VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g88 8/5 api 16-18
  • Te mau amuimuraa faufaa mau i rotopu i te mau animala

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te mau amuimuraa faufaa mau i rotopu i te mau animala
  • A ara mai na! 1988
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te tiare animala e te oura miti
  • Te tahi atu â mau hoa e vai ra i roto i te miti
  • Faaamuraa animala o te pape—“Aua” iˈa
    A ara mai na! 1995
A ara mai na! 1988
g88 8/5 api 16-18

Te mau amuimuraa faufaa mau i rotopu i te mau animala

TEIE ta Shakespeare i papai: “Te haapii maira te natura i te mau animala ia haamatau i to ratou mau hoa.” Te ite-mau-hia ra e rave rahi mau amuimuiraa faufaa mau i rotopu i te mau animala. E hiˈopoa anaˈe na tatou i te manu patia puaatoru no Afirika Apatoa.

E piti ahuru tenetimetera te roa o te manu patia puaatoro e mea nainai to ˈna nau avae e mea puai to ˈna mau paraˈu e e vaha poto e te parahurahu peni rearea aore ra uteute to ˈna. E ite-pinepine-hia oia i nia i te tua o te tahi mau animala rarahi tei faaamuhia e te taata aore ra te mau animala oviri mai te hippopotame. Eaha hoi ta ˈna ohipa i reira? Teie ïa, te hiˈo haere ra oia na roto i te mau tufetufeturaa e te mau apoopoo o to ratou iri no te iriti mai i te mau utu puaatoro e haamauiui ra ia ratou. Aita râ oia i na reira no te tauturu-noa-raa ˈtu ia ratou, no te mea o te mau utu puaatoro iho â ta ˈna maa au roa ˈˈe.

E faufaa-atoa-hia te taata i te mau manu patia puaatoro. Ua tapao te taata tuatapapa no nia i te oraraa o te mau manu o Olivier Austin tamaiti e “e mea au na te mau Bochimans e te mau pǔpǔ taata faaamu puaatoro te mau manu patia puaatoro o te tamâ nei i ta ratou mau puaatoro i te utu”. I te tahi aˈe pae râ, te faariro nei taata auau animala no Afirika i taua mau manu nei ei mea ino mau no ratou. No te aha hoi? A feruri na e te haafatata ˈtura te hoê taata auau animala ma te maniania ore e te haapao maitai. I reira iho â, rere atura te taata tiai ara maitai; te manu patia puaatoro! Ma te taˈi puai, te faaara ra oia i to ˈna hoa. Aita ˈtura ïa animala faahou!

Te tiare animala e te oura miti

Te vai ra te tahi atu â amuimuiraa maere mau i rotopu i te tiare toˈa parauhia anémone e te tahi huru oura miti. Te faahohoˈahia nei teie tiare toˈa ivi ore i te hoê ‘tiare animala’. No te rahiraa mau animala i roto i te miti e te mau iˈa, ia piri noa ˈtu ratou i teie purotu o te miti, o te pohe iho â ïa i reira. Oia mau, e nehenehe to ˈna mau aveave e tuu atu i te hoê taoˈa taero e haaparuparu i te mau mea ta ˈna e haru. I muri iho, e afai te tiare toˈa i te reira i to ˈna ra vaha, e vai ra i te tumu iho o to ˈna mau aveave.

Aita râ teie oura, e mǎtaˈu ra i te mau aveave taero e e ora noa o ˈna ma te fifi ore i rotopu ia ratou. I roto i teie amuimuiraa, ua paruruhia ïa te oura i to ˈna mau enemi, e te amu atoa ra oia i te mau toetoea maa a te tiare toˈa. I te tahi aˈe pae, e faufaa-atoa-hia te tiare toˈa i teie tamâraa.

Te tahi atu â mau hoa e vai ra i roto i te miti

Mai te taata, e roo-atoa-hia te mau iˈa i te haape e te maˈi. E nehenehe anei râ ta ratou e rave i te tahi mau ravea paruru ia faaea noa ratou ma te oraora maitai? E e nehenehe mau â. Ua faatupu vetahi o ratou i te hau e te iˈa hahu taa aore ra te iˈa ohi pehu. E mea imi-roa-hia teie iˈa iti no te mau vahi hohonu na te mau hapuu, te mau puhi miti, te mau fai e te mau maˈo.

A feruri na e mai te huru ra e te tiai nei teie mau iˈa tahae hoê i muri aˈe i te tahi i mua i te mau vahi hororoiraa e vai ra i roto i te miti. To mua roa o te hoê ïa maˈo iti rahi. Te tamâ taatoa ra ïa te iˈa ohi pehu ia ˈna, ma te iriti i te mau tuhaa iri pe nainai atoa. I muri aˈe, e moe roa oia i roto i te vaha riaria mau tei î hoi e rave rahi panairaa niho ma te tamâ i te mau huˈahuˈa maa pe, te mau toˈe e te mau maˈi. Ma te faaohipa i to ˈna mau niho oeoe mau mai te nira te huru, te heru nei te iˈa ohi pehu i roto atoa i te arapoa. E i muri iho, e hoˈi oia i rapae ma te tere atu na roto i te mau aumea. E ohipa maitai mau teie. A haere mai râ to muri iho!

I mua i to ˈna mau manihini e faahaama rii ra, e faatupu ïa te iˈa ohi pehu i te hoê huru ori, ma te au na te hiti e au ra e te hinaaro ra oia e tamǎrû ia ratou, ia hamama ratou i to ratou vaha ia nehenehe oia e rave i ta ˈna ohipa. Tau taime noa i muri iho, e nehenehe ai te iˈa ohi pehu e tomo atu i roto i te vaha e e haamata ˈi i ta ˈna ohipa. No te rû hoi o vetahi mau iˈa ia rapaauhia ratou, e tupu mai te tahi taime te mau tatamaˈiraa i rotopu i te mau iˈa e tiai ra. E ono hora te maoro, e rapaau te iˈa ohi pehu e 300 iˈa.

Ma te papu maitai, na roto i te tauturu-rahi-raa ˈtu te tahi i te tahi, te faaite nei teie animala i te “rahi o to ratou paari”, mai ta te Bibilia e parau ra (Maseli 30:24). Peneiaˈe, e nehenehe ta tatou e huti mai i te tahi haapiiraa oia hoi ia ‘tamau â tatou i te horoa â’ na te tahi pae! — Luka 6:38.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono