Ua faatupu vau i ta ˈu euhe
AITA I MOEHIA ia ˈu ta ˈu euhe i te Atua a toru ahuru matahiti i teie nei, mai te peu e e tauturu mai oia ia ˈu, e pûpû ïa vau i to ˈu oraraa taatoa no te tavini ia ˈna. Ua papu maitai ia ˈu e ua tauturu mai iho â oia ia ˈu e rave rahi taime, e no reira, e faahapa ïa vau ia ˈu iho no te mea eita vau e aufau i ta ˈu tarahu ia ˈna.
To ˈu oraraa i Marite, mea taa ê roa ïa i to ˈu oraraa i Viêt-nam. Mea oaoa roa na ˈu te oraraa tiamâ, e nehenehe noa oe e haere i te mau vahi atoa e i te taime ta oe e hinaaro! Teie râ, ua faahuru-ê-hia vau e te huru oraraa materia o te mau taata e to ratou feruriraa no te pae ite aravihi. Mea iti roa te taata e faatura nei i te faufaa o te pae morare! I te mau mahana atoa, e mea riaria te mau parau apî: te taparahi nei te mau tamarii i to ratou mau metua aore ra te mau metua i ta ratou mau tamarii, te mau vahine haamarua tamarii, te mau taata faaipoipo e faataa ra, te mau taparahiraa taata i te mau vahi atoa. Mea riaria roa na ˈu te reira mau mea. No te aha te hoê fenua nehenehe e te navai hoi i topa ˈi i roto i teie huru ino?
Te rahi noa ˈtura to ˈu hepohepo i te mau uiraa o ta ˈu i uiui noa na mai te matamua mai â e: Na te Atua mau anei i poiete te taata? E mau tamarii anei ratou na ˈna? Mai te peu e e, no te aha oia aita e haapao mai nei i ta ratou ohipa iino e rave nei? No te aha aita oia i faautua ia ratou i teie nei eiaha ratou ia rave i te mau ohipa ino roa ˈtu â? Te tiai râ anei oia ia tatarahapa ratou i ta ratou mau hara? Area te taata, mai te peu e na te Atua i poiete ia ˈna, no te aha aita o ˈna i tia i te huru o te Atua? No te aha aita oia e faaitoito nei i te rave i te hoê haerea o ta ˈna e au mai?
Na te mau ohipa atoa ta ˈu i ora na i haapapu mai ia ˈu e te vai mau ra te Atua. Te aniani nei râ vau e no te aha aita te taata atoa i matau ia ˈna. Aita anei ta ˈna e mau tamarii i te tahi vahi o te taa ra i to ˈna huru, o te here ra ia ˈna, o te faaoaoa ra ia ˈna na roto i te faaohiparaa i te parau-tia? Mea tano mau â te reira manaˈo! I hea râ vau e ite atu ai ia ratou? Nafea râ vau e matau ai ia ratou?
Te haapeapea nei teie mau uiraa ia ˈu, e te peapea nei au no te mea aita i taa ia ˈu te pahonoraa. I te avae tiunu 1981, ua haere mai hoê taata paari e to ˈna mootua i to ˈu fare, i Pasadena, i Texas. Ua parau mai oia ia ˈu e te vai ra to te Atua hoê Basileia, te hoê faatereraa mau na roto i te reira ravea e haamaitai mai ai oia ia tatou. I muri iho, ua ani mai oia ia ˈu e eita anei au e hinaaro e ora e a muri noa ˈtu i nia i te hoê fenua tei faarirohia ei paradaiso.
“Eita”, ta ˈu ïa i pahono atu. Ua hinaaro uˈana vau e ite e o vai mau ra te Atua mau, aita râ vau i anaanatae i taua tau ra i te oraraa i roto i te paradaiso. Ua turai râ te huru faatura o teie taata e ta ˈna mootua ia ˈu ia tiaturi ia raua. Ua farii au ia raua i roto i to ˈu fare e ua faatia vau ia raua i te mau tupuraa taa ê i reira to ˈu iteraa i te tauturu e te hamani maitai a te Atua. “Te imi nei au i te Atua tei ia ˈna ra teie mau maitai faahiahia, o ta ˈu ïa ia parau atu ia raua. Mai te peu e te reira te huru o to orua Atua, e hinaaro ïa vau ia faataa mai orua e nafea vau e ite atu ai ia ˈna.”
Fatata hoê hora to teie taata paari taioraa mai i te mau irava bibilia e faaite ra i te huru o te Atua rahi, to ˈna iˈoa o Iehova ïa. Ua faahiti o ˈna i te hamani maitai a te Atua i to ˈna nunaa ia Iseraela i te matamua ra. I te hebedoma i muri iho, ua hoˈi mai o ˈna no te afai mai i te buka ra Ta ˈu Buka Aamu Bibilia, ta ˈna i hohora i te api 33 o te aamu: “Te haereraa na roto i te miti Uteute.” Na nia noa i to ˈu iteraa i te hohoˈa, ua taa ˈtura ia ˈu te ohipa i tupu i te reira taime: ua faaora semeio te Atua i to ˈna nunaa i te rima o te hamani ino.
I reira to ˈu taaraa e teie iho â te Atua ta ˈu e imi noa ra. I te hebedoma i muri iho, haamata vau i te haapii tamau i te Bibilia e te mau Ite a Iehova. Ma te haere marû noa, ua noaa mai ia ˈu te mau pahonoraa tano i te mau uiraa atoa o ta ˈu i uiui noa na. Inaha, ua itehia ia ˈu te Atua mau i teie nei. E nehenehe ïa ta ˈu e faatupu i ta ˈu euhe. No te faaiteraa i te taatoaraa e ua pûpû vau i to ˈu oraraa no te tavini ia ˈna, ua bapetizo vau ia ˈu i roto i te pape.
I teie nei, te tauturu nei au i to ˈu mau taata-tupu ia ite ratou e o vai ra o Iehova, e no te aha oia i faatia noa ˈi i te ino e tae roa mai i teie nei, e nafea ra oia ia haamou i te mau ati i nia i te fenua nei. Te vai nei i roto ia ˈu te hoê hau hohonu e te ino ore mau a tavini noa ˈi au ia Iehova i roto i ta ˈna faanahoraa i nia i te fenua nei, e to ˈu mau taeae e to ˈu mau tuahine here mau.
[Parau iti faaôhia i te api 20]
No te aha te hoê fenua nehenehe e te navai hoi i topa ˈi i roto i teie huru ino?
[Hohoˈa i te api 20]
O vau e ta ˈu tamahine fetii ta ˈu i faaora i te tau vero.