Te hoê Fenua aita e uru raau: te reira anei ta te tau a muri aˈe e faataa mai na tatou?
E NEHENEHE te tahi mau tuhaa fenua o tei î noa i te mau uru raau ruperupe maitai no te fenua veavea, tau tausani matahiti i te roaraa, e riro i teie nei ei medebara. I mutaa iho, ua riro te reira ei vahi faaearaa no te mau manu taa ê e te mau animala huru rau. E haapûraa na ratou te mǎrû o te mau milioni huru tiare e raau, e raeahia hoi te tahi i roto ia ratou i te 60 metera i te teitei. Te riro oioi nei râ taua mau tuhaa fenua faahiahia roa, te ruperupe e te î i te mau mea ora, ei mau vahi tahaa noa.
Na roto i te toˈi, te matini tâpû raau, te bulldozers, tae roa ˈtu i te hoê noa mati iti, te faaino nei te taata i te mau mouˈa ma te aravihi riaria mau. E faariro oia i te reira ei fenua faaruehia, te tahaa, te tâpûpûhia e te taninahia. Te tupu nei te faaoreraa mau ore o te mau uru raau no te fenua veavea i te hoê vitivitiraa riaria mau e 20 ta i te minuti, oia hoi hau atu i te 100000 kilometera tuea i te matahiti hoê — te hoê aanoraa e au i to Auteteria.
Ia au i te tahi feia aivanaa, mai teie nei e tae atu i te matahiti 2000, fatata 12 % o te uru raau no te fenua veavea e vai ra i te matahiti 1980 o te ore roa ˈtu — e ere ïa i te mea iti, noa ˈtu no teie faaino tuiroo oia hoi te taata. E ore roa atoa te mau manu taa ê, te mau animala e te mau rahiraa tiare o te ore e nehenehe e ora mai i raro aˈe i te tahi atu huru o te reva. Te faaino nei te taata i te hoê pae o teie faaohuraa o te natura taa ê roa o te riro ei mea faufaa roa no ˈna e te horoa mai hoi i te mau maitai e rave rahi.
Hau atu i te afaraa o te mau raau rapaauraa e faaohipahia e te taata, no roto mai ïa i te tiare, no te mau fenua veavea mai te rahiraa. E nafea râ te ohipa hamaniraa taoˈa ia erehia oia i te caoutchouc, te térébenthine, te rotin e te ohe — e mau taoˈa anaˈe no roto mai i te mau raau tupu o te mau uru raau no te fenua veavea? E hoo rahi atoa mai tatou i te maa tupu, te tapau, te peni e te mau épices. Te faaino matapo nei te taata e ma te faataa ore i te huru, i te hoê taoˈa faafaa rahi roa.
E horoa atoa mai teie mau uru raau rarahi i te oxygène e rave rahi, te hoê gaz titau-rahi-hia no te ora. Te tiaoro nei ïa te tahi feia aivanaa i teie faaararaa: e nehenehe mau te faaiti-roa-raa i te mau uru raau o te horoa mai i te oxygène, e faarahi i te hoê huru riaria mau e au i te ahu i roto i te fare vairaa tiare o te faatupu i te hoê maraaraa atâata roa o te faito o te miti.
Ua tupu aˈena te mau faahopearaa ino roa e te oioi atoa i roto i te rahiraa o te ao nei na roto i te faaoreraa i te mau uru raau. Ua ite mai te mau nunaa mai ia Beresilia, Inidonesia e Philipino i te tahi o ta ratou mau fenua tei î maitai hoi i te uru raau ruperupe mau, i te riroraa mai ei fenua hotu ore. Ia au i te World Resources Institute, “i te pae Apatoa e Hitia o te râ o Asia, 10 milioni ta î i te raau i mutaa iho o te î noa, i teie nei, i te aihere teitei o te ore e nehenehe e amuhia, e ravehia ei vehie, aore ra ei maa na te animala”.
Ia au i te vea ra Science Digest, no te mea te hoo-rahi-roa-hia ra te raau, e ore roa te mau uru raau i te mau motu Fidji i roto i te mau matahiti e piti ahuru e haere mai nei, to Thaïlande, mai teie nei e tae atu i te hopea o te senekele, e to te mau fenua parahurahu no Philipino, mai teie nei e tae atu i te matahiti 1990. I Auteralia, ua pau te rahiraa o te mau uru raau no te fenua veavea — ua ore roa e piti tuhaa i nia i te toru! I Inidia, 1,3 milioni ta te faaorehia nei i te matahiti hoê.
“Mai te ropu o te mau matahiti 1980, ta te vea ra Natural History ïa i papai i roto i ta ˈna numera no te avae eperera 1986, te erehia nei te mau fenua tataitahi no Afirika i ta ˈna mau uru raau. I te mea mau, ua riro te faaoreraa i te mau uru raau ei ohipa titauhia i teie nei i roto i te mau fenua veve.” Te faaore oioi roa ˈturâ na 1,5 milia taata no na fenua e 63, i te mau uru raau ia faaauhia i te tupu-faahou-raa mai, o te aratai noa ïa i te ore-roa-raa e te navai-ore-raa i te vehie. Te manaˈo nei te feia aivanaa e e tataipiti teie toparaa mai teie nei e tae atu i te matahiti 2000.
E taaihia te faaoreraa i te uru raau i te hoê ohipa hinaarohia no te ora o te taata: te ohipa faaapu. Na mua roa, ia tâpû te taata i te raau i nia i te mau mouˈa e te aivi no te ueue i te maa, mea oioi roa te repo aore e raau i nia iho i te hopoi-ê-hia e te pape. I te tahi aˈe pae, i roto i te mau fenua mea varavara te vehie, “e taninahia fatata e 360 milioni tane haamaitairaa repo i te matahiti hoê (...). Te faaoreraa i teie huru haamaitairaa repo, e aratai ïa i te hoê ereraa i manaˈohia i te faito 14 milioni tane maa huero”.
Ua faataa-mau-hia anei te mau uru raau rarahi no te ore roa ˈtu i raro aˈe i te mau faainoraa rahi o te ore e nehenehe e tapeahia? Aore ra, i te tahi roa ˈˈe pae, e vaiiho anei to tatou nei ui i te rahiraa o te mau maitai e te unauna o te fenua nei na ta ˈna mau tamarii? Mea paraparau roa teie nei ui, mea rahi roa te mau parau i papaihia e ana, eita râ o ˈna e rave rahi i te ohipa. Eaha ïa te oraraa no a muri atu ta ˈna e faaineine ra na ta ˈna mau tamarii? Na te tau e faaite mai, te poto nei râ hoi taua tau ra.
[Parau iti faaôhia i te api 7]
Te faaore oioi roa ˈturâ na 1,5 milia taata no na fenua e 63, i te mau uru raau ia faaauhia i te tupu-faahou-raa mai.
[Hohoˈa i te api 7]
Te taui nei te mau nunaa i te mau uru raau ruperupe ei fenua tahaa noa.