“Aita vau i ite e e nehenehe e pohe i te hoê pâmuraa toto”
O TA Sal Cirella ïa i parau i roto i te hoê haapurororaa a te afata teata i tupu i te mau Etats Unis i te 11 no titema 1986. Ua roohia hoi ta ˈna tamahine o Tracy i te maˈi hépatite i muri aˈe i te faaheporaa ˈtu te fare maˈi e ia pâmuhia te toto i roto ia ˈna, ma te ore hoi e parau faatia a to ˈna mau metua. (E ere hoi raua i te mau Ite no Iehova, o te patoi i te mau pâmuraa toto no te tahi mau tumu faaroo.) Ua nehenehe aˈera oia e ora mai inaha, ua puoihia ˈtu i roto ia ˈna i te upaa apî.
Ua roohia o Tracy i te hoê huru hépatite e parauhia e hépatite-e ere i te-A-e ere i te-B. Teie hoi te nehenehe e faaroohia i roto i taua haapurororaa nei â: “I te mau matahiti atoa, hau atu i te 190 000 Marite teie e roohia nei i taua maˈi ra i muri aˈe i te mau pâmuraa toto. Fatata 10 000 teie e pohe nei aore ra tei ino roa te upaa. E fatata atoa hoi o Tracy i te pohe i te reira.”
Teie atoa ta te hoê taote tǎpǔ i rave 14 000 tǎpǔraa ma te ore hoi e faaohipa i te mau pâmuraa toto, i parau: “Ua mǎtau vau i te tahi mau taote tǎpǔ teie e pâmu nei i te toto i roto i ta ratou mau maˈi e inaha, e ere hoi i te mea titauhia; ia na reira ratou no te paruru ïa i to ratou haapao ore. I to ˈu manaˈo, eita roa ˈtu te reira e tia ia fariihia.” Teie ta te tahi atu taote, melo tahito no te faatereraa marite na ˈna e faaoti e e farii anei i tera huru maa e i tera huru raau rapaau, i parau: “Ia manaˈo vau, te faarahi-roa-hia nei i te faaohipa i te mau raau e toto to roto e inaha, ua haapapu-mau-hia te reira. Na te mau taote ïa e taui i ta ratou huru raveraa, i ta ratou mau raau e horoa ˈtu. Te horoa rahi nei ratou i te toto na to ratou mau taata maˈi.”