Te uiui nei te mau taurearea . . .
Nafea ia faaruru i te faataaraa o to ˈu na metua?
“Te haamanaˈo ra vau i to papa revaraa aita hoi matou e taa maitai ra i te ohipa e nehenehe e tupu mai i muri iho. E haere hoi o mama e rave i te ohipa e e vaiiho iho â ïa o ˈna ia matou i te mau taime atoa o matou anaˈe iho. I te tahi taime e parahi matou i mua i te haamaramarama, ma te hepohepo, i te manaˈoraa e e nehenehe atoa oia e faarue mai ia matou.” — Te hoê tamarii na te feia i faataa ê.
TE HOÊ FAATAARAA, e au ïa i te hopea o teie nei ao; te hoê ati o te nehenehe e vaiiho mai i te mau faahopearaa o te ore roa e moe. Mai te peu e ua faataa to outou mau metua, a faaitoito; e nehenehe outou e upootia mai i taua ohipa ino ra.
Aita matou e hinaaro ra e parau e e hoˈi faahou te mau mea atoa mai te matamua ra. Teie râ hoi te ino, te rahiraa o te mau faataaraa eita ïa e hoˈi faahou. E nehenehe râ outou e haere faahou i mua, mai te peu e e vaiiho outou i te mau manaˈo faaino atoa i te hiti, mai te haamâ, te riri, te manaˈoraa e ua haavarehia outou e te mâtaˈuraa e aita to outou mau metua e here faahou ra ia outou. Ia au i te Bibilia, “e tau to te faaora”. — Koheleta 3:3.
Na te taime e faaora
E titauhia te taime maoro no te faaora-roa-raa. Ei hiˈoraa, te hoê pepe i nia i te tino, mai te fatifati, e titauhia ïa tau hebedoma, tau avae, e ora roa ˈtu ai. Eita anei ïa e titauhia te taime no te hoê pepe o tei haaputapû i te mafatu? E hia maororaa tei tia ia outou ia tiai hou a ite-faahou-hia mai ia outou te hoê huru oraraa mai te matamua?
Ia au i te tuatapaparaa i ravehia e Judith Wallerstein e o Joan Kelly i nia i te mau tamarii a te feia i faataa, “te mau mâtaˈu huru rau, te mihi, te farii-ore-raa (...) e ore rii maite noa ïa aore ra e ore roa ˈtu” i roto e piti matahiti i muri aˈe i te faataaraa. Te manaˈo nei te tahi feia aravihi e te taime fifi roa no te hoê faataaraa tei roto ïa i na matahiti matamua e toru. Mai te peu e te manaˈo ra outou e mea maoro roa te reira, a feruri i te mau mea atoa e titauhia ra no te faatitiaifaro faahou i te hoê oraraa.
E tia ia faanaho-faahou-hia te oraraa utuafare na mua, tei arepurepu roa hoi na roto i te faataaraa. Te hamauraa i te hoê tapura tano maitai, no te mau tamaaraa e te puˈaraa i te ahu, e nehenehe te reira e titau tau avae, mai te peu e e haere to outou mama e rave i te ohipa. E hinaaro atoa to outou mau metua i te taime no te faaafaro i to ratou feruriraa. I muri iho ïa ratou e nehenehe ai e afai mai i te tauturu o ta outou e hinaaro ra.
Ia hoˈi faahou to outou oraraa mai te matamua, e haamata ïa outou i te maitai rii. Te taime, o te hoê ïa o te mau rapaauraa maitai roa no te mau pepe tei tupu mai i muri aˈe i te faataaraa. E nehenehe ta outou e ohipa hau atu â i te vaiiho i te taime ia mahemo.
Eiaha e hoˈi noa i nia i te ohipa tahito
Te faatia ra o Joseph, 12 matahiti e: “Na mua ˈˈe i te faataaraa, mea maniania roa i te utuafare. E haere matou e hauti i te popo, e hamani amui matou i te mau hauti rii nainai e e mataitai atoa matou i te afata teata. I teie nei râ aita ïa e maniania faahou, e mea fiu roa, aita hoi ta matou e ohipa, aita matou e haere faahou e hauti i te popo.” Te ravea maitai roa no te atuatu i te mauiui no te hoê faataaraa o te hoˈi-tamau-raa ïa i nia i te ohipa tahito. Te horoa nei te arii Solomona i teie aˈoraa e: “Eiaha oe e parau e, Eaha te mea i maitai ai tei mutaa ihora anotau i teie nei anotau? aore hoi oe i ui maitai i te reira parau.” (Koheleta 7:10). Te hoˈi-tamau-raa i nia i te ohipa tahito na te reira e faarahi roa i to outou paruparu.
Hau atu, e nehenehe taua huru ra e faahuru ê roa i to outou manaˈo no te ohipa e tupu ra i te reira taime. E uiui ïa outou e mai te aha râ te huru to ˈu oraraa na mua ˈˈe i te faataaraa. “E mau taputoraa tamau ïa, te mau tuôtuô e te mau tuhi” o ta Annette ïa i ite. E nehenehe anei te utuafare e fanaˈo faahou i te hau e te au maite aita hoi te reira mau huru i te matamua ra?
‘E nehenehe ta ˈu e faahoˈi faahou ia raua’
Te faaite ra te buka Stress fifi e te tupuraa o te mau tamarii (beretane) e: “Te rahi noa ˈtura te faito o te mau taurearea aita e farii nei i te faataaraa, e itehia te reira i nia i to ratou huru haerea.” No reira, te tahi pae e hinaaro tamau ai ia ora amui faahou to ratou mau metua, e tapea noa ratou i taua manaˈo ra noa ˈtu e ua faaipoipo faahou to ratou metua i te tane aore ra i te vahine apî.
Tera râ, aita e faufaa ia ore e farii i te faataaraa. E mea papu maitai e aita hoê aˈe mea i te ao nei — eita to outou mau roimata, eita ta outou mau taparuraa, eita ta outou mau ohipa i rave — e nehenehe e faahoˈi faahou ia raua. No te aha outou e haamauiui ai ia outou na roto i te tamau-noa-raa i te manaˈo-noa-raa e e hoˈi faahou raua? “Ia faaroaroahia te taoˈa tiaihia ra e fatimauu te aau” ta te Bibilia ïa e parau ra (Maseli 13:12). E ere te reira anaˈe, e nehenehe taua mau manaˈo tano ore ra e tapea ia outou eiaha ia rave i te mau mea anaanatae i roto i to outou oraraa. Ia au i te manaˈo o Solomona, “e taime to te riroraa”. (Koheleta 3:6.) A farii i te ohipa i tupu e ua faataa ê iho â to outou na metua; e haere ïa outou i mua no te faaora-roa-raa ia outou.
Paraparau faahou e to outou na metua
Peneiaˈe paha e o te ohipa fifi roa ˈˈe i roto i to outou oraraa. Te riri ra paha outou ia raua, no to raua faaarepurepuraa i to outou oraraa. No reira, te parau ra te hoê taurearea ma te inoino e: “Ua haapao noa to ˈu na metua ia raua iho. Ua manaˈo noa raua ia raua anaˈe, ma te ore e tauˈa i te mau faahopearaa e iri mai i nia ia matou na roto i ta raua opuaraa ra. Ua rave noa raua mai ta raua iho i hinaaro.” Te faaite nei â te tahi taurearea e: “Mea haapao aˈe na to ˈu papa to ˈna pereoo apî i ta ˈna na tamarii toopiti.” Te vai nei iho â teie nau huru. Ia manaˈo outou e nehenehe anei outou e ora ma te riri e te inoino tamau noa i roto i te mafatu ma te ore e faaino ia outou iho? Teie ta Judith Wallerstein i papai: “E aratai taua riri o te tamarii ra eiaha noa no te faaatearaa ia ˈna e to ˈna papa aore ra e to ˈna mama, no te faatupu atoa ra i te hoê haerea (...) iino(...)faaineinehia i roto i to ˈna feruriraa, no te haamauiui e no te faautua i to ˈna nau metua te tumu o te faataaraa.”
Te horoa nei te Bibilia i teie aˈoraa e: “Ia haapae-roa-hia te mamahu ore, e te iria, e te riri (...) eiaha roa atoa ïa (...) Ia hamani maitai outou ia outou iho, ma te aau marû aroha noa, ma te faaore hoi i te hara te tahi e te tahi?” (Ephesia 4:31, 32). Nafea ia faaore i te hara a te taata tei haamauiui ia outou? A tamata i te hiˈo i te huru mau o to outou mau metua: e mau taata tia ore anaˈe raua e te paruparu, e nehenehe raua e rave i te mau huru hape atoa. Mai te mau metua atoa, e nehenehe raua e ‘rave i te hara, e erehia ˈtu ai i te haamaitai a te Atua’. (Roma 3:23.) Mai te peu e e ite outou i te reira, e mea ohie ïa no outou ia paraparau faahou ia raua. I te mea e te mauiui noa nei â oia i te faataaraa o to ˈna nau metua, te parau ra te hoê taurearea no raua e: “Noa ˈtu â ïa te mau mea atoa, e tamau noa vau i te manaˈo e e na taata maitai roa raua. Ia manaˈo anaˈe ra vau eita raua e tano ia faaipoipohia.”
Na roto i te hiˈoraa i te huru mau o to outou mau metua na te reira e tauturu mai ia outou eiaha ia faariro i te manuïa-ore-raa o to ratou faaipoiporaa ei faainoraa ia outou, ei huru raveraa no te patoi ia outou, ia riro râ te reira ei fifi e vai ra i roto ia raua anaˈe iho.
A faaite i to outou mau manaˈo hohonu
“A tahi ra hoi au a faaite ai i to ˈu mau manaˈo hohonu no nia i te faataaraa o to ˈu nau metua”, te faaiteraa ïa a te hoê taurearea tei uiuihia e A Ara mai na!. I te haamataraa te aparauraa mea hau roa o ˈna i muri iho râ ua faaite taua taurearea ra i to ˈna mauiui e taˈi noa ˈtura oia. Ua itehia ˈtura te manaˈo hohonu o ta ˈna i tapea noa i roto ia ˈna. Ma te maere i to ˈna iho huru, ua faˈi ihora oia e: “Ua maitai-roa-hia vau i to ˈu aparauraa no nia i te reira.”
E ite atoa paha outou i te faufaaraa ia faaite atu i to outou mau manaˈo i nia ia vetahi ê eiaha râ e tapea noa i roto ia outou. A faaite atu i to outou mau metua i to outou manaˈo mau; faaite atu i te mea o ta outou e mâtaˈu ra (hiˈo i te Maseli 23:26). Ua faaite mai te mau tuatapaparaa e te mau tamarii tei faaruru i te faataaraa o te mau tamarii ïa “tei nehenehe e aparau atu i te feia i pihai iho ia ratou mai te papa apî aore ra mama apî, te orometua haapii, te papa e te mama ruau, te mau hoa e te metua o to ratou mau hoa”. E nehenehe atoa te mau kerisetiano paari i te pae varua e tauturu ia ratou. Mai ia Charles, aita o ˈna e tauturuhia ra e to ˈna utuafare fetii tei amahamaha na roto i te faataaraa. “Ua riro mai te amuiraa ei utuafare fetii no ˈu”, ta ˈna ïa i parau.
Ia papu ia outou e, e faaroo mai to outou metua i nia i te raˈi, Tei ‘faaroo i te pure ra’. (Salamo 65:2.) “E ninii hua i to outou aau i mua ia ˈna.” (Salamo 62:8). Te faataa ra o Paul te hoê taurearea eaha te mea i tauturu ia ˈna i te faaruru atu i te faataaraa o to ˈna mau metua: “Ua tamau noa vau i te pure, i te mau taime atoa ua riro o Iehova ei taata mau no ˈu.”
A haere i mua!
Oia mau, i muri aˈe i te hoê faataaraa e ere ïa te oraraa mai te matamua faahou. E ere ïa te auraa e eita to outou oraraa e maitai faahou mai aore ra e oaoa faahou mai. Te aˈo mai nei te Bibilia e: “Eiaha e toaruaru i te ohipa.” (Roma 12:11). Eiaha e faatia i te mihi, te mauiui aore ra te riri ia faaore i to outou anaanatae, a haere i mua! A haapao i ta outou haapiiraa. A rave i te ohipa o ta outou e au roa. “Ia rahi â te rave i te ohipa a te Fatu”. — Korinetia 1, 15:58.
E ere i te mea ohie ia faaruru i te hoê faataaraa. Na roto râ i te faaitoito, te manaˈo papu e te taime, eita ïa outou e manaˈonaˈo noa i te manuïa-ore-raa te faaipoiporaa o to outou mau metua.
[Hohoˈa i te api 21]
E nehenehe te hoˈi-tamau-raa i nia i te ohipa tahito e haaparuparu ia outou.