O vai te feia i fanau-faahou-hia?
E HAERE anei te feia maitatai atoa i nia i te raˈi? E rave rahi o te na reira nei i te manaˈo, aita râ o Iesu Mesia i turu i teie manaˈo. I to ˈna parauraa ˈtu i te raatira ati Iuda ra o Nikodemo, o tei haere omoe mai ia ˈna ra i te po, ua na ô atura o Iesu e: “Aore roa taata i tae i nia i te raˈi.”—Ioane 3:13.
Teie râ, ua faaite o Iesu ia Nikodemo e ia tae i te hoê taime e fanaˈo vetahi mau taata i te ravea no te ô atu i roto i te Basileia o te raˈi. Ua parau atura Iesu no nia i teie mau taata e: “Ia ore te taata ia fanau i te pape e te [v]arua, e ore oia e ô i te basileia o te Atua ra. Ta te tino e fanau nei, e tino ïa, ta te [v]arua e fanau ra, e varua ïa. Eiaha oe e maere o vau i parau atu na e, Ia fanau faahou outou e tia ˈi.” Ua uiui râ o Nikodemo e mea nafea te hoê taata e fanau-faahou-hia ˈi.—Ioane 3:1-9.
Peneiaˈe te uiui atoa ra outou e eaha râ ta Iesu e hinaaro ra e parau. E tano anei ta ˈna mau parau i te mau aamu no nia i te taui-taue-raa e faatiahia ra e te mau taata e rave rahi e manaˈo nei e ua îhia ratou i te varua moˈa o te Atua?
Mau manaˈo horuhoru e te feruriraa
Te parau ra vetahi e no te faataa ahiri e ua fanau-faahou-hia anei te hoê taata, te mea faufaa oia hoi te iteraa i roto ia ˈna i te mana o te varua. Teie râ, e nehenehe to tatou mafatu e to tatou feruriraa e aratai hape ia tatou, mai te peu iho â râ e e turaihia raua e te tahi manaˈo horuhoru puai.—Ieremia 17:9.
Te faahiti ra o William Sargant, e taata maimi oia no nia i te mau faahopearaa o te horuhoru i nia i te feruriraa, i te titauraa “ia ara i mua i te mau tiaturiraa e noaa mai ia roo-anaˈe-hia i te hoê horuhoruraa, e riro hoi to tatou roro i te haavare ia tatou.” Ia au i te parau a Sargant Tane, hoê hiˈoraa o te faahopearaa ïa o te pororaa fa-apî-raa e te mau haamǎtaˈuraa i te utua o te poauahi. O vai hoi te ore e hinaaro e ia fanau-faahou-hia oia no te haere i nia i te raˈi mai te peu e te tahi atu maitiraa, o te mauiuiraa e a muri noa ˈtu? Te na ô ra o Sargant Tane e i raro aˈe i teie horuhoruraa puai, “e tuuhia te ara-maite-raa i te hiti, e tupohehia te ohipa matauhia a te roro no te hoê taime, e e farii-ohie-noa-hia te mau manaˈo e te mau tiaturiraa apî.”—Te feruriraa i uruhia (beretane).
Nafea ïa te hoê taata e nehenehe ai e parau ahiri e ua “farii-ohie-noa-hia” te tiaturiraa no nia i te fanau-faahou-raahia? Te haerea paari, o te peeraa ïa i te mau mea atoa ta te varua moˈa o te Atua i turai i te feia papai ia tapao i roto i te Bibilia. Te faaitoitohia ra te mau kerisetiano ia haamori i te Atua ‘ma te puai o to ratou feruriraa’ e e tia ia ratou ia haapapu maitai e e parau mau ta ratou e tiaturi nei.—Roma 12:1, 2; Tesalonia 1, 5:21.
E iriti te fanau-faahou-raa i te eˈa o te hoê o te mau haamaitairaa faahiahia roa ˈˈe i horoahia aˈenei i te taata. Ua taaihia te reira e te hoê tupuraa faufaa roa i roto i te tereraa o te opuaraa a te Atua. Noa ˈtu e e parau mau anaˈe te reira, e hiti mai te mau uiraa mai teie i muri nei: O vai te feia i fanau-faahou-hia? Mea nafea te reira ia tupu? Eaha te mau tiaturiraa e tuuhia mai i mua i teie mau taata? O ratou noa anei o te faaorahia?
[Hohoˈa i te api 3]
Ua aniani o Nikodemo e mea nafea te taata e fanau-faahou-hia ˈi