Te hoê fenua amahamaha: te ravea
I te matahiti 1955, a mataitai noa ˈi oia i te fenua Angola, te hoê fenua aihuaraau potiti i taua tau ra, ua ite te hoê ratere ma te maere i to ˈna riro-oioi-raa ei “taata tiaraa teitei” no te mea noa e e taata uouo oia! I roto i te mau fare toa, te mau piha ohiparaa e te tahi atu â mau vahi, e haapao-maitai-hia mai o ˈna na mua ˈˈe i te mau Ereere.
A piti ahuru noa matahiti i teie nei, mea pinepine te mau Uouo te farerei i teie huru tupuraa i roto e rave rahi mau fenua afirika.
I muri iho, i te mau matahiti 1960, ua haru marû noa mai te mau Ereere i te faatereraa i roto i te mau nunaa mea iti roa te Uouo i reira. I Afirika Apatoa râ, e rave rahi ïa mau mirioni Uouo e na ratou ïa e faatere ra i te pae politita e i te pae faanavairaa faufaa. E rave rahi matahiti to ratou tiaturi-noa-raa e no ô mai te Atua ra to ratou mana. Mea nafea te tupuraa taua ohipa ra?
I te matahiti 1652, ua tapae mai te feia Uouo matamua no Néerlande, i te Cap. I to ratou faaearaa e te mau Hottentots e te mau Bochimans, te feia no te fenua iho tei ahu i te iri animala, ua manaˈo atura te feia Uouo e mea teitei aˈe ratou no ta ratou mau peu faahiahia aˈe. Aita i maoro, haamata ˈtura te mau peapea.
I to te feia uouo faaearaa i nia i te mau fenua i reira te mau Bochimans e auau ai te mau animala no to ratou oraraa, riri roa ˈtura teie mau taata e eiâ ˈtura ratou i te mau animala faaamu a te feia uouo. Auauhia ˈtura ïa teie mau taata nainai mai te animala te huru, e ua fatata teie huru auauraa haamâ i te haamou roa i te mau Bochimans i te XIXraa o te senekele. Area te mau Hottentots, ua faatîtîhia ïa, e ua pohe vetahi i te maˈi variole. Ua amuihia ˈtu te feia no roto i taua pupu ra tei ora mai i roto i te tahi atu mau opu taata.
I te XVIIIraa o te senekele i farerei ai te feia faaapu uouo (te mau Boers) i te mau Xhosas, no roto mai hoi ratou i te feia ereere no Apatoerau mai. Haamata faahou atura te mau peapea e te mau tamaˈi taparahi taata. I taua taime ra, haru atura te mau Beretane i te Cap. E rave rahi râ te mau Boers tei inoino i te faatereraa beretane, e no reira haere atura ratou i te pae apatoa i te mau matahiti 1830. I muri aˈe i te mau fifi e te mau aroraa, ua haamau ratou i te mau Hau apî i te tahi pae mai o te mau anavai Orange e Vaal. Te itehia ra te faataa-ê-raa i te huru iri i rotopu i te mau Beretane e te mau Boers.
Te mau Boers, mau taata kalavina ïa no te Ekalesia porotetani holane. Mea taio pinepine ratou i te Bibilia, te tiaturi nei râ ratou e mea teitei aˈe ratou i te Ereere: e rave rahi tei tiaturi papu e ua faainohia te Ereere e te Atua.
Te farii nei te Ekalesia i te faataa-ê-raa i te huru iri
I te XIXraa o te senekele, ua faahuru ê te maraaraa o te numera o te feia ereere e te tahi atu â huru iri tei faaô mai i roto i te Ekalesia i te feia Uouo. No reira, ua rave te apooraa a te Ekalesia i teie opuaraa faufaa i te matahiti 1857 ra e: “No te paruparu o te tahi mau taata [Uouo] (...) te amuiraa no roto mai i te etene [te feia e ere te uouo] (...) e oaoa ïa oia i ta ˈna mau hopoia kerisetiano i roto i te hoê fare aore ra te hoê faanahoraa taa ê.” Na roto i teie faaiteraa, ua farii ïa te Ekalesia i te faataa-ê-raa i te huru iri.
Ua tamau noa teie ohipa amahamaha e tae roa mai i to tatou nei tau, e te vai ra te mau fare pure porotetani holane taa ê no te mau Uouo, no te mau Ereere, no te mau afa e no te mau Inidia.
I te pae hopea o te XIXraa o te senekele, ua tupu mai te hoê huru faataa-ê-raa apî. Tae roa mai i taua taime ra, e rave rahi te mau pupu faaroo tei haamauhia, te rahiraa na te mau Beretane ïa i haamau, e na te mau Uouo e faatere ra. Ia au i te manaˈo o James Kiernan, orometua haapii i te anthropologie totiale no te haapiiraa tuarua no Natal, “i roto i teie mau Ekalesia e faaterehia ra e te Uouo, te faaite nei te upoo faatere haapaoraa afirika e te tumu oia i tuuhia ˈi i rapae [i te pupu faatere] no te faataa-ê-raa ïa i te huru iri, e ua patoi oia i te reira na roto i te haamauraa i ta ˈna iho Ekalesia”. Ua haamauhia teie huru Ekalesia matamua i Johannesburg i te matahiti 1892. I teie mahana, fatata 4 000 pupu faaroo i Afirika Apatoa, e rave rahi te mau Ereere i roto.
I te omuaraa o te XXraa o te senekele, ua aimârô te mau “kerisetiano” uouo, te feia tiaraa teitei no Beretane e te mau Boers here aiˈa, i te faatereraa. No te rahi râ o te mau Beretane, riro atura ratou ei faatere i nia i te mau repubilita boers, e haamau amui atura ratou i te Tahoêraa afirika-apatoa.
I te matahiti 1948, ua upootia mai te mau Boers, tei parauhia i teie nei Afrikaners, i te pae politita. I taua matahiti ra, ua upootia mai ta ratou pupu here aiˈa i te mau maitiraa e ua noaa mai ia ratou te faatereraa na roto i te faaohiparaa i ta ratou politita no nia i te apartheid (faataa-ê-raa i te huru iri). No taua mea ra, ua taiohia i roto i te hoê vea afrikaner, Die Transvaler e: “Ua haamauhia (...) ta matou politita no te apartheid i nia i te mau haapiiraa kerisetiano no te parau-tia e no te au maite.” E rave rahi te mau ture e te mau faaueraa tei faaotihia no te turu i te faataa-ê-raa i te huru iri.
I te mea hoi e aita te Uouo e ora amui ra e te Ereere e aita ratou e apiti ra i te pae totiare, e rave rahi ïa te mau Uouo aita e ite ra i te huru oraraa veve roa i roto i te mau oire e orahia ra e te Ereere, e aita atoa ratou e ite ra i te huru haamâ i faatupuhia e te apartheid. E rave rahi te mau Ereere e riri nei i te politita no te apartheid e te turai nei te tahi pae i teie mauruuru ore no te haapuai faahou i te mau peapea.
Te vai ra anei te hoê ravea?
I roto ia Afirika Apatoa e i rapae mai, te ohipa-puai-hia nei no te faaore i te apartheid. Aita i maoro aˈenei, ua opua te faatereraa ia faatupu i te mau tauiraa faahiahia. Ua rave oia i te mau tauiraa e ua faaore oia i te tahi mau ture no nia i te faataa-ê-raa i te huru iri. Mai te mea ra râ e eita e nehenehe e faaafaro i te mau fifi i Afirika Apatoa ia oaoa te taatoaraa. E rave rahi te mau Ereere e te mau Uouo o te hinaaro nei i te mau tauiraa i roto i te hau, te vai ra râ te mau Uouo manaˈo etaeta o te ore e hinaaro ia tauihia te mau ohipa. I roto i na pupu e piti, te aro nei te feia manaˈo etaeta e te feia manaˈo au noa. Ua amahamaha atoa te mau Ereere na roto i to ratou auraroraa i to ratou opu fetii.
Eaha te mau ravea ta te mau Ekalesia e horoa nei? Mau ravea anei no te pae varua? Te parau ra anei ratou no nia i te Basileia o te Atua? Aita, ua amui atu râ ratou i roto i te politita. Te faaitoito atoa nei te tahi mau upoo faatere haapaoraa i te auraro-ore-raa i te pae tivila e te ohipa nei ratou e te mau raatira o te mau taatiraa e hinaaro ra i te tiamâraa tei tui te roo no ta ratou ohipa haavîraa. E rave rahi mau melo o taua mau haapaoraa ra te amuamu nei no te mea ‘mea rahi aˈe te parau politita e mea iti roa te parau no nia i te Atua’.
Te haafifi atoa nei te mau amahamaharaa e itehia ra i roto i te mau Ekalesia i te mau ohipa. I teie nei, te faaino-rahi-hia nei te apartheid i roto i te mau pupu taa ê o te Ekalesia porotetani holane. E rave rahi feia toroa ereere e uouo no roto i te haapaoraa te faahapa nei i te apartheid. I te avae atopa 1983, ua faaite te apooraa no te Cap tooa o te râ e ua riro te faataa-ê-raa i te huru iri ei “hara” e, i teie nei râ, e tia i te Ekalesia ia farii i te mau huru taata atoa.
I te 29 no atete 1985, ua farii te apooraa orometua no Stellenbosch, te tahi â tairururaa a te Ekalesia porotetani holane no taua vahi ra, i mua i te taatoaraa e “aita te mau haapiiraa bibilia o te haafaufaa nei i te aroha i to ˈna taata-tupu e i te parau-tia e turu nei” i te faataa-ê-raa i te huru iri e “ua faatupu te apartheid i te ati o te taata nei”. Te faaino atoa nei te tahoê-ore-raa te manaˈo no nia i te parau no te huru iri i te tahi mau Ekalesia anglicanes. Ua haafeaa te reira i te feia aau maitai tei tiaturi noa e “no ô mai” te apartheid “i te Atua ra”.
Te ravea hoê roa
Mea maoro to te ao nei hiˈopoaraa i te ohipa e tupu ra i Afirika Apatoa. Ua riro taua fenua ra ei tumu no te faainoraa. E taua mau nunaa e faaino ra ia Afirika Apatoa, mea ino atoa hoi ratou e peneiaˈe mea ino roa ˈtu â ratou. Te haapapu nei te reira i te hoê parau faufaa: te ravea mau e te ravea hoê roa eiaha noa no te mau fifi riaria i Afirika Apatoa, no te mau fifi atoa râ o te ao atoa nei, e ere ïa no roto mai i te aravihi e te ite taata nei.
Te aamu o te ao nei o te hoê ïa tabula roa roa no te mau hape, te mau ohipa tia ore, te mau aroraa e te mau taparahiraa taata. I te XXraa o to tatou senekele, mea ino roa ˈtu â ïa te mau tupuraa, te haere nei hoi te ao nei i roto i te tahi e te tahi ati, ma te haamataˈu-noa-hia e te hoê tamaˈi atomi.
Mai te omuaraa mai o to tatou nei senekele to te taata iteraa e e hinaaro te mau nunaa ia faaterehia ratou e te hoê mana teitei i nia i te ao atoa nei. Teie râ, aita i manuïa te mau tamataraa i ravehia na roto i te arai o te Taiete o te mau Nunaa e te Hau amui. Te vai ra anei te hoê faatereraa hau aˈe o te nehenehe e o te hinaaro nei ia faaore i te mau arepurepuraa e ia haamau i te hau e te autahoêraa? E: o te Basileia o te Atua.
“E hope roa hoi taua mau basileia ra [a te taata] i te parari e e pau”, e e tamâ oia i te haavîraa, te parau-tia ore, te mau huru ino atoa i nia i te fenua nei. Taua Basileia no te hau ta te Mesia e faatere i roto i te tausani matahiti, e Basileia parau-tia ïa e te au maite no te mau huru taata atoa, noa ˈtu e eaha te huru to ratou iri aore ra to ratou fenua. — Daniela 2:44; Salamo 37:10; Ohipa 10:34, 35.
I roto i te ao taatoa nei, te tiaturi nei te mau mirioni taata, e mau tausani taata Afirika-Apatoa atoa, i te Basileia aore ra te Faatereraa a te Atua. Na te tupuraa o te mau parau tohu a te Bibilia e haapapu i to ratou tiaturiraa e e faatere mai te Basileia i te mau ohipa o te fenua atoa nei e na ˈna e tahoê i te mau huru taata atoa. — Luka 21:28-31.
E tupu mau â te reira, tei haapapu-maitai-hia ïa i roto na tairururaa taa ê e piti tei tupu i Afirika Apatoa i te avae titema 1985. Na te tumu parau i mua nei e haapapu mai i te reira.
[Parau iti faaôhia i te api 12]
Ua farii te Ekalesia i te apartheid “no te paruparu o te tahi pae”.
[Parau iti faaôhia i te api 13]
Ua parauhia e no ô mai te apartheid i te Atua ra.
[Parau iti faaôhia i te api 13]
E rave rahi feia toroa no te Ekalesia porotetani holane te faahapa nei i te apartheid.