Te papai mai nei to tatou mau taata taio
Te poheraa o te hoê taata herehia
Te papai atu nei au i teie rata no te haamauruuru atu ia outou no te mau tumu parau faahiahia mau o ta outou i nenei i raro aˈe i te upoo parau ra “Ia pohe anaˈe te hoê taata herehia e tatou...” (22 no tiurai 1985, reo farani). I te avae tenuare 1984, i pohe ai to ˈu mama i te maˈi mariri ai taata, ua tupu i nia ia ˈu te mau huru mea atoa o ta outou i papai. Ua faataa mai outou e e nehenehe te rata a te hoê hoa e tamarû ia outou. E parau mau iho â. Ua papai mai te hoê o to ˈu mau hoa rahi roa e te apiti mai nei oia i to ˈu mauiui. Mea mahanahana mau ta ˈna rata, e ia manaˈonaˈo anaˈe au i to ˈu mama e taio ïa vau na nia iho noa i taua rata ra. Te manaˈo nei au e ia pohe anaˈe te hoê taata herehia e mea maitai ia rave oioi noa i te mau ohipa matauhia. I teie nei râ, mea rahi roa ta ˈu ohipa i roto i te taviniraa i te taime taatoa, e na te reira i tauturu rahi mai ia ˈu.
A. M., Fenua Marite
Mauruuru roa no te mau manaˈo faahiahia ta outou i horoa i roto i te mau tumu parau ra “Ia pohe anaˈe te hoê taata herehia...”. Na to ˈu mama ruau i faaamu ia ˈu, e i to ˈna poheraa i te avae tenuare ra, mai te huru ra e ua inohia to ˈu upoo. Te tiaturi nei râ vau e e tia faahou mai oia, tera râ ua riri roa vau e ua huru ê atoa hoi. I nia i te tiaraa o te tane, ua haamâ roa vau i te mea e aita i nehenehe ia ˈu i te tapea i to ˈu roimata i te mahana i tanuhia ˈi oia. E mai reira mai, e faahapa noa vau ia ˈu iho. Ua horoa mai ta outou tumu parau i te mau mea o ta ˈu i hinaaro. Mai te peu e, e nehenehe ta ˈu e horoa ˈtu i teie faaararaa i te feia te vai ora noa ra to ratou mau metua, teie ïa ta ˈu e parau atu ia ratou: A parau atu ia ratou e mea here na outou ratou, e a parau haapinepine atu. Te vai ra paha te hoê mahana, eita ta outou e nehenehe faahou e parau atu.
P. W., Fenua Marite
Te faahoaraa i rotopu i te tamaroa e te tamahine
Aita roa vau i au i te mau manaˈo e vai ra i roto i te tumu parau “Te uiui nei te mau taurearea... Mea tano anei te faahoaraa i rotopu i te tamaroa e te tamahine?” (8 no setepa 1985, reo farani) Mea rahi roa to ˈu mau hoa e aita vau e faahinaaro nei ia ratou. Te ani mai nei te Bibilia ia faariro i te mau tamaroa ei taeae no tatou. Mai te huru ra e e ua moehia te reira ia outou, ia haapapu outou e e mea ino no te hoê tamahine ia faahoa i te mau tamaroa. No ˈu iho nei, te tiaturi nei au e mea tano te faahoaraa i rotopu i te tamaroa e te tamahine.
D. B., Fenua Marite
Parau mau, no te haamaitai i to oe iho huru taata e mea faufaa paha i te faahoa atu i te mau tamaroa e te mau tamahine. Te faahiti ra te tumu parau i te hoê tamaroa aore ra te hoê tamahine o te manaˈo ra e e nehenehe ta ˈna e faaite i to ˈna mau manaˈo atoa i te hoê hoa rahi, te hoê taata e melo taa ê to ˈna, “te hoê hoa rahi roa”, ma te manaˈoraa e e riro te reira ei auraa hiˈo mata noa. E ere i te mea tano ia manaˈo e e nehenehe e faatupu i te mau taairaa mai te reira te huru i nia i te hoê taata e melo taa ê to ˈna ma te ore e tupu mai te here i muri iho. — Te mau taata papai.
Mauruuru roa no te mau tumu parau “Te uiui nei te mau taurearea... E mea tano anei te faahoaraa i rotopu i te tamaroa e te tamahine?” (8 no setepa 1985, reo farani) e “Te uiui nei te mau taurearea... E mea ino anei ia riro ei hoa” (22 no setepa 1985, reo farani). Ua faaaraara maitai ratou i to ˈu mata. Ahiri au i ite aˈena i teie mau aˈoraa a piti matahiti i teie nei, e nehenehe ïa vau e ape i teie mau mauiui o te mafatu o ta ˈu e faaruru nei. Te fifi, no te mea ïa e aita vau i tuu i te otia i te vahi e au. I teie nei, te paruru nei te aˈoraa a te Maseli 22:3 ia ˈu.
J. L., Fenua Marite
Mauruuru no te tumu parau ra “Te uiui nei te mau taurearea... E mea tano anei te faahoaraa i rotopu i te tamaroa e te tamahine?”. Ua tae mai oia i te taime tano mau. I teie nei mahana, te tamata nei au i te rapaau i to ˈu mau “mauiui” no te mea ua here au i te hoê taata aita râ oia i ite. Ua tupu mai te reira na roto i te hoê faahoaraa i rotopu ia mauâ. Ua riro te reira ei fifi rahi roa no ˈu.
D. G., Fenua Marite