Galileo Galilei

ÎNAINTE de perioada în care a trăit Galilei, mulţi oameni credeau că Soarele, planetele şi stelele se rotesc în jurul Pământului. Această concepţie făcea parte din doctrina oficială a Bisericii Catolice.

Totuşi, cu ajutorul lunetei construite de el, Galilei a văzut dovezi care contraziceau învăţăturile ştiinţifice larg răspândite la acea vreme. De exemplu, când a observat nişte pete ce păreau să se mişte pe suprafaţa Soarelui, el a înţeles că Soarele se roteşte în jurul unei axe. Deşi aceste observaţii au contribuit mult la îmbogăţirea cunoştinţelor despre Univers, pe Galilei l-au adus în conflict direct cu Biserica Catolică.

ŞTIINŢĂ ŞI RELIGIE

Cu câteva decenii înainte, astronomul polonez Nicolaus Copernicus elaborase o teorie potrivit căreia Pământul se învârtea în jurul Soarelui. Galilei a studiat lucrările lui Copernic privind mişcările corpurilor cereşti şi a strâns dovezi ce veneau în sprijinul acestei teorii. La început, Galilei a ezitat să-şi facă publice unele observaţii, de teama de a nu fi ridiculizat şi dispreţuit. Nereuşind totuşi să-şi stăpânească entuziasmul pentru descoperirile făcute cu ajutorul lunetei, în cele din urmă le-a făcut publice. Unii oameni de ştiinţă au considerat argumentele sale ofensatoare, iar, nu după mult timp, clericii au început să-l discrediteze chiar de la amvon.

În 1616, cardinalul Bellarmine, „un teolog de seamă al vremii”, l-a informat pe Galilei cu privire la un nou decret catolic emis împotriva teoriilor lui Copernic. El i-a poruncit lui Galilei să se supună decretului. În consecinţă, în anii ce au urmat, Galilei nu a mai susţinut în public faptul că Pământul se roteşte în jurul Soarelui.

În 1623, Urban al VIII-lea, prieten cu Galilei, a preluat autoritatea papală. Drept urmare, în 1624, Galilei l-a rugat pe papă să anuleze decretul emis în 1616. În schimb, Urban i-a cerut lui Galilei să explice teoriile contradictorii ale lui Copernic şi ale lui Aristotel în aşa fel încât să nu-l favorizeze pe niciunul.

Galilei a scris apoi o carte intitulată Dialog despre cele două sisteme principale ale lumii. Deşi papa îi poruncise lui Galilei să fie neutru, cartea pleda, de fapt, în favoarea tezelor lui Copernic. În scurtă vreme, duşmanii lui Galilei susţineau cu vehemenţă că lucrarea era o batjocură la adresa papei. Acuzat de erezie şi ameninţat cu tortura, Galilei a fost silit să nege învăţăturile lui Copernic. În 1633, Inchiziţia Romano-catolică l-a condamnat la arest permanent la domiciliu şi i-a interzis scrierile. Galilei s-a stins din viaţă în casa lui din Arcetri, în apropiere de Florenţa, la 8 ianuarie 1642.

Veacuri la rând, unele dintre lucrările lui Galilei s-au aflat pe lista cărţilor interzise catolicilor. În 1979 însă, Biserica a reevaluat acţiunile întreprinse de Inchiziţia Romano-catolică cu 300 de ani în urmă, iar, în 1992, papa Ioan Paul al II-lea a recunoscut că Biserica Catolică l-a condamnat pe Galilei pe nedrept.