peretiteni no te mau piha i te pae o te oraora-maitai-raa o te tino o te oire no Toronto, na roto i te raveraa i te mau paruru melo taatiraa ei ravea no te faataime i te fanau i te tamarii, ua naeahia ïa e 30 % mau manuïa-ore-raa.”

I roto i te hoê vea tamahana (The Daily Gleaner) no Jamaïque, teie ta Beth Aub i papai: “E ere roa ˈtu te mau paruru melo taatiraa i te mea papu i teie mahana mai mutaa ihora. Inaha, e ere hoi te reira i te mea papu roa, no te mea ua hau atu te tirotiro o te SIDA i te nainai i te mau huero otane, inaha e mea ohie aˈe na ratou ia tere atu i te tahi atu pae o te paruru melo taatiraa. Hau atu â, mai te peu e, no te hoê vahine, e nehenehe oia e hapû i roto noa i te tahi tau mahana o te avae, tera râ i te mau taime atoa oia e taati atu ai i te hoê tane i peehia i te tirotiro, e nehenehe ïa o ˈna e peehia i te SIDA. E ere roa ˈtu te mau paruru melo taatiraa i te mea papu.” I to ˈna aˈe pae, te faaara ra te faatere no te mau piha marite no te pae o te oraora-maitai-raa o te tino e e naeahia te hoê numera manuïa-ore-raa “rahi roa ˈˈe” ia rave-anaˈe-hia te mau paruru melo taatiraa i roto i te mau taatiraa peu mahu.

E ere roa ˈtu ïa te raveraa i te mau paruru melo taatiraa i te hoê ravea papu e ore atu ai tatou e peehia i te SIDA. Ua riro mau râ te faaturaraa i te mau faaueraa tumu teitei i te pae morare a te Bibilia ei parururaa hau roa ˈˈe i te faahiahia.

E mea papu anei te toto e faaohipahia ra no te rapaauraa?

Hou te matahiti 1985, taio mahana i reira te haamataraahia i te mau hiˈopoaraa, ua peehia te mau tausani (e tae roa ˈtu te mau hanere tausani taata mai te peu e e taiohia to Afirika ma) i te SIDA i muri aˈe i to ratou fariiraa i te toto e tirotiro SIDA to roto. I te tahi atu mau vahi, te ite-noa-hia ra te hoê numera rahi. No nia i te huru tupuraa e vai ra i Afirika, te faˈi ra te hoê parau i piahia i te omuaraa o te matahiti e: “Ia au i te hoê maimiraa i rave-apî-hia, e au ra e i Afirika ropu, fatata e 7 % o te mau tamarii tei pâmuhia i te toto i roto ia ratou no te aro i te toto paruparu o te maˈi malaria, e nehenehe ïa ratou e peehia i te tirotiro [o te SIDA]. I roto i taua vahi o te ao nei, o te mau pâmuraa toto ïa te piti o te ravea opereraa i te SIDA.”

I roto i te mau fenua i te pae too o te râ ma, te haapapuhia ra e e au ra e eita te taata e roohia i te ati na roto i te raveraa i te toto no te rapaau. I nia râ i tei hea faito? E itehia e te vai ra te tirotiro i roto i te toto i te taime hiˈopoaraa na roto i te mau taoˈa taa ê paruru. Mai ta The Economist e faaite ra, “eita e itea-oioi-hia te mau taoˈa taa ê paruru”. Peneiaˈe, e tirotiro SIDA to roto i te tahi mau taata e horoa ra i to ratou toto, aita râ to ratou tino i hamani aˈena i te mau taoˈa taa ê paruru. I reira ïa e parauhia ˈi e aita to ratou e SIDA, tera râ te vai mau ra te tirotiro i roto i to ratou tino, e o ta ratou e nehenehe e opere atu na vetahi ê na roto i te toto. Hau atu â, te manaˈo ra te pû no te pâmuraa toto no New-York e fatata 90 % o te feia maˈi teie e farii nei i te hoê tuhaa iti toto e tirotiro to roto o te riro mai ei mau taata e tirotiro SIDA to roto i to ratou tino.

Ia au i te taote ra o Harvey Klein, melo no te Pû maimiraa marite i te pae no te oraora-maitai-raa o te tino, e naeahia e 6 e tae atu i te 13 hebedoma hou e itehia mai ai te mau taoˈa taa ê paruru. I roto i taua area ra, eita hoi e itehia te mau taoˈa taa ê paruru i roto i te tino o te hoê taata tei peehia i te maˈi SIDA, aore ra e mea iti roa i te itehia mai i te taime hiˈopoaraa.

Ia au i te hoê vea no Canada (The Medical Post), “e titauhia e ono avae no te tino no te hamani i te mau taoˈa taa ê paruru tei itehia mai i roto i te mau hiˈopoaraa e ravehia ra i nia i te toto i teie nei mau mahana”. Ua faaite te hoê maimiraa a te Pû maimiraa marite i te pae o te mariri ai taata, e eita te tino o vetahi mau taata e hamani mai i te mau taoˈa taa ê paruru e imihia ra i te taime hiˈopoaraa hou te ahuru ma maharaa o te avae i muri aˈe i to ˈna peeraahia mai i te tirotiro. I te fenua Beretane, ua faaite mai te vea ra The Lancet e, ia au i te mau maimiraa hopea nei, e mea maoro roa ˈtu â ïa te area tau i tei manaˈohia i mutaa ihora i reira te tirotiro o te SIDA e purara ai i roto i te tino o te hoê taata ma te ore hoi e itehia ˈtu i roto i te mau hiˈopoaraa toto. I teie nei, te imihia ra te tahi mau ravea hiˈopoaraa i te toto ia iteahia mai te tirotiro iho, eiaha râ te mau taoˈa taa ê paruru anaˈe; tera râ, te faatupu-noa-hia ra te maimiraa e te mau tamatamataraa.

Te haapapu ra te hoê parau i te pae no te rapaauraa i papaihia e te mau taata ite aivanaa no te fare haapiiraa tuatoru no Mayence, i Repubilita a te hau no Helemani e: “E tia i te mau taote e rapaau ra na roto i te pâmuraa i te toto ia farii e aita faahou ra e toto ta te taata e nehenehe e tiaturi papu e aita e HIV to roto.”

Te tahi atu â mau maˈi e vai ra i roto i te toto

E mea atâata roa ˈtu â hoi ia ite anaˈe tatou e e opere atoa te mau pâmuraa toto i te tahi atu mau maˈi i to te SIDA, e te reira i roto i te tahi faito rahi roa ˈtu â. Te faˈi ra te taote ra o Klein e: “E mea rahi te mau poroi faatiani tei ravehia no nia i te SIDA. Tera râ, i roto i te roaraa hau atu i te 25 matahiti, o te maˈi i nia i te ate tei pee mai i muri aˈe i te pâmuraahia te toto, tei riro ei ati rahi roa ˈˈe i te pae no te pâmuraa i te toto. E i teie nei â mahana, ua riro noa oia ei tumu matamua no te poheraa te taata i muri aˈe i te hoê pâmuraa toto.”

Te hoê o taua huru maˈi ra, ua piihia ïa oia e maˈi i nia i te ate e ere i te A e ere i te B. I te mau Etats-Unis, hau atu i e 190 000 taata tei peehia i taua maˈi nei i te matahiti hoê i muri aˈe i te mau pâmuraa toto. I nia i teie numera, tau 10 000 taata maˈi tei pohe aore ra e ite-tamau-hia te mau ino i nia ia ratou. Aita i ite-papu-hia i te huru mau o teie tirotiro, e aita atoa e hiˈopoaraa papu no te ite i te reira i roto i te toto.

I mua i teie mau tupuraa, ua papai te vea farani Le Quotidien du Médecin e: “Peneiaˈe, ua tano te mau Ite no Iehova i te oreraa e farii i te mau taoˈa no roto mai i te toto no te rapaau ia ratou, no te mea, e e parau mau hoi, e nehenehe e rave rahi mau maˈi e operehia na roto i te arai o te toto i pâmuhia i roto i te tino o te taata.”

Na outou e maiti

E tia i te taata taitahi ia maiti no ˈna iho. Te taata e faaoti e e tamau â oia i te taiata aore ra i te rave i te raau taero, e tia ïa ia amo i te mau faahopearaa ino o to ˈna haerea ino: i te mea e e ueue o ˈna i te oraraa tia ore i te pae morare, e nehenehe ïa o ˈna e ooti mai i te ati.

O vai hoi tei tia i te haamau i te mea faufaa i te pae morare? E feruri anaˈe na: O vai tei ite maitai i te huru o te tino taata e te mau faahopearaa iino e iteahia ia ofatihia taua mau faaueraa tumu morare? E ere anei o tei Poiete i te taata? I roto i te Bibilia, ta ˈna Parau faauruahia, te faˈi ra oia ma te papu maitai e: “Eiaha e vare, e ore te Atua e noaa i te haavare, o ta te taata e ueue ra, o ta ˈna â ïa e ooti mai. O te ueue i ta to ˈna ihora tino, o te pohe ta ˈna e noaa i te tino ra; e o te ueue i ta te [v]arua ra, o te ora mure ta ˈna e noaa i te [v]arua ra.” — Galatia 6:7, 8.

Ua faaoti papu maitai tei Poiete i te taata e mea tia ore te peu mahu, te poreneia e te faaturi, e tae noa ˈtu te raveraa i te raau taero, i te pae morare e e faautuahia hoi te reira. “Eiaha e vare, ta ta ˈna ïa Parau e haapapu ra. E ore hoi te taiata, e te haamori idolo, e te faaturi e te mahu, e te pâiˈa” e nehenehe e tiaturi e e farii mai te Atua ia ratou. — Korinetia 1, 6:9; hiˈo atoa Korinetia 2, 7:1.

Te parau ra te Bibilia e “eiaha outou e amu i te maa i afaihia i te idolo ra, e te toto, e te mea uumi-noa-hia ra, e eiaha hoi e faaturi [poreneia]. (Ohipa 15:29.) Te parau heleni i hurihia na roto i te parau ra “faaturi [poreneia]” e parau ïa no nia i te mau huru taatiraa tano ore atoa i te pae tino i rapaeau i te faaipoiporaa. Hau atu, ua tapao atoa anei outou e te faautua atoa ra teie faaueraa i te faaohiparaa i te toto?

I teie nei mahana, e mea anaanatae mau ia tapao i te tuhaa hopea o teie irava. Teie hoi tei papaihia: “Ia faarue outou i te reira, e maitai ïa outou. Ia ora na.” A manaˈo na i te rahiraa taata tei pohe i te SIDA aore o te pohe â no te mea ua rave ratou i te mau peu taatiraa tia ore i te pae tino aore ra ua rave ratou i te raau taero, e tae noa ˈtu i te mau tausani taata ê atu (e peneiaˈe e mau hanere tausani i Afirika) tei peehia i te maˈi na roto i te pâmuraa toto. Ma te ore atoa e haamoe i te mau hanere milioni taata tei maˈihia na roto i te tahi atu â mau maˈi tei noaahia mai na roto i te taatiraa i te pae tino, na roto i te raveraa i te raau taero e na roto i te mau fifi e tupu i muri aˈe i te mau pâmuraa toto.

E utua ati rahi mau teie e itehia nei: te maˈi e te pohe. Te faaite papu ra teie mau tupuraa peapea mau i te paari rahi o te Poiete i to ˈna opani-etaeta-raa i taua mau peu ra.

Ua faˈi te orometua haapii no Beresilia o Vicente Amato Neto, taote aravihi i te pae no te mau maˈi haape e: “Mea pinepine to ˈu parauraa e te ravea hoê roa no te paruru ia tatou i te SIDA, te riroraa ïa ei Ite no Iehova, no te mea e ere te mau melo o taua haapaoraa ra i te mau mahu e ere atoa i te tane e taoto ra i te tane e i te vahine atoa, eita hoi ratou e taiva i to ratou hoa faaipoipo, ma te manaˈo e e tuati noa te faaipoiporaa e te fanauraa i te tamarii, eita hoi ratou e rave i te raau taero, e hau atu â eita ratou e farii i te mau pâmuraa toto.

Ia au i te vea ra Toronto Life, “te ravea hoê roa e te papu mau hoi i mua i te SIDA o te faaipoiporaa ïa i te hoê anaˈe iho hoa i muri aˈe faaea-noa-raa ia ˈna anaˈe ma te peu mâ”. I to ˈna aˈe pae, ua haapapu o Valentin Pokrovsky, peretiteni no te Académie des sciences médicales i te fenua Rusia e: “Eita e tia ia taotiahia te aroraa i te SIDA i nia te mau tutavaraa anaˈe i te pae no te rapaauraa. Te mau ravea maitai roa ˈˈe no te arai i te SIDA o te hoê ïa oraraa viivii ore, te mau taairaa mâ i rotopu i te mau tane e te mau vahine e tae roa ˈtu i te oreraa e taiva i to ˈna hoa faaipoipo.”

Ia papu maitai na ia outou e, te ravea papu roa no te paruru mai ia tatou i te SIDA o te tapea-maite-raa ïa i te hoê haerea e au i te mau faaueraa tumu i haamauhia e te Poiete.

[Parau iti faaôhia i te api 13]

“Ta Mose i faahoˈi mai mai nia mai i te mouˈa ra o Sinai e ere ïa na Manaˈo Hoê ahuru.”

[Hohoˈa i te api 13]

O te mau pâmuraa toto i mutaa iho — e i teie nei â mahana — o ratou te tumu te SIDA e parare rahi roa ˈi.

[Hohoˈa i te api 15]

Na roto i te tapearaa i te mau peu mâ hou te faaipoiporaa, e ape mai ïa tatou i te mau mauiui e rave rahi, e o te SIDA atoa hoi to roto.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono