‘Na vai e haapao i te mau tamarii?’
UA RAHI roa te mau fare haapaoraa tamarii i roto i te ao nei no te mea te haere rahi ra te mau vahine e rave i te ohipa. Ia au i te taata ra o Alison Clarke-Stewart, taata aravihi i te pae no te haapaoraa tamarii, “o te mau metua vahine e haere ra ta ratou mau tamarii i te haapiiraa tamahou, te mau tamarii iho â râ tei raro mai i te toru matahiti, te pǔpǔ o te haere oioi nei i te rahiraa e rave i te ohipa. E ite-maitai-hia te reira peu i roto i te taatoaraa o te mau fenua”.
No te hoê metua vahine, te iteraahia ia ˈna te hoê taata papu no te haapao i ta ˈna mau tamarii i te taime e rave ai oia i te ohipa, mea ohie roa ïa ia parau i te haere atu e imi. Mea varavara roa te fetii e hinaaro e haapao i te mau tamarii, area te faanahoraa no te haapaoraa i te mau aiû — na roto i te imiraa i te mau hoa e te feia tapiri mai — e mea pinepine, e ere ïa i te mea papu e e mea au ore hoi no te mau tamarii. Mea varavara roa te mau mama e aufauhia e nehenehe e tiaturihia, e mea moni rahi roa atoa no te rahiraa o te mau metua.
E mea fifi atoa i roto i te mau fenua navai ore. E peu matauhia na te mau vahine no Nigéria i te rave i te ohipa ma te tuu i ta ratou mau tamarii i muri i to ratou tua. Teie râ, te rahi noa ˈtura te mau vahine no Afirika i te vaiiho i teie mahana te mau ohipa no te utuafare e no te faaapu no te haere e rave i te ohipa i roto i te mau piha toroa, te mau fare toa, e i roto i te mau fare hamaniraa tauihaa, e ere hoi i te mea tano te tutaraa i te tamarii i reira. I te matamua ra, i roto i te rahiraa o te mau melo o te utuafare fetii, te vai ra iho â hoê no te haapao i te mau tamarii. Teie râ mai ta te Sunday Times no Lagos (Nigéria) e faataa ra, “no te moni ore te mau haapiiraa tuatahi e te rahi hoi te aniraa i te rave ohipa ma te titau-ore-hia te hoê parau tiaraa, ua reva atoa ïa [te mau melo hopea o te utuafare e vata ra] no te haapao i te mau tamarii i te fare”. Te horoa ra teie vea i teie manaˈo: “Peneiaˈe te faatiaraa i te mau fare haapaoraa tamarii faatere-maitai-hia o te reira ïa te ravea.”
Oia mau, ua riro te mau fare haapaoraa tamarii i roto i te hoê utuafare aore ra na te hau ei ravea ohie. I te rahiraa o te taime, e vahi papu te reira, te ohie e te mama hoi ia faaau-anaˈe-hia i te mama haapao tamarii. I reira, e nehenehe i te mau tamarii ia ora amui e te tahi atu mau tamarii. Te horoa nei oia i te mau maa maitatai, te mau hauti e te tahi mau tuhaa no te pae haapiiraa. Teie ta Delores Alexander, vahine toroa aˈo no nia i te mau fare haapaoraa tamarii i parau ia A ara mai na!: “Te fanaˈo nei te taatoaraa o te mau melo o te utuafare fetii i te fare haapaoraa tamarii.”
Teie râ, te taiâ nei vetahi e e faatupu mai te peu apî no nia i te mau fare haapaoraa tamarii i te mau hopearaa iino i nia i te mau tamarii. E mea tano anei teie huru haapeapearaa? E tia i te mau metua ia hiˈopoa maite i teie manaˈo ia nehenehe ratou ia rave i te hoê faaotiraa ma te maramarama maitai.