Te moni—Te hoê fatu ino mau
NA ROTO i te mau ravea paari i te pae feruriraa, te turu ra te mau faaiteiteraa i te sotaiete ia haamauˈa rahi. Te ume ra oia i te manaˈo o te taata ‘no te hoo mai i te mau mea faufaa ore e aita hoi ta ratou e moni, i te tahi taime no te haafaahiahia noa ia ratou i mua i te mau taata o ta ratou e ore e au ra’.
Ua na reira e rave rahi no te tamataraa ia moni-rahi-hia mai ratou ma te tiaturi e e ite ratou i te oraraa hau. Ua roaa anei ia ratou te faahopearaa ta ratou i opua?
O Liz, ta tatou i faahiti aˈena te parau, ua faaipoipo ïa oia i te hoê taata ona. Te faatia ra oia e: “I to ˈu faaipoiporaa, e fare nehenehe roa to mâua e e piti pereoo, e no ta mâua moni ua nehenehe mâua e fanaˈo i te mau mea atoa ta teie nei ao e pǔpǔ mai nei, te mau maitai i te pae materia, te mau tere e te mau faaanaanataeraa. Te mea maere râ, te tapitapi noa ra vau no te moni.” Eaha te tumu? Te parau ra oia e: “No te rahi o te mau mea e nehenehe e moe ia mâua. Mai te mea ra e ia rahi anaˈe te mau maitai e iti mai ïa te oraraa hau. Inaha, eita te moni e faaore i te mau peapea.”
Noa ˈtu â ïa e ua riro te imiraa i te moni ei tapao taa ê no to tatou nei anotau, e varavara roa e itehia mai ai te oaoaraa mau. Ua papai o David Sylvester i roto i te buka Detroit Free Press, e: “E nehenehe e manaˈohia e mea tano te manaˈonaˈo-noa-raa i te moni i roto i te mau matahiti 80, te hoê tau no te mau maitai materia. Te ite noa râ vau i roto i taua ohipa materia ra te tapao no to tatou ahoaho.”
Tarahu aore ra aufau?
Noa ˈtu e eita ta tatou moni e faatia ia tatou ia hoo mai i te tahi mau tauihaa moni rahi, te turai nei râ te totaiete materia o ta tatou e ora nei ia manaˈo tatou e e mea tia ia tatou ia fanaˈo i te reira. No teie huru manaˈo oia hoi te fanaˈoraa i te mau taoˈa e te maraaraa te moni hoo, i parare ai te mau titeti e matara mai ai te moni. Teie ïa te manaˈo: ‘E mea maamaa roa ia tiai no te hoo mai, no te mea i roto i taua area ra e nehenehe te moni hoo e maraa.’
I te mea ra e te vai ra e 22,6 milioni mau titeti tarahu i te fenua Beretane, ua riro mai ïa oia ei “fenua matamua e faaohipa ra” i teie ravea no te aufauraa i Europa, tei muri roa ïa o Farani e ta ˈna e 6,9 milioni noa mau titeti tarahu. Noa ˈtu â ïa te reira, te parauhia ra e “aita [te matete beretane] i î roa ˈtura”. Auê ïa tauiraa rahi e! “I mutaa ihora, e imihia te mau ravea atoa eiaha e tarahu, ta The Listener ïa e faahaamanaˈo ra. I teie nei râ mahana, e parauhia te reira e tarahu, e te faaitoito-hua-hia ra te feia e hoo mai ia na reira.”
No reira, ua maraa roa te tarahu a teie nei ao e ua tae roa oia i te haamǎtaˈu i te mau nunaa ona roa ˈˈe. Ia faaau-anaˈe-hia te moni tarahu a te taata hoê e te moni e roaa mai ia ˈna, ua rahi roa ïa te tarahu i tei ite-aˈenei-hia. Aita teie huru tupuraa i itehia i roto noa i te hoê fenua, i roto atoa i te fenua rarahi. “I te matamua râ, aita te mau taata ereere e tarahu ra”, ta te hoê ïa taata ereere no Afirika Apatoa e haamanaˈo ra. Te na ô faahou ra oia e: “Na ta ratou râ mau tarahu e tauturu ra i te mau faretoa hooraa tauihaa fare e rave rahi ia tamau noa i te hoo.”
“O tatou te ui no te parau tarahu, ta David Sylvester ïa i papai, taata haapao i te pae faanavairaa faufaa. Te haamauˈa rahi roa nei tatou, aita tatou e faaohipa nei i ta tatou moni ia faufaahia mai tatou i muri iho, te ora nei râ tatou ma te ore e feruri i to ananahi — e ia fifi-anaˈe-hia tatou e tiaturi ïa tatou i te tauturu totiare no te iriti mai ia tatou i taua fifi ra.” Ua horoa anei teie huru hiˈoraa materia i nia i te oraraa, i te oaoa?
Te mau faahopearaa peapea mau
“No ‘te tamǎrû ia ratou’ te rave ra te feia ona o te City i te cocaïne”, o te upoo parau ïa a te Daily Telegraph no Lonedona. Oia mau, te rahi noa ˈtura te paoti ohipa apî aufau-maitai-hia e rave tamau ra i te cocaïne no te mea tei raro aˈe ratou i te mau faateimaharaa uˈana no roto mai te mau faaauraa parau no nia i te moni.
Te fifi-atoa-hia ra Wall Street, te tuhaa oire o New York no te pae o te moni i taua mau huru maˈi pee ra. Ua parau te hoê taata a te Hau e aro ra i te raveraa i te raau taero e: “Aita te feia e rave ra i te raau taero e faaiteite noa ˈˈe ia ratou. Eita hoê aˈe o ratou e hauˈa i te cocaïne i mua i te taata, eiaha râ outou e vare, no te mea te farii nei 90 % o te mau taata no teie tuhaa oire no te pae o te moni, i taua peu ra. No te teimaha rahi o ta ratou hopoia, te mǎtaˈu rahi nei teie mau paoti ohipa apî ia ore te hoê ohipa e manuïa mai te peu e aita ratou i raro aˈe i te mana o te raau taero.“
Tera râ, e ere anaˈe te raveraa i te raau taero te ohipa tia ore e haaviivii nei i te faanahonahoraa no te pae o te moni. Te faahiti-atoa-hia ra te parau no te mau ohipa taviri e rave rahi e te eîaraa i te pae no te mau faaauraa parau no nia i te moni.
“Nafea ia faataa e te taata e noaa ia ratou hau atu i te hoê milioni dala marite i te matahiti hoê, e hinaaro faahou â ratou i te moni e ua ineine ratou i te ofati i te mau ture ia rahi atu â ta ratou moni?” o te uiraa ïa a Jay Rohrlich, taote no te pae o te feruriraa i Wall Street. Teie ta ˈna pahonoraa: “Ua riro mai vetahi ei tîtî na te moni mai te feia e inu tamau noa ra i te ava aore ra e rave ra i te raau taero mai te cocaïne.” Te faataa ra oia e no ratou “ua riro te moni ei raau no te aro atu i te hoê manaˈo mâha ore.”
I roto i to tatou ao o te haere noa ˈtura i mua i te pae materia, ia ona-anaˈe-hia te hoê taata, eita ïa te reira e hiˈo-ino-faahou-hia. Te faaite ra te hoê titorotororaa i neneihia i roto i te Figaro-Magazine e eita te moni e ‘hauˈa ino’ faahou. E mea anaanatae mau ia tapao e i te aniraahia i te mau Farani e eaha ta te moni e afai mai, 45 % tei pahono mai e: te oaoa. Te mea peapea râ, e ere roa ˈtu te reira te tupu mai.
Nafea e nehenehe ai e aro i teie hinaaro mâha ore i te moni, te tumu hoi no te peapea e rave rahi?
E mea titauhia ia hiˈopoa maite tatou ia tatou iho
Te manaˈo ra paha outou e e ere outou i te tîtî na te moni. A feruri na râ: O te moni aore ra te mau taoˈa materia anei ta ˈu tumu parau matamua i roto i ta ˈu mau tauaparauraa? Te haafaufaa rahi ra anei vau i te moni? Te manaˈo ra anei vau e e ere roa ˈtu to ˈu anaanatae i te moni i te mea matau-ore-hia, e riro maira ei haapapuraa no teie hinaaro mâha ore?
Ma te papu maitai, e mea atâata mau ia hiˈa i te ravea umeraa a te moni e a riro atu ai tatou ei tîtî na ˈna. Fatata e 2000 matahiti i teie nei to te hoê taata haapii paari faaararaa mai i te ‘haavare o te taoˈa’, ma te faaau i te navenave faatupuhia mai e te moni e rave rahi i te aihere taratara e haapohe i te mau ohi apî. (Mataio 13:22). Te faaara atoa mai nei te Bibilia ia tatou e “o te nounou moni hoi te tumu o te mau ino atoa nei” e te faatupuraa te tahi pae i te reira “ua patiatia pupu roa ia ratou iho i te oto e rave rahi”. — Timoteo 1, 6:10.
Parau mau, ia faatere anaˈe te moni, o te hoê ïa fatu ino mau. Tera râ, ia riro anaˈe oia ei tavini, e mea faufaa ïa o ˈna no te oraraa o to tatou nei tau.