Ia au i te Bibilia
O vai tei ‘fanau-faahou-hia’?
E MELO o Nikodemo no te haavaraa teitei ati Iuda. E taata ite oia i te pae no te ture a te haapaoraa, ua ite oia ia Iesu i te raveraa e rave rahi mau semeio no te haapapuraa ia ˈna e o te Mesia mau oia. Aita râ oia e taa ra e eaha ta Iesu e hinaaro ra e faaite mai ia ˈna na roto i teie mau parau e: “Ia ore te taata ia fanau faahou ra, e ore oia e ite i te basileia o te Atua ra.” — Ioane 3:1-3, 10.
“Eaha te taata paari e fanau ai? O te aniraa ïa a Nikodemo. E ô faahou anei oia i roto i te opu o tana metua vahine a fanau mai ai?” — Ioane 3:4.
I to tatou nei mau mahana, te faahua parau nei te mau milioni taata e ua ‘fanau-faahou-hia’ ratou e te faahua atoa ra ratou e ua taa maitai ia ratou te auraa o te reira. Area te tahi pae ra, mai ia Nikodemo atoa ïa, aita atoa ratou e taa ra eaha taua manaˈo ra e ia fanau faahou. Tera râ, e mea faufaa roa ia taa papu i te mea ta Iesu e hinaaro ra e parau e ‘ia fanau faahou’ no te mea, ia au i to Iesu manaˈo, te hoê teie titauraa na mua ˈˈe a tomo atu ai i roto i te Basileia o te Atua.
Ei pahonoraa i te uiraa a Nikodemo, te parau faahou ra Iesu e: “Ua parau atura Iesu, Amene, amene, e parau atu vau ia oe, Ia ore te taata ia fanau i te pape e te Varua, e ore oia e ǒ i te basileia o te Atua ra. Ta te tino e fanau nei, e tino ïa, ta te Varua e fanau ra, e varua ïa. Eiaha oe e maere o vau i parau atu na e, Ia fanau faahou outou e tia ˈi.” — Ioane 3:5-7.
E mea fifi anei ia ite i te auraa? Ua ite Iesu e e ere i te mea ohie ia taa papu i te mau parau mau i te pae varua. No reira, no te haamaramaramaraa i ta ˈna mau parau, ua faaohipa oia i te faahohoˈaraa no nia i te mataˈi. “Te farara nei te mataˈi i ta ˈna vahi i hinaaro ra, e te ite ra oe i to ˈna haruru, aita râ oe i ite i te vahi no reira mai oia ra, e te vahi e haerehia ˈtu e ana ra; oia hoi e taata atoa ta te Varua i fanau ra.” (Ioane 3:8). E nehenehe ta Nikodemo e faaroo i te mataˈi, e nehenehe atoa o ˈna e ite ia û mai i nia iho ia ˈna e e ite atoa oia i te mau ohipa e ravehia e te mataˈi, eita râ ta ˈna e nehenehe e ite e no hea mai oia e e haere tia ra o ˈna i hea. Tera ra, ua papu maitai ia tatou e te vai ra te mataˈi.
Hoê â ïa huru e te feia aita i maramarama i te pae varua, e mea fifi mau na ratou ia taa e mea nafea o Iehova e nehenehe ai, na roto i to ˈna varua, ia faafanau faahou i te hoê taata, e eaha te faahopearaa no teie nei taata. Tera râ, te tauturu mai nei te mau taata faauruahia e te Atua no te papai i te Bibilia ia roaa ia tatou taua ite papu ra. — Ioane 16:13.
Te faataaraa i te parau moe
Eaha to Iesu manaˈo i to ˈna parauraa no nia i te ‘fanauraa i te pape e te varua’? Mai te peu e te hoê fanauraa o te hoê ïa haamataraa, te hoê fanau-faahou-raa o te hoê ïa haamataraa apî. I roto i te hiˈoraa no te mau pǐpǐ a Iesu, to ratou taahiraa matamua no te hoê fanauraa apî, mea na roto ïa i te tatarahaparaa i ta ratou mau hara, te faarueraa i to ratou mau haerea ino e te bapetizoraa i roto i te pape. Mai te Penetekose i te matahiti 33 no to tatou nei tau, na roto i to ratou raveraa i taua mau ohipa ra, i reira ua horoa Iehova na ratou te mea ta Petero e parau ra e “tei faafanau faahou (...) ia noaa te manaˈo ora i te tia-faahou-raa (...) [vaiihohia] i nia i te raˈi”. (Petero 1, 1:3, 4; 3:21.) Na roto i to ˈna varua moˈa, ua tuu Iehova i roto ia ratou te manaˈo papu e e ora iho â ratou i nia i te raˈi e o Iesu i te pae hopea. Na te reira i horoa ia ratou te hoê hiˈoraa apî no nia i te ora; oia hoi te hoê haamataraa apî.
E ohipa faaroo noa anei teie no te faahoruhoru i te aau? E ere. Ua faariro te varua moˈa o te Atua ia ratou ei ohipa apî, “ei mea poietehia apî”. (Korinetia 2, 5:17.) I to ratou fanau-matamua-raahia ei taata, e mau tamarii hara ratou na Adamu, ua raea-atoa-hia ratou i te tia ore o ta ˈna i horoa ˈtu na to ˈna mau huaai. I teie nei râ, ua ‘fanau-faahou-hia’ ratou, e mea mâ ïa teie mau pǐpǐ i mua ia Iehova no te mea ua faaohipahia te mau haamaitairaa o te tusia o Iesu i nia ia ratou. No reira, ua faariro Iehova ia ratou i teie nei ei mau taata tia, noa ˈtu e e mau taata hara noâ ratou (Roma 3:25, 26; 5:12-21; Korinetia 1, 6:11). Hau atu â, ua faariro Iehova ia ratou i teie nei ei mau tamarii na ˈna. Te faaite maira te aposetolo Paulo e mea nafea ra: “O te feia atoa hoi i arataihia e te Varua o te Atua ra, e tamarii anaˈe ïa ratou na te Atua (...) e tamarii tatou na te Atua.” (Roma 8:14, 16). Mai reira mai, ua fariihia ratou ei melo no te fetii o te Atua i nia i te raˈi.
E ere râ te reira anaˈe. Te faataa faahou nei Paulo e: “E tamarii ra, e feia tufaa ïa; e feia tufaa i te Atua ra, e feia tufaa tatou e te Mesia.” (Roma 8:17). I teie nei, e nehenehe teie mau tamarii varua a te Atua e tiaturi e e hoê â tufaa ta ratou e to Iesu Mesia: oia hoi te mana arii i nia i te raˈi. Ua faaite Iesu i te aposetolo Ioane i te rahiraa o te feia e faatere mai i te fenua e o ˈna: oia hoi 144 000 (Apokalupo 7:4; 14:1-3). I muri iho, ua faataa oia e teie feia maitihia e riro ïa ratou ei “tahuˈa na te Atua e na te Mesia, e e hau to ratou ia ˈna ra e e ia hoê tausani i te matahiti”. — Apokalupo 20:6.
Te mau haamaitairaa no vetahi ê
E nehenehe anei e faaoti e e tia i te feia atoa e hinaaro ra ia fariihia mai ratou e te Atua ia ‘fanau-faahou-hia’? Eita roa ˈtu. Te tapoˈi nei te tusia o Iesu hau atu i te mau hara a te mau 144 000 feia maitihia o te ora ˈtu e o ˈna i nia i te raˈi. I to te aposetolo Ioane papairaa i te hoê rata i te mau kerisetiano tei ‘fanau-faahou-hia’, i te hopea no te senekele matamua te parau ra oia no te tusia o Iesu e: “E oia hoi te taraehara i ta tatou nei hara; e ere hoi i ta tatou anaˈe ra, i ta to te ao atoa nei râ.” (Ioane 1, 2:2). Mea nafea ïa te reira?
Te feia tei ‘fanau-faahou-hia’ e faatere mai ïa ratou e o Iesu Mesia i roto i te Basileia o Iehova i nia i te raˈi no te maitai o te toea o te huitaata o te ora i nia i te fenua nei. O te reira tei faaitehia na roto i te hoê parau tǎpǔhia ia Aberahama, te hoê tupuna no Iesu, fatata e 4 000 matahiti i teie nei. “E e maitai te mau fenua atoa o te ao nei i to oe na huaai”, ta Iehova ïa i parau atu ia Aberahama (Genese 22:18). Oia mau, e horoahia mai te mau haamaitairaa maitatai atoa i te mau nunaa atoa na roto i te huaai o Aberahama.
O vai taua “huaai” ra? O Iesu Mesia ïa, o tei amui-atoa-hia mai i ta ˈna mau pǐpǐ mau tei ‘fanau-faahou-hia’. Teie te haapapuraa a te aposetolo Paulo e: “E no te Mesia outou na, e huaai ïa outou no Aberahama.” (Galatia 3:16, 29). Eaha te mau haamaitairaa o ta Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ tei ‘fanau-faahou-hia’ e ninii mai i nia i te mau taata no te mau nunaa atoa? Teie ïa te fanaˈo-faahou-raa ia ratou i te mau auraa maitatai e te Atua e te oaoaraa i te mau faanahonahoraa atoa ta te Atua i rave no te ora i nia i te hoê fenua o te riro mai ei paradaiso. — Genese 1:27, 28; Salamo 37:29; Maseli 2:21, 22; Isaia 45:18.
Inaha te mau 144 000 mau pǐpǐ tei ‘fanau-faahou-hia’ e “ô ïa ratou i te basileia o te Atua [i nia i te raˈi]” no te opere i te mau haamaitairaa faahiahia mau ta taua basileia ra e ninii mai i nia i te mau milioni taata parau-tia i nia i te fenua nei (Mataio 6:10; Roma 8:19-21; Apokalupo 21:1-5). Ua taa anei ia Nikodemo te auraa o te mau parau a Iesu e ua ‘fanau-faahou-hia’ anei oia no te riro mai ei hoê o te mau melo no taua Faatereraa ra. Aita tatou i ite, te mea papu ra, e nehenehe e noaa i te mau taata atoa e hinaaro i te mau haamaitairaa no roto mai i taua faatereraa i nia i te raˈi ra. E hinaaro anei tatou i te reira?
[Parau iti faaôhia i te api 31]
E tia anei i te taatoaraa ia ‘fanau-faahou-hia’ e fariihia mai ai ratou e te Atua?