No te aha e faaipoipo ai?
I teie nei, mea farii-maitai-hia te faaea-noa-raa ma te faaipoipo ore i roto e rave rahi mau fenua, teie râ, mea oaoa aˈe anei te feia e maiti nei i teie huru taatiraa i te feia faaipoipo? E tuatapapa to matou taata papai vea no te fenua Tuete i teie uiraa i roto i na tumu parau e toru i mua nei.
UA FAREREI o Jan e o Anna i roto i te hoê vahi farereiraa. I te reira iho â taime, ua au roa raua te tahi i te tahi. No faarue noa ˈtura o Anna i to ˈna mau metua no te ora o ˈna anaˈe iho. O Jan râ, e piti ïa raua taurearea i to raua fare. I te hoê po, i muri noa ˈˈe i to raua farereiraa matamua, ua faahoˈi atu o Jan ia Anna. E faaea ˈtura oia i taua po ra i ô Anna. I te poipoi aˈe, ua afai mai o ˈna i ta ˈna tita e to ˈna poromu niho e ua taoto faahou â o ˈna i ô Anna i te reira po. Aita i maoro, ua hopoi mai o ˈna i to ˈna mau tauihaa i te fare o Anna, e ua faafaaea roa ˈtura raua. Aita o Jan e o Anna e ite ra i te faufaaraa o te faaipoipo.
E rave rahi mau mirioni tane e vahine, no te mau huru matahiti atoa, e ora nei mai ia Jan e o Anna, aita i faaipoipo. Te parau nei ratou e: Eaha te faufaa ia faaipoipo? Mea oaoa roa ˈˈe mâua mai te peu e aita mâua i raro aˈe i te hoê parau faaau a te ture, mai te hoê parau faaipoiporaa.
I roto e rave rahi mau fenua, ua riro te faaea-noa-raa ma te faaipoipo ore ei ohipa tano e tei faatia-noa-hia. Ei hiˈoraa, i te fenua Tuete, ua iti mai te faaipoiporaa fatata 40 i nia i te hanere, i roto i te piti ahuru matahiti i mairi aˈenei. A piti ahuru matahiti i teie nei, fatata hoê tamarii tuete i nia i te vau tei fanauhia e te hoê vahine aita i faaipoipohia. I teie nei râ mahana, fatata ïa hoê tamarii i nia i te toru aore ra hoê i nia i te piti. Ua parau o J. Trost, taata maimi no te haapiiraa tuatoru no Uppsala, i te fenua Tuete, e: “Teie te faito rahi roa ˈˈe no te mau tamarii fanauhia e te mau metua faaipoipo-ore-hia tei itehia i roto i te hoê totaiete ona.”
I Danemata, ia au i te International Herald Tribune, te maiti nei te mau taurearea tei haere i te haapiiraa teitei i te faaea-noa-raa ma te faaipoipo ore. I roto i taua fenua ra, hau atu i te hoê tamarii i nia i te toru tei fanauhia mai e te feia faaipoipo-ore-hia. Ua parau te hoê taata danemata 31 matahiti e: “I roto i te mau taata ta mâua i matau, fatata te taatoaraa aita i faaipoipo. Ua maiti pauroa ratou i te faaea-noa-raa ma te faaipoipo ore.”
Ua maraa atoa te faito o teie huru taatiraa i roto i tahi atu mau fenua. Ei hiˈoraa, ia au i te mau numera apî i horoahia mai e te Pû marite no te mau tapaoraa taata, fatata piti mirioni feia e faaea nei ma te faaipoipo-ore-hia i te fenua Marite, oia hoi ua tataitoru ïa te maraaraa o te numera no te matahiti 1970.
No te aha e mea rahi te tane e te vahine tei maiti i te faaea-noa-raa ma te faaipoipo ore? Hoê anei huru teie taatiraa e te faaipoipo? Aore ra mea faahiahia roa ˈˈe anei te faaea-noa-raa ma te faaipoipo ore?