Ua ratere noa na vau no te maimi i te tahi tapao i roto i to ˈu oraraa
UA AVAE to ˈu faaearaa i roto i te hoê oire iti o te feia ravaˈi i Sri Lanka. Mea hau roa te oraraa i reira e te peapea ore, aita ˈtu ai. E fare iti nainai noa to ˈu, e no te tino moni iti ra e 5 farane farani i te mahana, e afai mai te hoê taata tapiri i te raiti, te mau pota, e i te tahi mau taime, i te iˈa atoa.
I te hoê poipoi, ite atura vau i te hoê taata Uouo tei paapaa i te mahana e haere noa ra i te pae tahatai, i te fauraraa mai e te haereraa mai ia ˈu ra. I te omuaraa, ua manaˈo vau e e taata Niu Zelani oia, mai ia ˈu atoa nei, i to ˈna râ aroharaa mai, taa ˈtura ia ˈu e no Auteralia mai o ˈna.
“E vahi faaearaa anei to oe?” ta ˈu ïa i ani atu ia ˈna, ua maere roa hoi au i te mea e te pee ra vau i te mau peu fariiraa a to hitia o te râ ma.
E au ra e ua oaoa roa oia i ta ˈu aniraa, e ua haamata aˈera oia i te tataratara i ta ˈna mau tauihaa. Ite atura vau i te hoê buka matie.
“Eaha tera?” ta ˈu ïa i ani atu.
“Te hoê Bibilia.”
Ua paari au i roto i te hoê utuafare faaroo, e te manaˈo ra vau e ua hope ia ˈu te tuatapaparaa i te parau no nia i ta “te haapaoraa no te pae tooa o te râ” e nehenehe e pûpû mai. Hau atu, ua faarue vau i taua haapaoraa ra ta ˈu hoi i manaˈo e mea haavare roa.
“No te aha oe e faarohirohi ai i te afaifai-noa-raa i teie buka teiaha roa?” ta ˈu ïa i parau atu ia ˈna ma te huru faaooo.
“Mea anaanatae roa teie buka, ta Adrian ïa i pahono mai. Te faataa nei oia i te parau no nia i te hopea o teie nei ao.”
Aita vau i tiaturi i ta ˈna parau. “Ahani, a faaite mai na e tei hea roa taua parau nei i te papairaahia?”
Ua faaite mai o ˈna. E ua hitimaue roa ˈˈera vau!
Te omuaraa o to ˈu tere
Eaha hoi ta ˈu ohipa i Sri Lanka i taua avae novema 1976 ra, o vau, te hoê taurearea Niu Zelani e 21 matahiti? Te ratere noa ra vau no te maimi i te tahi tapao i roto i to ˈu oraraa, e ua aratai taua tere nei ia ˈu na te mau fenua ěê: na te mau pae tahatai no Asia veavea, e to ˈna mau po avae haumǎrû mau, e haere tia ˈtu i te mau vahi rii puhipuhiraa avaava taero veve mau no Penang; mai tua mai i te pae afirika, i reira fatata roa hoi au i te pohe a iri ai te pahi, e tae roa ˈtu i te mau matete tei î roa i te taata no Port-Soudan.
I te matahiti 1975, ua faarue vau i to ˈu na metua e, ma te vaiiho i te hiti i te toroa i faataahia no ˈu ra, reva ˈtura vau i Auteralia. Opua ˈtura vau e rave i te ohipa i roto i te hoê vahi eruraa ia noaa mai ta ˈu moni no te tahi tere haaati na te ao nei. Ua tupu te mau ohipa mai ta ˈu iho â i manaˈo. Ua noaa maira ia ˈu te hoê ohipa aufau-maitai-hia i roto i te hoê vahi eruraa uranium. Aitâ râ vau i haamata ˈtura i to ˈu tere, i taui rii ai to ˈu huru feruriraa. Haamata ihora vau i te aniani ia ˈu iho i te tahi mau uiraa no nia i te auraa o te oraraa. No reira, ma te tiaturi e e itea mai ia ˈu te pahonoraa, taio atura vau i te mau buka philosopho e te mau buka faaroo.
Te tapearaa matamua: te fenua Inidonesia
I to ˈu manaˈoraa e ua navai maitai ta ˈu moni i noaa mai i te vahi eruraa, reva ˈtura vau i te fenua Inidonesia, to ˈu tapearaa matamua. I reira, ua faahiahia roa vau i te oraraa a te feia no Asia, e ere hoi ratou i te mea tâuˈa roa i te mau taoˈa materia e eita atoa hoi ratou e ru haere noa i roto i to ratou oraraa. Parau mau, mea ohie roa no ˈu, inaha, taa ê atu i te feia no taua fenua ra, aita vau i ite i te poia, te reporepo e te veve rahi.
Ua tere vau na te mau motu no Inidonesia, mai ia Bali, Java e o Sumatra, na nia i te pereoo uta taata, te pereoo auahi, te pahi, te pereoo hutihia e te puaatoro e na raro noa atoa. Rahi noa ˈtu to ˈu ratereraa, rahi noa atoa ˈtu to ˈu papuraa e mea faufaa ore te huru oraraa i te pae toaa o te râ ma. Teie râ, aitâ vau i mauruuru roa i te huru oraraa a to te pae hitia o te râ ma — noa ˈtu e e ere i te mea nounou taoˈa.
Ua hoo mai vau i te LSD i te tahi feia ěê. Aita vau i rave i te raau taero no te faanavenave ia ˈu iho, no te maimi râ i te tahi ite moe, te tahi maramarama. Ia rave anaˈe vau i te LSD, i roto i te hoê area taime, e manaˈo na vau e ua maramarama roa ia ˈu te oraraa nei. Area i muri iho ra, e tupu mai ïa te tahi manaˈo haafaufau. E ia ore teie manaˈo, e papu ïa ia ˈu e aita i iteahia mai ia ˈu i te hoê aˈe ite papu.
Mai Sumatra atu, reva ˈtura vau i Malaisie, te hoê fenua nehenehe roa, e mea farii maitai te taata i reira. I ropu i te Malaisie, i te pae fenua haaatihia e te miti, te vai ra te Hau no Pahang, te hoê vahi mouˈa tei î i te ururaau no te fenua haumi e i reira, mea ruperupe roa te mau orchidées oviri na te hiti purumu, no te maitai o te mataˈi haumǎrû. E itoito roa to ˈu manaˈo ia haere au na roto i taua mau mea unauna atoa ra a te natura, tei ore i faainohia.
Thaïlande, Birmanie e o Inidia
Faarue atura vau i te fenua Malaisie, e tere atura vau i Thaïlande, e i muri iho, i Birmanie. Ua faahiahia roa vau i taua mau fenua ra no ta ratou maa, ta ratou mau peu e te taata e ora ra i reira. Noa ˈtu â râ te anaanatae o taua mau vahi nei, aitâ i iteahia mai ia ˈu i te mau pahonoraa papu i ta ˈu mau uiraa e rave rahi. No reira, aita vau i maoro i Birmanie e opua ihora vau e haere tia ˈtu i te fenua Inidia.
Auê o Inidia e, e fenua tahito, e fenua moe e te faaroo! Peneiaˈe paha i reira e itehia mai ai ia ˈu te mea o ta ˈu e maimi noa ra. No to ˈu au ore i te mau oire tei î roa i te taata, horo oioi atura vau i te mataeinaa. I reira, mai te huru ra e aita te senekele e XX i taui i te oraraa o te taata; na te mau vahi atoa, ua ite au i te mana puai o te haapaoraa.
Ua faahiahia roa vau i te hoê haereraa moˈa hindoue. E ahu rearea to te mau taata atoa. I mua roa, te taora haere ra te feia afai tiare i te mau uaˈa tipanie. Te apa ra te mau taata i te repo. Te pure noa ra te ‘feia moˈa’. E pareu noa to ratou e ua anaana roa to ratou tino i te monoˈi noanoa. I taua taime atoa ra, aita vau i mauruuru. Oia mau, mea faahiahia roa na ˈu te paieti o te feia Inidia, aitâ râ i itehia mai i te pahonoraa i te mau uiraa ta ˈu e uiui noa ra.
Te tapearaa i muri iho: Sri Lanka
Na te hoê tere rohirohi e hia avae te maoro e oia atoa te veavea rahi e te navai ore o te maa, i haaparuparu roa ia ˈu. E tia ia ˈu ia imi i te tahi vahi no te faafaaea rii; na mua ˈˈe râ, e tia ia ˈu ia ite i te hoê tumu papu no te tamau â i to ˈu tere, no te rave i te tahi ohipa — oia hoi, te hoê tapao i roto i te oraraa.
Ua faaroo vau i te parau no nia i te nehenehe o Sri Lanka, te hoê motu mai te pea to ˈna hohoˈa, i tua mai i te otue tooa o te râ o Inidia. Ua faataahia mai oia mai te hoê motu veavea, e ua faahiti-atoa-hia mai to ˈna mau one tahatai, to ˈna mau âau toˈa, to ˈna mau miti ateate, to ˈna mau mouˈa teitei e to ˈna mau vahi papu teitei tei î roa i te faaapu tî, e i reira, e puhi noa mai te mataˈi haumǎrû. Aita ˈtu ïa vahi maitai aˈe no te faafaaea rii e no te feruri hohonu!
Ua manaˈo vau e mea maitai roa teie vahi i te pae hitia o te râ, e faaea ˈtura vau i roto i te hoê oire iti o te feia ravaˈi. I reira to ˈu farereiraa ia Adrian. No te aha râ vau i hitimaue ai i to Adrian taioraa mai i te pahonoraa i ta ˈu uiraa i roto i te Bibilia? No te mea, aita vau i faaroo aˈenei i na irava e piti ta ˈna i faaite mai i te fare pure, mau irava i papaihia i roto i te Mataio pene 24 e te Timoteo 2, pene 3. Inaha, te faaite ra taua mau irava nei e, i roto i te “anotau hopea nei”, e rahi te ohipa taparahi taata, e iti mai te aroha, e amahamaha noa te mau nunaa, e mǎtaˈu rahi to te taata e te vai atu â... Aita vau i nehenehe e huna i to ˈu hitimahuta.
Ua ata o Adrian. “Te vai atu râ te mau mea ê atu i roto i teie nei buka!” ta ˈna ïa i parau mai.
Parahi aˈera mâua i nia i te one, i raro aˈe i te mau fetia, a mataitai noa ˈi i te avae, mai te hoê poro rahi peni anani, i te hitiraa mai i nia i te moana. Ua faataa maira o Adrian i ta ˈna i ite no nia i te opuaraa faahiahia roa a te Poiete no to tatou nei palaneta. Noa ˈtu e ua faataerehia te tupuraa o taua opuaraa nei no te tahi mau tumu, e tupu iho â te reira, e ua fatata roa hoi i te tupu.
Aita vau i taa i te mau parau atoa ta Adrian i faahiti mai, ua putapû roa râ vau i te hoê mea i roto i ta mâua aparauraa, e aita vau i ite aˈenei i teie huru. I te poipoi aˈe, teie te mau parau ta ˈu i papai i roto i ta ˈu buka i reira vau e faatia ˈi i to ˈu oraraa no te mau mahana atoa: “Mai to ˈu matauraa mai â i te kerisetianoraa, a tahi ra vau a faaroo ai i te taˈi o te parau mau. Mea maramarama maitai te mau parau tohu; ua fatata roa te hopea o teie nei ao.”
Taa ˈtura ia ˈu e ia rave tatou i te ohipa ia au i te opuaraa a te Atua, inaha, e opuaraa ta te Atua Puai hope ra, e itea mai ïa i te tahi tapao i roto i to tatou oraraa. Inaha, ua riro mau â te tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua nei i faarirohia ei paradaiso — noa ˈtu e i taua taime ra, te manaˈo ra vau e e moemoea paha teie — ei tapao faufaa roa. No reira, opua aˈera vau e faahohonu roa ˈtu â i teie tumu parau.
Ua maere roa atoa vau i te taioraa i te tahi atu irava. A parau mai ai o Adrian e e iˈoa to te Atua, ua faataio maira oia ia ˈu i te Salamo 83:18 e na ô ra e: “Ia ite te taata atoa e, o Iehova to oe iˈoa, e o oe anaˈe tei Teitei i te fenua atoa nei.” Mai reira mai, aita vau i faariro faahou i te Poiete mai te hoê noa puai, mai te hoê râ taata mau e iˈoa to ˈna.
Tauiraa i roto i ta ˈu porotarama
Ua opua vau e hoˈi atu i Inidia ia itoito faahou mai vau, e mai reira mai e haere tia ˈtu i te Himālaya e i Népal. Maoti hoi i te na reira, farii ihora mâua Adrian i te apee atu i e piti na taata marite i tatuhaahia, e tere haaati ra na te ao nei na nia i te pahi taie. Te hinaaro ra hoi raua i te tahi tauturu no te faatere i to raua pahi e 17 metera te roa, na te moana Inidia e tere tia ˈtu i te fenua Kenya, i reira raua e faaea ˈi. Ua oaoa roa vau i te tere na te moana e i te haapii hau atu â no nia i te Bibilia na roto i te aparauraa ˈtu e o Adrian.
I hea roa râ to Adrian haapiiraa i teie mau mea faahiahia atoa ta ˈna e faaite maira i roto i te Bibilia? Ua faataa maira oia e ua haapii o ˈna i te Bibilia e te mau Ite o Iehova i Auteralia. Aita o ˈna i rave tamau e a riro roa mai ai ei Ite, te hinaaro ra râ oia e na reira i te hoê mahana. I te api hopea o ta ˈna Bibilia, te vai ra te hoê tabula o te mau pu i reira e nehenehe ai e farerei i te mau Ite o Iehova. Ua taio aˈera mâua i taua tabula nei.
“Tera, ta ˈu ïa i parau. Nairobi, Kenya. Ia tapae tatou i Afirika, e haere atu vau e farerei ia ratou.”
Ua tupu te tahi atu parau tohu
I te hoê poipoi, a tia mai ai au mai tei matauhia, paiuma ˈtura vau i nia i te tahua o te pahi no te hiˈo i rapae. Auê te mehameha e! E ere te miti i te mea ninamu faahou, ua uteute maereere roa râ. Te painu haere noa ra te mau haapueraa vari uteute maereere na te mau vahi atoa. Ua tapoˈi roa te hoê paa hinu repo i te moana eita e hope ia hiˈo. Tei ropu mau matou i te hoê taheraa mori arahu.
Ua piri teie mau repo i nia i te pahi e ua raeahia te reni miti o te pahi. Ua tere matou na roto i taua taheraa mori ra, e 160 kilometera paha te aano, i taua mahana taatoa ra e te mahana i muri iho. Ua faaite mai te taata faatere pahi e e horohoroi te mau pahi rahi uta mori arahu e haaati ra i te cap no Bonne-Espérance no te tere tia ˈtu i roto i te ooa no Peresia, i ta ratou mau vairaa mori arahu hou a tapae atu ai. E painu haere noa ïa te tuhaa rahi o te mau toetoea i te pae apatoa e tae roa ˈtu i te poro toetoe apatoa, ma te faaino i te plancton, vetahi mau animala hua roa i roto i te miti, te maa matamua o te mau mea ora i roto i te moana.
Ua taio maira o Adrian i te hoê irava bibilia e faaite ra e e ‘haaviivii te taata i te fenua nei’ i te mau mahana hopea, e i to ˈna aˈe pae, e ‘haamou te Atua i te feia e haaviivii i te fenua nei’. (Apokalupo 11:18.) ‘Te vai ra anei te tahi tumu parau ta te Bibilia e ore e faahiti nei?’ ta ˈu ïa i aniani ia ˈu iho.
To ˈu farerei-matamua-raa i te mau Ite
I muri aˈe i to matou tapearaa i te mau motu Maldives e i te mau motu Seychelles, tutau ihora matou i Mombasa, te hoê tapearaa pahi rahi no Kenya. Tau mahana i muri iho, haere atura matou i te mau piha ohipa no te amaa a te mau Ite o Iehova i Kenya, e vai ra i Nairobi. Ua farii-maitai-hia matou, e ua mataitai atura matou i te mau fare. I nia i te hoê papai, ua tapirihia te mau hohoˈa fenua rahi no Afirika hitia o te râ, e ua patiatiahia i nia iho te tahi mau pine penihia. Ua faataa maira te tiaau no te amaa e e pinepine te mau Ite i te haere e poro i te parau apî maitai no nia i te Basileia o te Atua, i roto i taua tuhaa fenua atoa ra.
“Mea rahi roa hoi te mau rao tsé-tsé i reira! ta ˈu ïa i parau atu. E i ǒ nei, e mau opu masai e ratere haere noa anaˈe ïa.”
“Parau mau, ta ˈna ïa i pahono mai. Tera râ, e haere matou na te mau vahi atoa.”
Ua faahiti ihora oia i te Mataio pene 24, e haamanaˈo atura vau e ua faaite mai o Adrian i te omuaraa o taua pene nei. Ua taio mai oia i te irava 14 e na ô ra e: “E parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.” Ua manaˈo ihora vau e: ‘Mai te mea ra e na teie mau taata e faatupu nei i taua mau parau ra.’
E faatupu te ite i te ohipa
Ia au i te mau mea o ta ˈu i haapii, mea faufaa ore roa ˈtura to ˈu tere haaati na te ao nei. Ua ratere noâ râ mâua Adrian na te fenua Soudan, na Aiphiti e i te pae hopea, na Iseraela. O te avae me 1977 ïa i reira, e ua faaoti aˈera mâua e faaea i te tere na nia i te pahi. Auaa hoi inaha, ua iri te pahi i muri iho.
No to ˈna hinaaro e faaô roa ˈtu â ia ˈna i roto i te haapaoraa a te mau Ite o Iehova, opua aˈera o Adrian e hoˈi i te fenua Auteralia. Aita anaˈe o ˈna, e ere ïa hoê â huru faahou. Aita hoi vau i manaˈo e e moemoe roa vau i to ˈna revaraa. Ua haere atura vau e mataitai ia Kupero, ia Heleni, ia Italia e ia Helemani. Mea au roa teie mau fenua atoa, tera râ, aita vau e anaanatae faahou ra i te ratere ma te faaea ore, mai mutaa ihora. Ua taa ia ˈu e eita e noaa ia ˈu i te tahi tapao papu na roto i teie ravea.
Hoê anaˈe iho ïa ravea: Te faaearaa i te hoê vahi e te haamataraa i te hoê haapiiraa tamau no nia i te Bibilia ia rahi atu to ˈu ite no nia i te Atua ra o Iehova. Tapae atura vau i Beretane, i Lonedona, e hoo maira vau i te hoê titeti manureva no te tere atu i Auteralia. Hoˈi faahou atura vau e rave i te ohipa i te vahi eruraa uranium, ua haamata atoa râ vau i te faahohonu i to ˈu ite no nia i te Bibilia. Hoê taime i te hebedoma, e haere mai te hoê Ite no te oire fatata roa ˈˈe e vai ra e 60 kilometera i te atea, no te haapii i te Bibilia e o vau iho nei.
Ua itehia ia ˈu i te tapao mau
I te omuaraa o te matahiti 1979, ua oaoa roa vau i te farerei-faahou-raa ia Adrian, i teie nei râ taime, i roto i te hoê amuiraa a te mau Ite o Iehova i Woy Woy, i te pae no te Nouvelle-Galles du Sud (i Auteralia). I te avae tiurai 1979, ua bapetizo aˈera mâua toopiti atoa ra. Mai reira mai, ua haere noâ mâua i mua i roto i te oraraa kerisetiano e ua faaipoipo mâua i te mau vahine kerisetiano nehenehe mau. Riro mai nei vau e ta ˈu vahine o Julie, ei pionie, aore ra feia poro i te taime taatoa, e ua na reira atoa te vahine a Adrian.
E vau matahiti hotu mau i te pae varua tei mairi mai to mâua bapetizoraahia mai. Ua tauturu matou e rave rahi mau taata ia noaa atoa ia ratou i te tahi tapao i roto i to ratou oraraa. Ei hiˈoraa, ua haapii au i te Bibilia e te tahi mau taata no roto i te hoê pǔpǔ hauti upaupa rock e vetahi o to ratou mau hoa. E pae i roto ia ratou tei farii i te parau mau e tei bapetizo i te hoê â taime.
I te matahiti 1986, ua haere mâua o Julie e faaea i roto i te hoê fenua no Nouvelle-Galles du Sud aita hoi i rahi te mau Ite i reira. Ua faaite atura mâua i te parau no nia i te Atua mau ra o Iehova i te mau aborigènes, te mau taata tumu no taua fenua ra, i te mau taata faaapu e te feia e ora ra i roto i te mau oire iti. Tau taime iti tei mairi hou Julie i matau maitai ai i teie huru oraraa apî, inaha, mea atea roa hoi to ˈna mau metua e ta ˈna na taeae e tuahine e hitu ra. Teie râ, ua oaoa roa oia no te mea e pae melo o to ˈna utuafare tei riro atoa mai ei tavini o te Basileia ma te taime taatoa. I te matahiti 1987 ra, ua oaoa roa mâua i to mâua titauraahia e haere atu i te amaa no Auteralia, i Ingleburn, no te amui atoa ˈtu i roto i te mau ohipa faarahiraa i te fare neneiraa e i te Betela.
Mea au roa na mâua Julie e ratere haere. Te tiai nei râ mâua i te taime e riro mai ai te fenua nei ei ǒ unauna mau. E taime ïa to mâua no te ratere, e mea hau aˈe ïa taua mau tere ra ia faaauhia i te mau tere atoa ta mâua e nehenehe e rave i teie nei. Hou râ te reira e tupu mai ai, te tamau noa nei mâua o Julie i te ite i te mau haamaitairaa no ǒ mai i te Atua ra a tamau noa ˈi mâua i te haapao i te tapao faufaa roa ˈˈe e nehenehe e itehia oia hoi: te taviniraa ia Iehova, te hoê Atua aroha te vai ra ta ˈna te hoê opuaraa. — Faatiahia mai e David Moffatt.
[Hohoˈa i te api 29]
Te oire iti no Sri Lanka i reira to ˈu farereiraa ia Adrian.
[Hohoˈa i te api 30]
Ta ˈu vahine e o vau iho nei i Moree, i Nouvelle-Galles du Sud, e mau pionie hoi mâua i reira.