Te hoê tiaturiraa no te feia i pohe, te tamahanahanaraa no te feia e oto nei
EAHA ˈtura te huru o te mau taata i faahitihia i roto i ta tatou tumu parau matamua? I te pae hopea, ua faaipoipo faahou o Jess Romero. Noa ˈtu e te mauiui noa râ o Agustín e o Valentina Caraballoso no te poheraa o Jonathan, te haamata ra raua i te ite mai i te tamǎrûraa. I Paniola, te taˈi noa râ o Ramón e o María Serrano ia Paquito e 24 matahiti i muri aˈe i to ˈna moeraa. Eaha râ tei tauturu ia ratou paatoa i roto i to ratou fifi? “Te tiaturiraa o te tia-faahou-raa!” ta ratou ïa i pahono mai.
Eaha mau na te auraa o te “tia-faahou-raa”? O vai te faatia-faahou-hia mai? Afea? Nafea e nehenehe ai e papu i te reira?
Ua horoa mai Iesu i te hoê tiaturiraa no te feia i pohe
I roto i te roaraa o ta ˈna taviniraa i nia i te fenua nei, ua faatia aˈera Iesu tau taata (Mareko 5:35-42). O te hoê ïa haapapuraa no te tia-faahou-raa e tupu mai i nia i te hoê faito rarahi, ia faatere-faahou-hia mai te fenua taatoa nei e te Atua. Ei reira te mau milioni taata e ite ai ia tupu ta ratou pure: “Ia tae to oe ra hau [basileia]! Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao [raˈi] atoa na!” — Mataio 6:9, 10.
No nia i te reira, ua horoa maira Iesu i te hoê hiˈoraa no nia i te puai o te Atua ma te faatia faahou mai ia Lazaro. I te hoê â taime, te horoa maira oia i te hoê hiˈoraa maramarama roa ˈtu â no nia i te huru o te feia pohe. Ua parau aˈera oia i ta ˈna mau pǐpǐ: “Ua taoto to tatou hoa o Lazaro, te haere nei râ vau e faaara ia ˈna.” No te mea hoi aita ratou i taa i te auraa o ta ˈna mau parau, ua parau atura te mau pǐpǐ e: “E te Fatu, te taoto ra oia e ora ïa.” Te manaˈo ra ratou e te faataa ra Iesu ia ratou e te taoto noa ra Lazaro a pohe mau hoi oia. Aita râ Iesu i vaiiho e ia feaa noa ratou no nia i te reira: “Ua pohe roa Lazaro.”
A tapao na e aita roa ˈtu Iesu i faahiti aˈe i te parau no te hoê nephe (âme) pohe ore o te taui i te huru aore ra te vahi. Aita oia i pee atu i te philosopho heleni, i te haapiiraa bibilia râ a te mau Papai hebera. Te taoto ra Lazaro i roto i te pohe e, i to Iesu taeraa ˈtu, te vai noa ra to ˈna tino i roto i te hoê menema a maha aˈenei mahana. Eaha ˈtura ïa te nehenehe e tiai no ˈna?
Ma te parau atu ia Mareta, te tuahine o Lazaro, ua na ô atura Iesu ia ˈna e: “E tia faahou mai ïa to tuaane.” Eaha ˈtura to ˈna huru? Ua parau anei oia ia Iesu e tei nia aˈena te nephe o to ˈna tuaane i te raˈi e aore ra i te tahi atu â vahi? Ua parau aˈera oia e: “Ua ite au e, e tia faahou mai â oia ia tae i te tia-faahou-raa i te mahana hopea ra.” Oia atoa, te tiaturi ra oia i te haapiiraa bibilia no nia i te hoê faatia-faahou-raa i nia i te fenua nei. Ua haapapu faahou aˈera Iesu i te faaroo o teie vahine i te na ôraa e: “Tei ia ˈu te tia-faahou-raa e te ora, o te faaroo mai ia ˈu ra, pohe noâ oia e ora â ïa.” E, no te haapapu i ta ˈna mau parau, ua haere atura oia i pihai iho i te menema o Lazaro e ua pii aˈera ma te reo puai e: “E Lazaro, a haere mai i rapae.” Eaha ˈtura tei tupu?
Te faatia ra te aamu e: “Ua haere maira taua taata i pohe ra i rapae, ua taamuhia na rima e na avae, i vehîhia hoi te mata i te ahu: ua parau atura Iesu ia ratou, A tatara, e tuu atu ia ˈna ia haere na.” — Ioane 11:1-44.
Teie te tiaturiraa tei turu e rave rahi mau taata tei oto na e tei titorotorohia e te A ara mai na!. E tauturu atoa teie noâ tiaturiraa ia ratou ia mau maite to ratou mata i nia i te mau mahana fatata roa i reira te fenua nei e faarirohia ˈi ei Paradaiso. I reira teie mau parau a te Mesia te î i te tiaturiraa e tupu ai: “Eiaha e maere i te reira; te fatata mai nei hoi te hora e faaroo ai te feia atoa i roto i te apoo ra i tana reo, e e haere mai i rapae; e te feia i mau na i te parau maitai ra, e tia mai ïa e rave i te ora; e te feia hoi i mau na i te parau ino ra, e tia mai ïa e rave i te pohe. — Ioane 5:28, 29.
Te mau irava ta ratou e au roa ˈˈe
Ua uiui te A ara mai na! i te tahi mau metua, te tahi mau taeae e te tahi mau tuahine o te mau tamarii i pohea. E rave rau taime, a faataa noa mai ai ratou nafea to ratou faarururaa ˈtu i to ratou mauiui, ua parau taua mau taata ra e: “E faatia vau ia outou tei hea irava bibilia ta ˈu e au roa ˈˈe.” Mai te peu e te oto ra outou, peneiaˈe e tamahanahana atoa teie mau irava bibilia ia outou.
I te matahiti 1985, i Séoul (Repubilita no Korea), ua pohe te hoê potii ra o Yunhee i te hoê cancer o te toto i te 14raa o to ˈna matahiti. Ua faataa mai o Chun Kwang-kook, to ˈna metua tane, nafea to ˈna tamahanahanaraa ˈtu i ta ˈna tamahine i roto i te mau hebedoma hopea o to ˈna oraraa: “E paraparau noa vau ia ˈna no Lazaro. Ua parau Iesu e te taoto ra Lazaro e, mai ia ˈna atoa, ia pii mai Iesu ia ˈna i te na ôraa e: ‘Yunhee! A tia mai i nia!’, e ara mai ïa o ˈna.”
13 matahiti to Janet Hercock, no Beretane oia, i to ˈna poheraa i te hoê cancer i te matahiti 1966. Taa ê noa ˈtu i to ˈna na metua, ua faarue mai oia i to ˈna na taeae e piti, o David e o Timothy. Ua faaite mai o David ia A ara mai na! teihea irava tei tauturu rahi aˈe ia ˈna: “O te Ohipa 17:31, o te parau ra e: ‘No te mea ua haapaohia e (...) [te Atua] te mahana e haava mai ai oia i to te ao atoa nei ma te parau-tia, i te taata i haapaohia e ana ra, o ta ˈna i faaite hua mai i te taata atoa nei, oia i faatia faahou mai ia ˈna mai te pohe maira.’ I te taime o te hunaraa, ua haapapu te taata orero e ua riro te tia-faahou-raa o Iesu ei haapapuraa no te hoê tia-faahou-raa i mua nei. Ua faaitoito mau mai te reira ia ˈu nei.”
14 noa matahiti to Georges i to ˈna haapoheraa ia ˈna iho i te pupuhi a to ˈna metua tane, i te avae titema 1975. Eaha te huru o Russell, te metua tane o Georges, i mua i teie atib?
“Ua riro te tahi mau irava o te mau Papai mai te hoê tutau no ˈu. Ei hiˈoraa, te parau ra te Maseli 3:5 e: ‘E tiaturi ia Iehova ma to aau atoa ra; eiaha râ e tiaturi i to oe ihora haapao.’ I te hoê faito, te tiaturi ra vau i to ˈu iho maramarama i to ˈu tamataraa i te tuu i te rima i raro i mua i te mau tupuraa.”
Tei te fenua Tuete te hoê utuafare fetii beretane, te mau Morgan, i to ta ratou tamaiti o Darrall pohe-taue-raahia i te maˈi e te tâpû-rû-raahia i Stockholm. I te pae hopea, ua faahoˈihia oia i Beretane, i reira to ˈna poheraa tau taime hou oia a raeahia ˈi i te 24raa o to ˈna matahiti. Te parau ra o Nell, to ˈna metua vahine e: “Te mau maitai noa ra ia ˈu te irava i roto i te Mataio 22:32. Te faahiti ra Iesu i te mau parau i parauhia e te Atua iho: ‘O vau to Aberahama nei Atua, e to Isaaka nei Atua, e to Iakoba nei Atua.’ E ua parau faahou aˈera Iesu e: ‘E ere hoi te Atua i te Atua no te taata pohe, no te taata ora râ.’ Ua ite au e te auraa o teie mau parau oia hoi te haamanaˈo noa ra te Atua ia Darrall e e faatia faahou mai oia ia ˈna.”
Te tiaturiraa no te feia i pohe — fatata roa i te itehia mai
Te faaite maira te mau parau tohu e fatata roa e haamau te Atua i te hau e e horoa oia i te ora mure ore na te mau taata faaroo atoa. Teie ta ˈna e fafau nei: “E faariro hoi au i to ratou oto ei oaoa, e haamahanahana hoi ia ratou, e faarearea hoi ia ratou i to ratou oto ra.” (...) “A faaea na to reo i te oto, e to mata i te roimata na; te na ô maira Iehova, e faautuahia hoi ta oe ohipa, e e hoˈi mai ratou mai te fenua o te enemi [te pohe] mai.” — Ieremia 31:13-17.
I reira Iehova e faatia tataitahi mai ai i te feia i pohe i roto i te roaraa o te Aamu o te oraraa taata nei. I roto i te faanahonahoraa apî e faaterehia e te Faatereraa a te Atua i te raˈi ra, e ite mai taua mau taata ra i te ravea ia ora e a muri noa ˈtu. E nehenehe ratou e maiti i te ora ma te auraro atu i te mau faaueraa ta te Atua e horoa mai ia ratou ra i reira. — Ohipa 24:15; Apokalupo 20:12-14; 21:1-4.
[Nota i raro i te api]
a I roto i te hoê numera i mua nei, e tuatapapa te A ara mai na! i te fifi e faatupuhia e te ereraa i te hoê taeae aore ra te hoê tuahine.
b E hiˈopoahia te tumu parau o te haapoheraa ia ˈna iho e te mauiui e farereihia i reira e te mau metua, i roto i te hoê tumu parau a te A ara mai na! i mua nei.
[Tumu parau tarenihia i te api 14]
Ua farerei mai o Diane Krych, tei faatia mai i te poheraa ta ˈna tamaiti i roto i ta tatou tumu parau matamua, i te hoê oto puai mau, a ore roa ˈi oia i farii i te mea mau. Te haapapu maira te mau rata ta ˈna i papai na David 13 matahiti te roaraa, i te reira. Ua faaea aˈera oia i te papai i to ˈna faarururaa ˈtu i te tahi atu â mea mau, oia hoi te poheraa to ˈna metua tane, ta ˈna e haapao ra. (Aita te A ara mai na! e horoa ra i te papairaa i te mau rata ei ravea no te tamǎrû ia outou iho. Teie râ, te papai faahou ra matou i ta ˈna rata matamua no te faaite i teihea faito te tiaturiraa i te tia-faahou-raa i te riroraa ei tutau no ˈna e nafea te reira i te tururaa ia ˈna e tae roa mai ai i teie nei.)
E David here e,
E 46 mahana i teie nei i to oe taotoraa ˈtu. E au e e mau matahiti tei mairi mai te taime hopea vau i ite ai ia oe e i tauahi ai ia oe i roto i to ˈu rima. Fatata roa râ oe i te ara mai. Te hinaaro noa ra vau e ite e hia râ taime te mairi atu a taoto noa ˈi oe, ia nehenehe vau ia taio i te mau mahana atoa e mairi ra. No matou, mea roa te tiairaa, mea fifi e te moemoe, no oe râ, e au noa ïa e tau minuti noa tei mairi iho nei. Mea oaoa na ˈu te reira. Te tiai rû nei matou i te mahana i reira Iehova e faaara mai ai ia oe i roto i te faanahonahoraa apî. Ei reira matou e faanaho ai i te tamaaraa rahi roa ˈˈe aitâ oe i ite aˈenei. E toru mahana te roaraa o te reira. E titau manihini tatou i te feia atoa ta tatou i matau. Na oe iho taua tamaaraa ra. Te hinaaro noa nei râ vau eiaha matou ia tiai maoro roa ˈtu â. Te rû nei au i te tauahi atu ia oe i roto i to ˈu rima, e David. Te mihi nei matou paatoa ia oe. E au e aita e taata tei te fare aita oe. E ere roa ˈtu i te hoê â mea hou oe e hoˈi mai ai i te fare.
Teie inaha, e ta ˈu tamaiti here. E faaitoito matou i te tiai noa e te tuu atu i to matou tiaturiraa i nia ia Iehova ia farerei faahou matou ia oe. I teie nei râ, e papai noa matou i te mau rata iti na oe ia nehenehe oe ia ite eaha tei tupu a taoto noa ˈi oe.
Te here nei au ia oe,
Mama
[Hohoˈa i te api 15]
Te fafau maira te Bibilia e e faatia-faahou-hia mai te feia pohe mai ia Maria e David.