Ia au i te Bibilia . . .
E faaipoipo anei aore ra e faaea noa mai te reira—Eaha te maiti?
“AFEA tâua e faaipoipo ai?” Tau 35 matahiti i teie nei, tera ïa te uiraa e anihia e te tane e te vahine e momoˈahia. Tera râ, i teie mahana, eita e ore e na te hoê tane e te hoê vahine o tei faaea ê na e ui i teie nei uiraa. Ua taui te tau e ua taui atoa te manaˈo no nia i te faaipoiporaa. Eaha te haerea maitai aˈe: Te faaipoiporaa, aore ra te faaearaa e te taata o ta outou i maiti?
Te faaite ra te mau maimiraa e i Beresilia, i Farani, i Tuete, i te Fenua Marite, e i roto e rave rau atu â mau fenua, e peu matauhia te faaea-noa-raa ma te faaipoipo-ore-hia. Ua tano paha te reira e te morare apî, e ere râ i te peu apî. Te ohipa apî, o te huru hiˈoraa ïa i taua peu ra. Te peu tei faarirohia na i mutaa ihora ei hara, aita ïa e tâuˈa-faahou-hia ra aore ra te fariihia nei i teie mahana mai te tahi haerea tano roa.
Te faaea-noa-raa—Te vai ra anei te mau vahi maitatai?
Te parau nei vetahi mau taata e mea tano roa ia faaea noa e piti taata, no te mea mea na reira ïa raua e matau maitai ai hou e faaô atu ai i te taairaa paari aˈe o te faaipoiporaa. Teie te tahi mau vahi maitatai ta vetahi e faahiti ra: E iti mai te mau haamâuˈaraa i te mea e e tufa raua i te tarahu; e tiamâ mai raua i to raua mau metua; e fanaˈo raua i te tahi hoa, e tae noa ˈtu te taairaa i te pae tino. Te na ô ra te feia paari faaipoipo-ore-hia e ia faaea noa raua, eita ïa raua e erehia i te tahi mau maitai i te pae totiare.
Te vai nei râ te hoê fifi i roto i te faaea-noa-raa ma te faaipoipo-ore-hia, oia hoi: E nehenehe te tane aore ra te vahine e tâpû i to raua taairaa mai ta ˈna e hinaaro e e haere i to ˈna aˈe pae. Inaha, te faaite ra te vea farani ra Le Monde e i Tuete e i Norevetia, eita te afaraa o te mau taairaa i rotopu i te feia faaea noa e naeahia e piti matahiti, e e 60 e tae atu i te 80% o te taa na mua ˈˈe e pae matahiti.
Te faaipoiporaa—Te ravea maitai aˈe
Te faaau nei te feia e turu nei i te faaea-noa-raa ma te ore e faaipoipo i te parau mana o te faaipoiporaa mai te hoê noa “papie” faufaa ore. Tera atoa te manaˈo e faaitehia ra i roto i te mau hohoˈa afata teata e te mau hohoˈa teata, e tae noa ˈtu i roto i te oraraa o te feia tuiroo. No reira, e hiˈo anaˈe na i te faufaaraa mau o taua “papie” ra.
Ia faaau outou i te hoê ohipa e te tahi taata, ia hoo mai outou i te tahi fenua aore ra ia horoa tarahu outou i te moni i te hoê taata, no te aha outou e papai roa ˈi i teie parau faaau e e haamana roa ˈtu ai i mua i te notera? No te mea te vai ra te hoê fariiraa hopoia i rotopu i na pae e piti nei, e mea maitai aˈe no raua toopiti atoa ra ia papai roa i te reira. Ei hiˈoraa, ia pohe noa ˈtu te hoê o na taata, ia moe oia, aore ra ia moe to ˈna feruriraa, te mana noa râ te mau faaauraa i mua i te ture. Hoê â huru no te faaipoiporaa. Ia pohe noa ˈtu te hoê o na hoa aore ra raua toopiti atoa ra, te haapao ra te ture i roto i te rahiraa o te mau fenua i te mau melo utuafare e ora noa ra. Aita hoi teie faanahoraa i roto i te faaea-noa-raa ma te faaipoipo-ore-hia. O teie fariiraa hopoia te taa-ê-raa i rotopu i te faaea-noa-raa e te faaipoiporaa. E ua riro te parau mana o te faaipoiporaa ei haamanaˈoraa i na feia faaipoipo i to raua fariiraa i te hopoia e here, e faatura e e poihere te tahi e te tahi e te mau titauraa a te euhe o te faaipoiporaa i mua i te ture.
Te faataa ra te hoê vahine faaipoipohia e: “Peneiaˈe te pee noa ra vau i te peu tahito, teie râ, ua riro te fariiraa i te hopoia o te faaipoiporaa mai te hoê parururaa no ˈu nei.” Te faahiti ra ïa oia i ta te Atua i parau ia ˈna i haafaaipoipo i te tane e te vahine matamua: “No reira e faarue ai te taata i tana metua tane e tana metua vahine, a ati atu ai i ta ˈna vahine, e e riro hoi raua ei hoê.”a (Genese 2:24) E riro raua ei hoê! Aita ˈtu ïa ravea e riro ai raua “ei hoê” maoti râ na roto i te hoê taairaa taatoa, i rotopu ia raua anaˈe, tei haamanahia e te ture, e tae noa ˈtu i te pohe.
Te faahiti nei râ vetahi e ua matau ratou i te tahi mau taata o te ora nei ma te faaipoipo-ore-hia e o tei faatupu i te hoê taairaa tamau.
“E faaipoipo e tia ˈi”
Te horoa maira te Bibilia i te tumu faufaa roa ˈˈe ia ore te mau tane e te mau vahine ia faaea noa ma te faaipoipo ore. “Ia haamaitaihia te faaipoipo i te taata atoa ra, e te viivii ore hoi te roi; e haava hoi te Atua i te poreneia e te faaturi ra,” o ta te Hebera 13:4 ïa e faataa ra. Te faataa ra te Bibilia ma te maramarama e te ohie e ua riro te faaearaa ma te faaipoipo ore ei poreneia. Eaha mau na râ te “poreneia”? Te faataa ra te hoê titionare i te reira mai te “peu i te pae taatiraa taa ê atu i tei ravehia i rotopu i te tane e ta ˈna vahine.” Ia fanaˈo tatou i te hoê haava manaˈo mâ, e tia ia tatou ia pee i teie faaueraa a te Bibilia: ‘Teie hoi to te Atua hinaaro ia ore outou ia [rave i te poreneia].’—Tesalonia 1, 4:3.
Ahiri e te fifihia ra vetahi no te haavî i to ratou hinaaro i te pae no te taatiraa tino? Ua papai te aposetolo Paulo e: “Ia ore râ ia tia ia ratou ra, a faaipoipo ratou: e mea maitai te faaipoipo i te amâ.” E oia atoa: “Te manaˈo ra râ te hoê taata e, te hapa ra [oia] i [to ˈna tiaraa] paretenia, . . . e faaipoipo e tia ˈi.” (Korinetia 1, 7:9, 36) A tapao na e aita o Paulo i parau e ‘a rave mai ta raua e hinaaro e a faaea noa mai te reira,’ area râ “E faaipoipo e tia ˈi.”
Eiaha râ ia hiˈo i te faaipoiporaa mai te hoê noa ravea no te haamâha i te mau hinaaro i te pae taatiraa. E tia i te hoê tane e te hoê vahine ia haamatau ia raua hou raua e faaipoipo ai. Nafea ïa orua e haamatau ai mai te peu e eita orua e faaea? Ua riro hoi te haamatauraa e ravehia ma te tura ei ravea tano roa no te na reira. E tia ia outou ia faataa e eaha ta outou e titau ra i te faaipoiporaa e i te hoê hoa faaipoipo. Eaha to outou mau hinaaro i te pae tino, i te pae no te mau manaˈo hohonu, e i te pae varua? E tauturu anei te taata o ta outou e opua ra e faaipoipo ia outou ia faaî i teie mau hinaaro?—Mataio 5:3.
I muri aˈe i to outou tuatapaparaa i te parau i nia nei, eita e ore outou i te farii e, i rotopu i na maitiraa e piti nei—te faaea-noa-raa e te faaipoiporaa—mea maitai aˈe te faaipoiporaa. Eita te feia faaipoipohia e faaea ma te manaˈo faahapa aore ra te mǎtaˈu, e te fanaˈo nei ratou i te faatura a to ratou mau hoa e to ratou mau fetii. Eita ta ratou mau tamarii e roohia i te mau pepe i te pae no te here no te mea ua fanauhia ratou i rapae i te faaipoiporaa. E te mea faufaa roa ˈtu â, te faaoaoa nei ratou i te Atua na roto i te faaturaraa i ta ˈna faanahoraa o te faaipoiporaa.
[Nota i raro i te api]
a “Te faataa ra” te parau hebera da·vaqʹ (“ati atu”) “i te manaˈo o te ati-maite-raa ˈtu i te hoê taata na roto i te here e te taiva ore.” (Theological Wordbook of the Old Testament) Na roto i te reo heleni, hoê â oia e te parau teie hoi to ˈna mau auraa “e tapiri,” “e taati,” “e taamu puai te tahi e te tahi.”
[Hohoˈa i te api 14]
Faaipoiporaa i te senekele 16
[Faaiteraa i te tumu]
Faaipoiporaa i te mataeinaa, a Pieter Bruegel Tahito, senekele 16
Ma te parau faatia a te Kunsthistorisches Museum, Vienna