Codex Bezae — un manuscris unic

THÉODORE DE BÈZE, eminent biblist francez specializat în Scripturile Greceşti Creştine a fost un colaborator apropiat şi succesor al reformatorului protestant Jean Calvin. În 1562, Bèze a descoperit un excepţional manuscris vechi. El a afirmat că l–a obţinut de la mănăstirea „Sfîntul“ — Ireneu din Lion, Franţa, după devastarea acestui oraş de către hughenoţi. Locul de origine a acestui document este nesigur, dar se presupune că ar proveni din Africa de Nord sau Egipt.

Acest codex are dimensiunile 26/21,5 cm, şi se consideră, în general, că datează din secolul al V–lea; este deci puţin mai recent decît manuscrisele Sinaiticus, Vaticanus şi Alexandrinus. Alcătuit din 406 file, el conţine cele patru Evanghelii şi Faptele Apostolilor, cu unele lacune. Este posibil totuşi ca la origine el să fi conţinut şi alte scrisori, deoarece în el se găseşte şi un fragment din cea de–a treia scrisoare a lui Ioan. Evangheliile lui Matei şi Ioan precedă evangheliile lui Luca şi Marcu.

Acest manuscris este un exemplu foarte vechi de text bilingv, textul pe pagina din stînga şi textul latin pe pagina din dreapta. Este probabil copia unui text vechi, a unui manuscris pe papirus comparabil cu papirusurile P²⁹, P³⁸ şi P⁴⁸, care datează din secolul al III–lea sau la IV–lea.

Scris cu caractere unciale (majuscule) clare şi elegante, textul Codexului Bezae nu este scris în mod continuu pe pagină. El este dispus în rînduri inegale, astfel încît sfîrşitul fiecărui rînd indică o pauză în citire. În mod interesant, textul latin este scris în stilul literelor greceşti, şi în multe cazuri a fost adaptat stilului grecesc pentru citirea în biserică. Cît despre textul grec, în mod evident, a fost corectat de multe mîini, inclusiv de aceea a scribului iniţial.

Codex Bezae este marcat oficial cu majuscula „D“. El este foarte deosebit şi independent de toate celelalte manuscrise principale. Aşa cum arată mai multe note de subsol din New World Translation of the Holy Scriptures (Sfintele Scripturi — Traducerea Lumii Noi [engl.]), acest codex uneori confirmă alteori infirmă codexurile Sinaiticus (א) Vaticanus (B) şi Alexandrinus (A). Marea valoare a acestui codex rezidă mai mult în faptul că el confirmă alte manuscrise importante decît în omisiunile sau adăugirile specifice pe care le conţine. — Vezi New World Translation of the Holy Scriptures​—With References (Sfintele Scripturi — Traducerea Lumii Noi, ediţia engleză cu referinţe din 1984), notele de subsol referindu–se la Matei 23:14; 24:36; 27:49; Marcu 7:16; 9:44, 46; 11:26; Luca 15:21; Ioan 5:4.

În pofida unor neobişnuite variante şi adaptări pentru citirea în biserică, Codex Bezae este o dovadă în plus care atestă faptul că Biblia a rămas intactă pînă în zilele noastre.

[Fotografia lui Théodore de Bèze la pagina 26]

[Provenienţa fotografiilor de la pagina 26]

Sus: By permission of the Syndics of Cambridge University Library

La stînga: Courtesy of the Trustees of the British Museum