VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g87 8/2 api 26-27
  • Te mau Ite no Iehova: Taa ê i te tahi atu mau haapaoraa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te mau Ite no Iehova: Taa ê i te tahi atu mau haapaoraa
  • A ara mai na! 1987
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ta ratou mau haapiiraa e tiaturi ra
  • Ta ratou mau mea e faaohipa ra
  • A haamatau rahi atu â ia ratou
  • Ite no Iehova
    Haaferuriraa i nia i te mau Papai
  • Eaha te mau tiaturiraa a te mau Ite no Iehova?
    Eaha te mau tiaturiraa a te mau Ite no Iehova?
  • O te mau Ite no Iehova anei te mau Kerisetiano mau?
    Ia ora oe e a muri noa ˈtu! (Aparauraa Bibilia)
  • Eaha te mau tiaturiraa a te mau Ite no Iehova?
    Uiraa a te taata no nia i te mau Ite no Iehova
Ite hau atu â
A ara mai na! 1987
g87 8/2 api 26-27

Ia au i te Bibilia

Te mau Ite no Iehova: Taa ê i te tahi atu mau haapaoraa

“MEA RAHI roa ta ˈu ohipa, e noa ˈtu e eaha, eita roa ˈtu vau e paraparau i te mau Ite no Iehova”, ta te hoê ïa vahine i parau ia ˈna i ite e o vai tei haere mai e farerei ia ˈna.

Ua pahono mǎrû noa maira te taata i haere mai e farerei ia ˈna e: “Ua ite au e mea rahi roa ta oe ohipa, teie râ, e nehenehe anei ta oe e faaite mai e no te eaha oe e ore roa ˈi e hinaaro e paraparau mai ia matou?” I te mea hoi te mau tumu ta taua vahine i faahiti mai, ua niuhia i nia i te hoê hape i te pae no te mau haapiiraa e tiaturihia ra e te mau ohipa a te mau Ite, ua faataa ˈtura oia i taua vahine e ua haamata aˈera te hoê aparauraa au maitai.

E outou, ua ite anei outou eaha te mau haapiiraa e tiaturihia ra e te mau Ite no Iehova? Ua ite anei outou eaha te mea e faataa ê nei ia ratou i te tahi atu mau haapaoraa e no te aha teie tumu parau e tano atoa ˈi no outou?

Ta ratou mau haapiiraa e tiaturi ra

Ua niu-paatoa-hia ta ratou mau haapiiraa e tiaturi ra i nia i te Bibilia, ta ratou e faariro mai te Parau aueue ore e te faauruahia e te Atua e aita hoi e itehia ra i roto i taua mau haapiiraa ra te mau peu a te mau tupuna, te mau peu etene aore ra te mau manaˈo here aiˈa. No reira ïa e itehia ˈi i roto i ta ratou mau haapiiraa e tiaturi ra i te tahi mau haapiiraa taa ê roa i tei haapiihia ra e te tahi atu mau haapaoraa.

Te faaohiparaa te iˈoa o te Atua: IEHOVA, Yahweh ia au i te manaˈo o vetahi pae, e iˈoa taˈi huru ê roa ïa i roto i te tariˈa o e rave rahi mau taata. E, i te mea hoi e e itehia taua iˈoa ra hau atu i te 7 000 taime i roto i te Bibilia, mea tano mau iho â ïa e ia ite e ia faaohipa te feia e haamori nei i te Atua i taua iˈoa no ˈna ra (Salamo 83:18). E no te mea hoi ua riro te mau kerisetiano ei ‘taata no te iˈoa o te Atua’, ua faaohipa o Iesu i taua iˈoa nei ia ˈna i haapii i ta ˈna mau pǐpǐ (Ohipa 15:14; Ioane 17:26). No reira, maori hoi i te faariro ei mea huru ê ia faaohipa te mau Ite no Iehova i te iˈoa o te Atua, eita anei ïa mea tano aˈe ia aniani e no te aha râ te tahi atu mau haapaoraa e ore roa ˈi e faahiti noa ˈˈe i taua iˈoa ra? — Malaki 3:16.

Te Basileia o te Atua: O te hoê ïa faatereraa e vai mau ra, noa ˈtu â ïa e to nia i te raˈi, e o Iesu Mesia te Arii. E faatere mai taua Basileia ra i nia i te fenua taatoa nei. E ere roa ˈtu te reira i ‘te huru o te mafatu’. “I nia i to ˈna ra tapono [to Iesu] te hau vai ai.” (Isaia 9:6, 7, Darby). E turu taua basileia nei i te mana parau-tia a te Atua. E “faatupu [te Atua] (...) i te hoê basileia (...) e hope roa hoi taua mau basileia ra [ta te taata] i te parahi e e pau”, ma te haamau atura ïa i te autahoêraa e te hau e a muri noa ˈtu i roto i te ao taatoa nei. — Daniela 2:44.

Te nephe taata: E ere i te hoê mea materia ore e te pohe ore o te ora ˈtu ia pohe te tino, o te taata iho râ aore ra te ora ta ˈna e fanaˈo ra. I to ˈna poieteraahia, “riro maira te taata ei taata [nephe] ora”. (Genese 2:7; Korinetia 1, 15:45.) “Te haapiiraa no nia i te pohe-ore-raa te taata e haapiiraa heleni ïa tei haamata i te faatupuraahia te mau haamoriraa niuhia i nia i te mau ohipa tahutahu o te tau Tahito e o tei atuatuhia e te philosopho ra o Platon.” (Presbyterian Life, 1 no me 1970). I te mea mau, eita roa ˈtu te feia pohe e mauiui i te hoê noa ˈˈe vahi. Ua varea ratou i te taoto (Koheleta 9:5, 10). Ua tuatihia te tiaturiraa e e ora faahou mai te feia pohe i nia i te tiaraa taraehara o Iesu Mesia e i te hamani maitai o te Atua, o te nehenehe e faatia mai ia ratou mai te peu e ua tia ia ˈna. — Ioane 5:28, 29; Ohipa 17:31; 24:15; Korinetia 1, 15:13, 14.

Te oraraa no a muri aˈe o te fenua: Eita te fenua nei e faarirohia ei faarueraa pehu aita e ora faahou i nia iho, e eita roa ˈtu hoi te reira e faatupuhia e te Atua aore ra e te hoê ati atomi. Aita te Atua “i hamani ia vaiiho-taata-ore-noa-hia”. Ua “hamani râ oia ia taatahia”. (Isaia 45:18; Koheleta 1:4.) E haapao te Basileia o te Atua ia “haapaohia [te hinaaro o te Atua] i te fenua nei, mai tei te ao atoa na”. (Mataio 6:10.) I reira, “e parahi te feia parau-tia i nia i te fenua, e parahi tamau â ratou i reira”. — Salamo 37:29.

Te feia e tiaturi i taua mau haapiiraa nei e taui atoa ïa ratou i to ratou hiˈoraa no nia i te Atua, te oraraa e to ratou taata-tupu. E tumu mau â to to ratou oraraa. — Roma 8:19-21.

Ta ratou mau mea e faaohipa ra

Ua niu-atoa-hia hoi te reira i nia i te Bibilia. Noa ˈtu â ïa e riro te tahi mau mea ta ratou e faaohipa ra ei mau ohipa huru ê, e riro mau râ te reira ei mau tapao taa ê no te haamoriraa mau.

Te taviniraa i tera e tera fare: E rave rahi teie e manaˈo nei o te pororaa i te vahi taata te tumu e taa ê roa ˈi te ohipa e te faanahonahoraa a te mau Ite no Iehova. Te rave nei ratou i te reira no te auraro i teie faaueraa a Iesu oia hoi: “E haere outou e faariro i te mau fenua ei pǐpǐ.” E nehenehe te feia atoa tei faaî i te mau huru e titauhia ia ratou no te riro mai ei mau tavini kerisetiano e haere atu e haapii “i te vahi taata, e i tera fare, i tera fare”, ma te pee hoi i te hiˈoraa o te mau aposetolo (Mataio 28:19, 20; Ohipa 20:20). Te vai ra i roto i te tahi mau Ekalesia te hoê taa-ê-raa matauhia mai tahito mai â i rotopu i te mau upoo faatere haapaoraa e te mau melo noa, aita râ “hoê noa ˈˈe mea e faatia ra (...) i taua taa-ê-raa ra”, o te nehenehe ïa e taiohia i roto i te vea ra Theology Today. Area râ, mai ta te Encyclopédie no Canada (beretane) e faataa ra, “ua riro te ohipa a te mau Ite no Iehova ei haamau-faahou-raa i te kerisetianoraa matamua ta Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i faaohipa na i te senekele I e i te senekele II o to tatou nei tau. (...) E mau taeae anaˈe hoi ratou paatoa”.

Te faaatearaa mai te kerisetiano i teie nei ao: Noa ˈtu â ïa e aita te taata e taa maitai ra no te aha râ ratou e na reira ˈi, aita te mau Ite no Iehova e faaô nei ia ratou i roto i te mau ohipa politita e i roto i te mau huru aroraa atoa e faatupu nei i te riri uˈana (Ioane 18:36; Isaia 2:2-4). No nia i te mau kerisetiano matamua, teie ta te taata tuatapapa aamu ra o Edward Gibbon i parau: “E patoi na ratou i te faaô atu i roto i te faanahonahoraa tivira aore i te nuu faehau a te Hau emepera.” No reira, te mea e nehenehe e riro ei ohipa huru ê te tano ra ïa i te tiaraa hau o te feia o te ore roa ˈtu e tia ‘ia faaô atu i roto i teie nei ao’. — Ioane 17:16.

Te hiˈoraa i te huru o te taata: “Te hiˈo-ê-raa i te huru o te taata tei riro hoi ei fifi rahi roa i roto i te tahi atu mau Ekalesia, eita roa ˈtu ïa te reira e itehia i roto i te mau Ite”, ta te hoê ïa vea no te pae apatoa no te mau Etats-Unis i papai. Te tahoê nei te hoê here mau ia ratou ei fetii rahi autaeae kerisetiano. Noa ˈtu â ïa to ratou tiaraa taata hara mai te rahiraa o te taata, te faaitoito nei te mau Ite i te ora ia au i teie parau a Iesu tei na ô e: “O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia aroha outou ia outou iho.” — Ioane 13:35.

A haamatau rahi atu â ia ratou

Parau mau, aita tatou i faahiti i ô nei i te mau tiaturiraa atoa e te mau ohipa atoa e taa ê te mau Ite no Iehova. Teie râ, no te aha ïa outou e ore ai e haamatau rahi atu â i taua mau kerisetiano? Ia oaoa outou i teie nei e a muri aˈe, e tia ia outou ia taa papu mau e eaha râ te haapaoraa o te taa ê roa mai te peu e hinaaro o ˈna e faatupu roa i te mau mea e titauhia maira e te Atua. — Mataio 7:21.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono